Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-13 / nr. 898

i­i In secţia încheiat a fabricii „Drapelul roşu“ Sibiu, unde sunt aplicate garniturile la pulovere ­ Anul IV, nr. 898 JL ! Suprafeţele mari de păşuni şi fi­neţe naturale existente în judeţul nostru reprezintă principala sursă de furaje ieftine. Pentru o valorificare superioară a acestui important patri­moniu, în sistemul de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor naturale s-au făcut în ultimii ani progrese evidente. Au fost întreprinse o serie de acţiuni menite să contribuie la creşterea producţiei de nutreţuri ce se realizează pe păşuni şi fineţe. In acest sens consemnăm faptul că nu­mai întreprinderea judeţeană de îm­bunătăţire şi exploatare a pajiştilor a­­executat în 1970 un important vo­lum de lucrări. Pe mai bine de 570 hectare s-au efectuat tarlalizări cu garduri fixe la Vărd, Agnita, Roşia şi în alte localităţi, iar regenerări de pajişti pe o suprafaţă de 685 hec­tare la Al­ţină, Pelişor, Agnita şi Şura Mare. De asemenea, au fost execu­tate defrişări de arborete pe 1 276 hectare, faţă de 800 hectare cit a fost planificat, curăţiri de buruieni, scoateri de cioare, nivelări pe 5 544 hectare, lucrări de fertilizare pe 5 500 hectare, din care cu îngrăşăminte chimice — 5 000 hectare şi prin tîr­­lire — 500 hectare. Asemenea acţiuni au fost între­prinse şi în cooperativele agricole de producţie, în urma efectuării între­gului complex de lucrări (fertilizare, defrişări, curăţiri de muşuroaie şi buruieni, regenerarea covorului ier­­bei, trtalizări cu garduri fixe) pro­ducţia pajiştilor s-a dublat. De la 7—8 000 kg masă verde la hectar s-a ajuns la o producţie medie de 15— 16 000 kg, în trupurile de păşune din „Perii Dăii" — Roşia, „Crîngu-Rod­­bav" — Cornăţel, „Piriul corbului" — Şura Mare, „Carpen" — Aţei şi In­­altele. Întrucît abia 30 la sută din supra­faţa totală de peste 100 000 hectare de păşune aflată în administrarea cooperativelor agricole şi a consilii­lor populare comunale produce la co­tele potenţiale, s-au prevăzut şi pen­tru acest an o serie de lucrări de îmbunătăţire. După cum ne relatează tehnologul şef al întreprinderii jude­ţene de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor, inginerul Mircea Măgeanu, se vor efectua defrişări de arborete pe 1 100 hectare păşune, lucrări de fertilizare pe 7 000 hectare, combate­rea eroziunii solului pe 100 hectare, desecări pe 500 hectare, regenerări de pajişti pe 1 000 hectare, tarlali­zări pe 500 hectare şi diferite con­strucţii pastorale: 6 adăpători, 6 stîni şi 2 adăposturi de vară. Cele mai mari sarcini sunt prevăzute pentru consiliile populare din Sadu, Gura Rîului, Sălişte, Tălmaciu, Orlat şi Turnu Roşu. „La acestea —­ ne spu­nea interlocutorul — trebuie adău­gate şi lucrările pe care le vor exe­cuta cooperativele agricole de pro­ducţie. Numai lucrările de întreţinere şi fertilizare vor cuprinde, o supra­faţă de peste 33 000 hectare. Dar vor mai fi executate şi lucrări de com­batere a eroziunii solului, defrişări, desecări, irigaţii, regenerări de pa­jişti pe mari suprafeţe, întreprinde­rea noastră va asigura la timp asis­tenţa tehnică necesară“. Fondurile ce vor fi alocate pentru efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor naturale, atît din taxele de păşunat, cit şi din creditele acor­date de stat, se cifrează la circa 12 500 000 lei. In prezent conducerea întreprinderii a luat măsurile cores­punzătoare pentru întocmirea docu­mentaţiilor tehnice şi pentru procu­rarea materialelor necesare. S-au asi­gurat 814 tone azotat de amoniu, 428 tone superfosfat, 150 tone sare pota­­sică, 117 tone uree şi o parte din materialele necesare construcţiilor pastorale. Inginerul Mircea Măgeanu ne spunea că la finele lunii februa­rie se va trece la administrarea în­grăşămintelor chimice pe suprafeţele prevăzute. Este deosebit de important ca şi în cooperativele agricole factorii de răs­pundere să acorde maximum d® aten­ţie efectuării integrale a lucrărilor prevăzute pentru acest an pe păşuni şi fineţe. în cazul­ în care unele uni­tăţi cooperatiste nu dispun de forţa de muncă şi mijloacele materiale ne­cesare, lucrările pe care şi le-au pre­văzut vor putea fi executate de către întreprinderea judeţeană de îmbună­tăţire şi exploatare a pajiştilor natu­rale. In acest scop se vor încheia, în limita fondurilor băneşti­ încasate din taxele de pasiunat, contracte ferme. Iar dacă unele cooperative agricole intenţionează să execute lucrări de îmbunătăţire în complex, pe supra­feţe mai mari şi a căror valoare de­păşeşte fondurile anuale din taxele de păşunat, pot obţine credite pe termen scurt. Acest lucru trebuie anunţat din timp întreprinderii jude­ţene de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor naturale, pentru ca această unitate să poată lua măsurile cores­punzătoare de organizare a activi­tăţii. In această perioada, cînd activita­tea este destul de redusă în coopera­tivele agricole, timpul disponibil poate fi folosit din plin. — bineîn­ţeles atunci cînd condiţiile permit acest lucru — la efectuarea lucrări­lor prevăzute. O primă acţiune tre­buie întreprinsă în direcţia transpor­tului şi împrăştiatului îngrăşăminte­lor naturale, în special a urinei. P. BADEA! Acţiuni importante pentru îmbunătăţirea pajiştilor naturale Un campion al muncii — Ioan Boeraş Era tînăr, tocmai sosise din arma­tă... 17 martie 1949 — ziua în care s-a angajat loan Boeraş în uzină ca lăcătuş. A păşit pe poarta „Indepen­denţei“ deodată cu Ioan Frăţiei, Gustav Wolsch, Richard Hom­mner, Petru Chirca, Damian Dicoi, Ioan Cîndea — tovarăşi şi prieteni. Şi astăzi sunt toţi în aceeaşi uzină! Acum e un om în puterea vîrstei; are 46 de ani, adică exact încă o dată mai mulţi decit acum 23 de ani... Dar loan Boeraş a rămas credincios locului său de muncă nu numai pentru faptul că n-a plecat „călător" dintr-o uzină în alta. loan Boeraş a fost şi este muncitor, cu tot ceea ce implică acest cuvînt pe plan social şi etic. E muncitor, pen­tru că zi de zi îşi ocupă locul pe ciucata de scîndură din faţa maşinii; e muncitor, pentru că cunoaşte la perfecţie 3 meserii — lăcătuş, fre­zor şi rabotor; şi mai este muncitor pentru că este un om... muncitor. Ioan Boeraş iubeşte ca şi Bozan din „Uzina vie" a lui Alexandru Sa­bia rodul muncii sale. Ii place să vadă că „piesele capătă viaţă sub mina sa,­că din blocuri laminate sau turnate se naşte o maşină vie". Vă veţi între1'­’ desigur, de ce am ales numele ‘"'»sta dintre atîţia muncitori har.iu., şi pricepuţi din judeţul nostru... In ce constă, îna­inte de toate, personalitatea acestui om? Oare în secţia mecanică II sau chiar în atelierul uzinal greu — unde lucrează muncitorul comunist Boeraş — nu există şi alţi fruntaşi în producţie, şi alţi oameni care în­trunesc aceleaşi trăsături nobile? Există, fără-ndoială în toate între­prinderile, în fiecare atelier cam­pioni ai muncii, dar toţi aceştia se vor putea declara mulţumiţi de felul în care îi reprezintă omul căruia îi dedicăm aceste rînduri. De 7 ani , de la înfiinţarea acestei forme de întrecere — Ioan Boeraş cucereşte consecutiv steaua de fruntaş. In 1968 este decorat cu „Medalia Muncii“ şi insigna jubiliară, ca o recunoaştere a meritelor sale deosebite în muncă. Dar hărnicia, priceperea, dăruirea — acest buchet de calităţi care i-au conferit succesul şi categoria 6/3 — cea mai înaltă calificare de muncitor ■— are un reflex de o profundă sem­nificaţie. Prin munca sa Ioan Boeraş exprimă — la modul cel mai direct şi concret — dragostea faţă de patrie şi partid. Iată de ce în palmaresul său de medalii străluceşte şi cea in­titulată „A XXV-a aniversare a eli­berării patriei“. Sunt fără îndoială elemente ce al­cătuiesc plenar un profil, personali­tatea unui campion al muncii. C. VIOREL Inovatorul Ioan Nechit La întreprinderea „Vinalcool” Sibiu există, o susţinută preocupare pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, creşterea productivităţii muncii şi reducerea consumurilor specifice. Pentru realizarea acestor obiective, un aport deosebit aduce mişcarea de inovaţii. An de an, la cabinetul tehnic au fost înregistrate numeroase inovaţii şi raţionalizări, multe dintre ele fiind aplicate cu succes în producţie. Printre cei mai activi inovatori de aici se numără şi mecanicul IOAN NECHIT. L-am căutat pe acest om de mai multe ori. Nu l-am găsit. Era prin sectoare, acolo unde i se cerea aju­torul. Dar să amintim cîteva din inovaţii­le care-i aparţin. înlocuind munca manuală la pompele de vin, cu au­tomate, a introdus nişte dispozitive rotative de umplere a sticlelor, du­­blînd productivitatea muncii. (De la 2 000 sticle în 8 ore, la 4 000). Prin alte cîteva modificări tehnice la pompele din import a reuşit să echi­valeze presiunea în raport cu depu­nerea reziduurilor pe plăcile filtran­te, fapt care aduce serioase îmbună­tăţiri calităţii produselor. (Ne refe­rim la culoarea vinurilor). De asemenea, inovatorul G. Nechit a înlocuit tărgile cu care se făcea transportul sticlelor cu o bandă în circuit orizontal, metodă care a fă­cut să crească mult randamentul la îmbuteliere. Tot el a conceput filtre cu un randament asemănător filtre­lor din import, realizînd o eficiență economică de circa 30 000 lei. CONSTANTIN PIRCALABOIU Veşti de la Uzina mecanică Mîrşa Pentru sporirea productivităţii muncii... începând din acest an, la Uzina mecanică Mîrşa, se vor aplica o serie de măsuri noi care au ca scop creşterea productivităţii muncii. De mare importanţă pen­tru cele două sectoare ale uzinei sunt cele care privesc proiectarea, execuţia şi montarea unui con­­veier de montaj general pentru remorci şi cadru fix cu benă pentru autobasculante, introdu­cerea procedeelor de sudură sub strat de flux, în puncte şi bioxid de carbon, la subansamblele la care se pretează. Transportul uzi­nal va cunoaşte o îmbunătăţire substanţială începînd de la debi­tare şi prelucrare, prin extinderea containerizării precum şi a me­canizării încărcării şi descărcării reperelor. ...şi pentru om Puternica dezvoltare a uzinei în noul cincinal se face în paralel cu, luarea unor măsuri de ordin social. Astfel, începînd din acest an, în colonia u­zinelor va începe construcţia a 2 cămine pentru nefamilişti, a unei şcoli generale şi a unui complex comercial. Tribuna Sibiului .* ' - 'y,) ' „ M V......ts­m Hi ^ .. SA' . lit' Panoramic sibian Foto: FRED N­SS în cadrul întrecerii pentru cei mai buni gospodari. Comunele fruntaşe ale anului 1970 In prima şedinţă din acest an a Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean, la propunerea comisiei per­m­anente pentru urmărirea şi îndrumarea întrecerii patriotice, pe­ b­aza rezultatelor obţinute de cetăţenii comunelor şi satelor judeţulu­i Sibiu au fost stabiliţi cîştigătorii pe anul 1970. Fruntaşe au fost declarate comu­nele: Cristian, care a obţinut 3 246 puncte, atribuindu-i-se un premiu de 70 000 lei, Micăsasa cu 3 083 puncte — 50 000 lei şi Brateiu — 2 470 puncte, acordîndu-i-se suma de 35 000 lei drept premiu. ^U!IUIUIIUHilli!HiUUlilUllllinitlllllll!!lll!1!IIUinHlUWI­H .................................. . începutul lul '71 i-ar fi putut face pe cinefilii sibieni să sară în sus de bucurie. Doar că nu întotdeauna ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. Fil­mul românesc era reprezentat de două scheciuri poliţiste cu destul hu­mor, umbrite pe alocuri de anume apariţii care îşi găseau locul mai de­grabă pe copertele unei reviste „only for men", dar nicidecum într-una din­tre arte. Mircea Dragan izbuteşte să realizeze întrucîtva filmul hîtru, uşor, cu toate că imaginea societăţii roz­­bonbons, în care cele mai mari griji le produc durerile de măsele, ră­­mîne prezentă ca mai în toate fil­mele româneşti cu tematică contem­porană. Dacă nu ni s-ar oferi atît de des prilejul, s-ar potrivi acum arătat că sînt absolut necesare şi astfel de filme, că nu se poate trăi numai cu Antonioni şi Godard etc. Ne vom mulţumi doar să subliniem că sus­­amintiţii nu se numesc Antonionescu şi Godardeanu şi că speranţa noastră în filmul românesc matur e deosebit de puternică­ pentru deceniu­l opt. ‘ Filmul politic a fost­ reprezentat prin „Z" (Trăieşte!) al lui Costa Ga­­vras. Cineva remarca de curînd un fenomen foarte interesant: angaja­rea din ce în ce mai accentuată a artei în viaţa socială, recepţionată ca atare şi cu un interes neîntîlnit pînă acum de către marele public. Vede­tele coboară în stradă şi viceversa, omul de pe stradă își abandonează viata privată în sensul cel mai strict al cuvlntului. „Z* dărîmă orice ca­noane clasice ale operei de artă, în­­tr-o tară în care numai despre un climat politic sănătos nu poate fi vorba, un militant al luptei pentru pace este ucis cu o lovitură de bîtă. Nici mai mult, nici mai puţin, „apă­rătorii" unei anumite „cauze" a acci­dentului creştin folosesc ca armă obiectul de care s-a folosit omul primitiv în luptă încă din zorii civili­zaţiei.­­ Suficient. Gosta Gavras nu caută simboluri greu de descifrat, nu are timp şi­ interes să se piardă în truvaiuri. „Z" este un strigăt în favoarea umanităţii, o sfidare arun­cată virtualilor mînuitori ai „Kami­­kadze"-urilor. Faptele prezentate cu o înaltă artă a tipizării pătrund în conştiinţa spectatorului şi se com­pletează cu faptele pe care­­ le pun la dispoziţie presa şi radioul. Finalul filmului e o trimitere clară în această direcţie. Trăieşte şi judecă tot ce se întîmplă în jurul tău! Învaţă să în­ţelegi şi acţionează! 7! Filmul pentru copii tineri şi bă­trâni ne propunea „O poveste veche, veche", din secolul trecut, din vre­mea lui Andersen. Tonică, N. Koşe­­verova, ne plimbă într-o lume t­are ne este de mult familiară, o lume in care cei răi sunt întotdeauna pedep­siţi, iar cei buni înving şi se căsă­toresc' cu prinţese­ frumoase, o lume înecare şi actorul se mişcă cu vădită plăcere, pe care generaţii după ge­­neraţii o vor căuta şi o vor redes­coperi la fel de proaspătă. O pată de soare Înainte de întunecata pre­zenţă a nemuritorului dr. Mabuse. Nebun, paralitic, internat In ospiciu sau Intr-o puşcărie, cu 1 000 de ochi sau cu gheare invizibile, sărmanul Ma­buse nu izbuteşte să mai impresioneze pe nimeni. Are asupra nervilor noştri efectul ploii de vară care te sur­prinde în cîm­p deschis, fără umbrelă, îmbrăcat în costumul cel nou. Seria­lul reprezintă exact ceea ce, conven­ţional, critica de film înţelege prin filmul comercial. Doar că producă­torii filmului (din Berlinul de vest) sînt negustori necinstit!, falsifică marfa dublind-o în engleză, profitînd de la bun. început de firma celebră într-o „quasibelle époque", condusă pe atunci de marele Fritz Lang, auto­rul „Nibelungilor". Vizionabilele „gheare" ale doctorului Harald Reinl ne apar astfel destul de tocite, iar Mabuse — un bătrîn ramolit şi ipo­hondru, cu o curioasă înclinaţie spre ambianţe stranii. începutul acesta de an ne-a bucu­rat totuşi. „Doctorii" de teapa lui Mabuse nu sunt în m­ăsură să ne întunece zilele. MIRCEA STANCIU F­ILM ’71 Noi rechizite I­I şcolare şi tehnice I pentru toate domeniile de­­ producţie şi învăţămînt . La Fabrica de rechizite şcolare şi tehnice din cadrul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului din Timişoara a intrat In producţia de serie noua riglă politehnică şi rigla miniaturală de buzunar, instrumente de calcul concepute şi realizate de ingine­rul timişorean Iosif Hondrea. Noi­le rigle, care întrunesc caracteris­tici tehnice şi de calcul superi­oare celor cunoscute pe plan in­ternaţional, au fost brevetate ca invenţii româneşti, fiind deosebit de apreciate de specialişti. La aceste rechizite tehnice s-a adăugat recent şi noua riglă de calcul de formă circulară, asimi­lată, de asemenea, în producţie industrială. Executată din material plastic şi prevăzută cu aceleaşi, gradaţii şi scări de calcul ca şi cele liniare, noua riglă are o uti­litate universală în tehnică şi proiectare, In activitatea ştiinţi- J fică şi didactică. In prezent, a- §a­ceastă întreprindere, care reali-­­ zează rechizite şcolare şi tehnice­­ pentru toate domeniile de pro- j ducţie şi de învăţămînt din ţară, j­ produce la nivel industrial un n­- jj măr de şase tipuri de rigle de jj calcul şi peste 100 de tipuri de­­ rechizite şcolare şi de uz tehnic, jjj2. Diversificarea producţiei fabri-­­ cii este asigurată In continuare jj prin proiectarea şi realizarea u- jj nei noi serii de instrumente de j| măsurat şi de calcul, printre care­­ un raportor rapid, un echer cu m unghiuri variabile, o riglă de re­­g­ducţie cu două scări şi una pen­­tru topografi, o riglă pentru apa- jj rate de desen cu scări multiple jj etc. (Agerpres) jj înfiinţarea­­ Centrului de calcul al Universităţii din Bucureşti Pe data de.l Ianuarie s-a înfiinţat Centrul de calcul al U­niversităţii din Bucureşti, prin reorganizarea centru­lui existent în cadrul Facultăţii de matematică-mecanică a acestei insti­tuţii de învăţămînt superior. In hotărîrea Consiliului de Miniş­tri se precizează că noua unitate are­­ ca obiect de activitate specializarea cadrelor în domeniul tehnicilor de calcul şi efectuarea de cercetări şti­inţifice. (Agerpres) Pagina 3 ■■■■ ■ k­. i Se ridică noi construcţii în mu­nicipiul Mediaş rr i­a sport.. Patina­j-viteză „Cupa Tuşnad Ion Opincaru — un nou record­man la copţii In frumoasa staţiune Tuşnad s-a desfăşurat ultimul concurs de patinaj-viteză „Cupa Tuş­­nad". Înaintea celei mai im­portante competiţii a sezonu­lui, campionatul republican, faza finală, care va avea loc la sfîrşitul acestei luni. Gheaţa de calitate, vremea frumoasă şi buna organizare a concursului au contribuit la realizarea unei frumoase com­petiţii sportive în care, şi de această dată, probele catego­riilor de copii au fost domi­nate de patinatorii asociaţiei Metalurgica Sibiu. Rezultate tehnice: Copii 13— 14 ani, fete (500—1000 m) lo­­­­cul II Anca Vârbănescu (61,5, 2,10,3); băieţii 500 şi 1000. şi locul I Adrian Vârbănescu (51,9, 1,51,7); Copii 11—12 ani, fete: 500 m; I. Carmen Drago­man, 59,2; băieţi: 300, 500 me­tri, locul I Ion Opincaru 34 sea, nou record R.S.R. și, respectiv, 59 sec. Echipa de juniori a fost in­completă, ca urmare a îmbol­năvirii sportivei Sanda Frum și a suspendării, din motive dis­ciplinare, a sportivului Adrian­ Ciobanu. La juniori 15—16 ani Victor Ciolacu a ocupat locul II, la 500 și 1 500 m, realizînd 51,2, respectiv 2,43,3. De ase­menea, la categoria junioare 17—18 ani, sportiva Rauch Ur­sula a ocupat locul II la 500 şi 1000 m­ (61,3 şi respectiv­ 20,8,8). Atlt la această cupă, dar In special la concursul speranţe­lor s-a evidenţiat şi sportivul sibian Ion Alexe, cat. 13—14 ani (cîştigătorul probei de 1000 m­) precum şi Marius Dobrescu, cat. 13—14 ani care, deşi în primul an de patinaj, a reuşit să se claseze, cu timpi promi­ţători, pe locurile 5—6 din cite 14—16 concurenţi. Patinatorii sibieni întorşi a­­casă continuă pregătirea In ve­derea apropiatului campionat republican, faza finală. Zilele acestea se definitivează lotul reprezentativ, cu care sperăm să cucerim cel puţin 5 titluri de campioni. i ? I i i ; *’ i i­i 8 î i I 8 î I i II m i I i i 8 I i i i Ii i I l­ v i! I­­i S i i i ii i i 8 I II *Ii i i i i i i i î i i i i ii i ! * i 1i PETRU TIVADARD­­ i

Next