Tribuna Sibiului, februarie 1971 (Anul 4, nr. 915-938)

1971-02-23 / nr. 933

Pagina 2 in cadrul Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist CONFERINŢA UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENŢEŞTI DIN ROMÂNIA In cadrul Congresului al IX-lea al U.T.C., duminică au avut loc lu­crările celei de-a VIII-a Conferinţe a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România, îrn care au fost dezbătute cu exigenţă şi responsabilitate activi­tatea asociaţiilor studenţeşti din ul­timii doi ani, contribuţia lor la for­marea multilaterală a specialiştilor, corespunzător cerinţelor dezvoltării e­­conomiei, ştiinţei şi culturii noastre socialiste. In sală se aflau aproape 300 de împuterniciţi ai celor peste 150 000 de studenţi d­in întreaga ţară, nu­meroşi invitaţi , activişti de partid şi de stat, conducători ai unor orga­nizaţii obşteşti şi instituţii centrale, rectori ai instituţiilor de învăţămînt superior, academicieni, cadre didac­tice, studenţi străini aliaţi la studii în ţara noastră, studenţi fruntaşi la învăţătură şi în activitatea obştească. Printre cei care au luat loc în pre­zidiu se aflau tovarăşii Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., mi­nistru pentru problemele tineretului, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîn­­tului, precum şi Duşan Ulcar, pre­şedintele Uniunii Internaţionale a Stu­denţilor. Raportul Consiliului U.A.S.R. cu privire la activitatea uniunii în pe­rioada dintre Conferinţa a VII-a şi Conferinţa a VIII-a a fost prezenta­tă de tovarăşul Traian Ştefănescu, secretar al C.C. al U.T.C., preşedin­tele Consiliului U.A.S.R., iar Rapot­­tul Comisiei de cenzori a U.A.S.R., de către Gheorghe Milea, preşedinte­le comisiei. Pe marginea documentelor prezen­tate au luat parte la dezbateri Ale­xandru Soare, preşedintele Consiliu­lui U.A.S. din centrul universitar Bucureşti, Ionel Reghini, student la Facultatea de drept, preşedintele Con­siliului U.A.S. de la Universitatea din Cluj, Ioan Petru, şeful Comisiei po­­litico-ideologice a Consiliului U.A.S. din centrul universitar Iaşi, Adriana Teubert, studentă în anul 1 la Insti­tutul politehnic din Timişoara, Con­stantin Nicolaescu, student la Insti­tutul de subingineri din Piteşti, Do­rel Cherecheş, student la Institutul politehnic din Braşov, preşedintele Asociaţiei studenţeşti de la Faculta­tea de silvicultură, Daniela Duţescu, studentă la Universitatea din Craio­va, Ion Drăgan, student la Institutul pedagogic din Tîrgu Mureş, preşedin­tele Consiliului U.A.S. pe institut, Sil­via Alecu, studentă la Institutul po­litehnic din Galaţi, şefa Comisiei so­ciale pe centrul universitar Galaţi, Laura Bocan, studentă la Institutul pedagogic din Oradea, preşedinta Con­siliului U.A.S. pe institut, Grigore Calotă, student la Institutul de mine din Petroşani, preşedintele asociaţiei studenţeşti din cadrul Facultăţii de electromecanică, Bereczki Baltazar, student la Institutul agronomic din Cluj, Emil Popescu, asistent universi­tar, preşedintele Consiliului U.A.S. din Institutul de arhitectură, Florina­ Miclea, student la Institutul de me­dicină din Timişoara, preşedintele Consiliului U.A.S. pe institut, Dan Moisescu, student, preşedintele Consi­liului U.A.S. din Institutul de artă teatrală şi cinematografică, Radu Lin­te, student la Institutul politehnic­­din Iaşi, Gheorghe Manea, preşedintele Consiliului U.A.S. de la Institutul de construcţii. In numele Uniunii Internaţionale a Studenţilor, Duşan Ulcak, preşedinte­le U.T.S., a transmis un mesaj de sa­lut Conferinţei Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România. De aseme­nea, conferinţa a fost salutată şi a primit mesaje din partea unor co­lective de studenţi străini care înva­ţă în România. In încheierea dezbaterilor conferin­ţei a luat cuvîntul tovarăşul Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului. Vorbitorul a subliniat spi­ritul constructiv al dezbaterilor şi al propunerilor făcute de delegaţi, a re­levat faptul că Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din România a devenit o puternică organizaţie, cu o fruc­tuoasă experienţă dobîndită de-a lun­gul anilor, în mobilizarea tineretului universitar pentru pregătirea la ni­velul exigenţelor actuale şi de pers­pectivă ale producţiei materiale şi spirituale. Primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat, totodată, importantele înda­toriri ce revin studenţimii din ţara noastră de a se pregăti cît mai te­meinic, astfel ca după absolvire să se poată încadra cît mai rapid şi efi­cient în munca vastă de realizare a sarcinilor mobilizatoare ale noului plan cincinal, în vederea înfăptuirii obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. pentru edifi­carea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Participanţii la conferinţă au apro­bat în unanimitate activitatea Consi­liului U.A.S.R. şi rapoartele prezen­tate. De asemenea, au fost aprobate modificările la statutul U.A.S.R. şi adoptată rezoluţia conferinţei. In Consiliul U.A.S.R., au fost aleşi 97 membri şi 28 membri supleanţi, iar în Comisia de cenzori a U.A.S.R. 15 membri. In Comitetul Executiv al U.A.S.R. au fost aleşi: Ştefănescu Ion Traian , preşedinte, Bereczki Baltazar, stu­dent la Institutul agronomic Cluj, Miclea Florin, student la Institutul de medicină Timişoara, Soim­a Gheor­­ghe, student la Institutul politehnic Bucureşti, Tomozei Mihaela, studentă la Universitatea din Iaşi — vicepre­şedinţi, Birliba Dan, Boştină Constan­tin, Doca Gheorghe, Ionescu Sorin, Mănăilă Ana Maria, Pusztai Kalman — secretari, Aieeu Silvia, studentă la Institutul politehnic Galaţi, Calotă Grigore, student la Institutul de mi­ne Petroşani, Cherecheş Dorel, stu­dent la Institutul politehnic Braşov, Creţu Gheorghe, preşedintele Consi­liului U.A.S. Timişoara, Bocan Lau­ra, studentă la Institutul pedagogic Oradea, Dejeanu Ion, preşedintele Consiliului U.A.S. Cluj, Dumitraşcu Constantin, student la Universitatea Craiova, Kovács Dezideriu, student la I.M.F. Tg. Mureş, Kronenberger Mariane, studentă la Universitatea Timişoara, Mateescu Ioana, studentă la Institutul politehnic Cluj, Modilcă Mariana Eugenia, studentă la Acade­mia de studii economice Bucureşti, Negrescu Radu, student la Institutul de artă teatrală şi cinematografică Bucureşti, Niculescu Nicolae preşedin­tele Consiliului U.A.S. Iaşi, Ştefan Angela, studentă la Institutul agro­nomic Iaşi, Soare Alexandru, pre ■ şedintele Consiliului­ U.A.S. Bucureşti, Stoian Nicolae, redactor şef al revis­­tei „Viaţa studenţească" — membri. Ca preşedinte al Comisiei de cen­zori a fost ales tovarăşul Raul Bran, preşedintele Consiliului U.A.S. de la Academia de studii economice Bucu­reşti. (Agerpres) Cerc de istorie In ziua de 19 februarie, a avut loc şedinţa lunară de lucru a cercului de istorie al Şcolii ge­nerale nr. 1 din Sibiu, abordînd tema „Greva ceferiştilor şi pe­troliştilor din februarie 1033, or­ganizată şi condusă de P.C.R.“. Au prezentat expuneri elevii­ Horia Barbu, (cl. a VIII-a B — cauzele grevei), Ni­colae ITomorozeanu (cl. a VIII-a B — desfăşurarea grevei), I. Drăgoi (cl. a VIII-a B —­ urmă­rile grevei), alţii aducînd com­pletări. Prof. Laura Belu a cla­rificat unele aspecte ale grevei, mai puţin înţelese de către elevi. / (Urmare din pag. 1) Jucători de Instituţii centrale şi or­ganizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziarişti români şi străini. Erau prezenţi delegaţii organiza­ţiilor de tineret de peste hotare, ca­re au participat la lucrările Congre­sului. La deschiderea şedinţei s-a adus la cunoştinţa Congresului că în pri­ma sa şedinţă plenară, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Co­munist a ales Biroul format, din 25, de membri, pe cei 8 membri suple­anţi, precum şi secretarii C.C. al U­.T.C. Prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian. Preşedinte al Comisiei Centrale de cenzori a fost ales tovarăşul Nico­­lae Ungureanu. Luînd cuvîntul, tovarăşul Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., a asigurat pe delegaţi că noul Comitet Central nu va precu­peţi nici un efort pentru a îndeplini mandatul încredinţat, hotărîrile a­­doptate de Congres, sarcinile pe ca­re partidul le-a trasat Uniunii Tine­retului Comunist. Cu deplină satisfacţie şi vie emo­ţie —a spus în continuare vorbito­rul , participanţii la Congres au ascultat cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In spiritul gîn­­dirii realiste, înnoitoare, larg des­chise spre cerinţele vieţii, secreta­rul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere ti­neretului, aportului său profesional şi cetăţenesc la dezvoltarea econo­mică, culturală şi socială a patriei, a configurat locul şi rolul sporit al tinerei generaţii, al Uniunii Tinere­­tului Comunist în contextul social­­politic al României socialiste, a in­dicat sarcinile noastre de viitor, do­meniile în care trebuie să crească atribuţiile şi răspunderile organiza­ţiilor U.T.C. în mecanismul vieţii e­­conomice şi sociale a ţării. Dovadă a grijii statornice a partidului pen­tru creşterea şi formarea multilate­rală a tinerei generaţii, a încrederii în tineret, aceste sarcini şi respon­sabilităţi noi reprezintă o învesti­tură socială cu profundă semnifica­ţie, pentru a cărei înfăptuire vom munci cu tot elanul şi dăruirea tine­rească. Exprimînd mulţumiri delegaţiilor de peste hotare pentru participarea lor la Congres, primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat că, în spi­ritul politicii externe a partidului şi statului nostru, tineretul român este hotărît să întărească şi să dez­volte continuu legăturile de priete­nie şi colaborare cu organizaţiile de tineret din toate ţările socialis­te, cu organizaţiile comuniste de ti­neret din întreaga lume, cu orga­nizaţiile revoluţionare, socialiste, democratice de diferite orientări politice şi filozofice, să-şi afirme şi în viitor solidaritatea sa internaţio­nalistă cu mişcările de tineret de pe toate continentele, care militează activ împotriva imperialismului, a reacţiunii şi războiului, pentru de­mocraţie, pace şi progres social. Reamintind că peste puţin timp, la 8 mai a.c.,, întregul nostru popor va sărbători aniversarea semicente­narului creării Partidului Comunist Român, primul secretar al C.C. al U.T.C. a spus: Asigurăm conducerea partidului şi statului nostru, pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu, neobosit militant pentru progresul României şi bunăstarea poporului, prieten apropiat şi îndrumător atent al ti­neretului nostru, că toţi membrii Uniunii Tineretului Comunist, în­tregul tineret al patriei vor munci cu nestăvilit elan, cu pasiune ar­dentă şi patos revoluţionar pentru înfăptuirea obiectivelor ce stau în faţa organizaţiei noastre, a politicii Partidului Comunist Român. Intr-o atmosferă de vibrant entu­ziasm, Congresul a hotărît să adre­seze o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, se­cretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Textul scrisorii este aprobat cu puternice şi înde­lungate aplauze şi urale. Delegaţii şi invitaţii ovaţionează minute în şir pentru Partidul Comunist Ro­mân şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se scandează „P.C.R., P.C.R.“, „P.C­.R.—C­eauşesc­u“, „Ceauşescu şi poporul", „Ceauşescu —tineret". Lucrările Congresului iau sfirşit într-o atmosferă de înălţător patrio­tism. Din mii de piepturi tinere ră­sună imnurile „Trei culori“ şi „Sub steagul partidului“. Delegaţii de ti­neri — muncitori, ţărani, elevi, stu­denţi, militari — alcătuind o gardă de onoare, părăsesc sala Congresu­lui, purtînd drapelele Republicii Socialiste România, Partidului Co­munist Român şi Uniunii Tineretu­lui Comunist, sub a căror simbolică prezenţă, timp de cinci zile,­ repre­zentanţii celor aproape două mili­oane şi jumătate de utecişti din patria noastră au exprimat, în de­plină unanimitate, hotărîrea de nestrămutat a tinerei generaţii de a participa cu toate forţele, cu tot entuziasmul şi capacitatea sa crea­toare la înfăptuirea măreţelor idea­luri ale României socialiste. In sală răsună imnul clasei mun­citoare — „Internaţionala“. Se scan­dează lozinci pentru triumful so­cialismului în lume, pentru pace Şi prietenie între toate popoarele. Minute în şir se ovaţionează en­tuziast pentru Partidul Comunist Român şi secretarul său general, pentru patria noastră Republica So­cialistă România. Entuziasmul vi­brant şi elanul tinereţii exprimă încă o dată adeziunea fermă a în­tregului nostru tineret la politica marxist-leninistă a partidului nos­tru, politică închinată ridicării Ro­mâniei pe culmile civilizaţiei şi progresului. (Agerpres) încheierea Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist . Expoziţie permanentă la Tilişca Tilişcani­ au construit prin contribuţie voluntar-bănească şi muncă patrio­tică o frumoasă şi încăpătoare sală de jocuri şi nunţi (450 locuri). Printr-o largă acţiune cetăţenească condusă de comisia de femei au fost colectate sute de obiecte de artizanat, podoabe şi elemente vechi ale portului popular din Mărginime, care vor fi găzduite într-o expoziţie permanentă în frumoasa sală de jocuri. Se adaugă astfel la constelaţia muzeistică a judeţului nostru un nou şi important loc­­de popas pentru iubitorii artei populare, a tradiției mărginenilor. sport. Fotbal C.S.M. Sibiu— C.F.R. Cluj 3-2 (0-0) Pe stadionul Metalul, în ciuda faptului că a nins în tot timpul jo­cului, aproximativ 1 500 spectatori au ţinut să fie prezenţi la intîlnirea amicală dintre C.S.M şi divizionara A. C.F.R. Cluj. Jocul, plăcut, cu multe faze palpitante la ambele porţi, s-a încheiat cu victoria meri­tată a echipei gazdă, care a avut pe­rioade mai mari de dominare. în general, partida şi-a atins scopul propus de cei doi antrenori, acela de a verifica potenţialul actual al formaţiilor. Pe parcursul celor 90 ini­mile de joc s-au operat mai multe schimbări în ambele formaţii, fapt care a contribuit la menţinerea unui ritm vioi de joc. După 45 de minute, în care atît gazdele cit şi oaspeţii ratează mari ocazii prin Stoicescu (mingea este scoasă de Cojocaru de pe linia porţii) şi Petrescu (care tri­mite de la numai 4 metri în braţele portarului Gavrilă), în repriza a doua vin şi golurile. în minutul 51, Un­­guroiu execută o lovitură liberă la­teral stînga, Muţiu sesizează şi în­scrie cu un şut sec de la 5 m. Nu trec decît cinci minute şi Soc ega­lează cu un şut din voie, executat din interiorul careului de 16 m. Mi­nutul 61 aduce un nou gol pentru gazde, printr-un şut plasat jos la colt de Uiţguroiu. Scorul este majo­rat de Creţu care trage slab, porta­rul oaspeţilor Nagel plonjează prea devreme, şi mingea sare peste el în plasa. Dar cînd spectatorii aşteptau fluierul final, Matei sesizează o ne­înţelegere a apărătorilor sibieni, sta­bilind scorul partidei: 3—2 (min. 89). Corect şi autoritar arbitrajul lui I. Raţiu (Sibiu). Tribuna Sibiului sport... Echipele au avut următoarea alcă­tuire: C.S.M. Sibiu: Gavrilă — Zaharia, Flrchiş, Nistor, Voicu (min. 66 Mi­­hai) — Muţiu, Constantin — Schwartz (min. 46 Creţu), Rădoi, Stoicescu, Unguroiu (min. 74 Tarcu). C.F.R. Cluj: Nagel — Burlacu, Fa­­nea, Cojocaru, Dragomir — M Bre­­tan (min. 72 Vişan), Tegean — S. Bretan, Soo (min. 52 Vuici, min. 76 Matei), Ionescu, Petrescu, GY. TOPIRCEANU Divizionarele C se pregătesc In continuarea pregătirilor, divizio­narele C din judeţul nostru au sus­ţinut noi jocuri de verificare. La Sibiu, Independenţa a primit repli­ca Metalului Copşa Mică. După o partidă utilă, în care echipele (cu vi­nele excepţii) au utilizat formaţiile de bază, întîlnirea s-a terminat cu un just rezultat de egalitate: 2—2 (2—1), prin golurile înscrise de Mun­­teanu II (min. 14) şi Florea (min. 30) pentru gazde, respectiv Schmidt (min. 25) şi Stoian (min. 63). Jucînd în compania Voinţei Sibiu, A.S.A. a cîştigat cu 10—0 (5—0)­­­­scor ce ne scuteşte de orice comen­tariu. Cu gîndul la evitarea retrogradării, Vitrometan Mediaş se pregăteşte cu mare conştiinciozitate. In partida de duminică medieşenii au jucat în com­pania echipei Progresul Sibiu, de ca­re au dispus cu 1-0, pe un teren complet desfundat, în care jucătorii au fost supuși la mari eforturi fi­zice. T. G. „Cupa tineretului de la sate" Au fost desemnaţi campionii judeţului Sala clubului „Independenţa“ din Sibiu a găzduit, sîmbătă şi duminică, întrecerile fazei judeţene a­­ popu- Prin muncă patriotică SSSSRSS/­­ De curând, pe strada Dimitrie Can­­temir din Sibiu, a fost introdusă şi dată în folosinţă o conductă de apă potabilă pe o lungime de 540 m­­. Pe aceeaşi stradă s-a montat şi o fîntină de folosinţă publică. In realizarea acestei lucrări de in­teres cetăţenesc, s-au evidenţiat co­muniştii Ambrozie Bleoca, Nicolae Goga, Ion Belaşcu şi alţi locatari din strada Dimitrie Cantemir. Prin munca patriotică prestată în această acţiune s-au realizat econo­mii de peste 40 000 lei. Anul FV, nr. §35 Un Aspect de la deschiderea Expoziţiei retrospective de pictură, Ferdinand Mazanek Ieri, la Ocna Sibiului, a fost des­chis cursul de pregătire a preşedin­ţilor din cooperativele agricole de producţie. NOrganizat la indicaţia Comitetului judeţean de partid, cursul se desfăşoară in perioada 22—27 februarie a.c. In cadrul lui cadrele de conducere şi specialiştii organelor agricole judeţene vor prezenta expuneri pe teme de îm­bunătăţire a organizării, planificării şi conducerii agriculturii in lumina Expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970. Cadrelor de conducere din agricultura cooperatistă a judeţului nostru le vor fi expuse şi explicate problemele legate de metodologia planificării curente şi de perspectivă a muncii şi a producţiei, organi­zarea evidenţei financiar-contabile, repartizarea producţiei şi a venitu­rilor realizate, valorificarea produc­ţiei şi disciplina contractuală, cre­ditarea şi finanţarea acţiunilor pre­conizate, introducerea noilor forme de organizare şi retribuire a muncii, aplicarea acordului global, crearea cadrului pentru acordarea mini­­mum­ului lunar garantat, îmbunătă­ţirea activităţii mecanizatorilor în condiţiile reorganizării S.M.A. Pentru actualizarea cunoştinţelor tehnice, preşedinţilor cooperativelor agricole le vor fi prezentate noile tehnologii de lucru în cultura griu­lui, porumbului, cartofilor, sfeclei de zahăr etc., în legumicultura, po­micultură, viticultură, precum , şi în producţia animalieră, în vederea ridicării activităţii desfăşurate în agricultura coopera­tistă pe o treaptă superioară, vor fi expuse problemele privitoare la în­tărirea şi lărgirea democraţiei coo­peratiste, la activitatea consiliilor intercooperatiste, organizarea aso­ciaţiilor intercooperatiste, dezvol-t.area , cooperării între I.A.S. şi­­U.A.F -I­­ . V. De asemenea, cadrelor de condu­cere ale agriculturii cooperatiste 1® vor fi prezentate sarcinile actuale de producţie în cooperativele agri­cole în lumina programelor na­ţionale de îmbunătăţiri funciare şi de dezvoltare a zootehniei, obiec­tivele şi direcţiile principale ale dezvoltării agriculturii în judeţul nostru în actualul cincinal. Pe marginea expunerilor vor fi organizate discuţii şi dezbateri, în cadrul cărora specialiştii organelor agricole judeţene vor da răspunsuri şi vor elucida problemele privind aplicarea operativă şi eficientă a măsurilor preconizate pentru îm­bunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii coopera­tiste. Vizind realizarea unei informări largi şi aprofundate a cadrelor de conducere din cooperativele agri­cole, cursul de pregătire va cu­prinde şi expuneri pe teme de politică internă şi externă a parti­dului şi statului nostru, de perspec­tivă a dezvoltării societăţii socia­liste m­ultilateral­­dezvoltare. 7 Curs de pregătire pentru cadrele de conducere din cooperativele agricole ri­i «■* TIX V A ■- ri. larei competiţii „Cupa tineretului de la sate“. 189 tineri şi tinere, calificaţi în e­­tapele anterioare, pe comună şi pe centrele de comună — la care au luat parte 11 280 sportivi din cele 56 co­mune ale judeţului nostru — s-au în­­tîlnit pentru desemnarea campionilor judeţeni la şah şi tenis de masă. Iată primii trei clasaţi: Şah, fete: Veturia, Nicoară (comu­na Miercurea), Anica Morar (Miercu­rea), Elena Banea (Tălmaciu); băieţi: Gheorghe Beleţ (Brateiu), Lucian Frunză (Răşinari), Petru Dragoi (A­­poldu de Sus). Tenis de masă, simplu feminin:­­Gabriela Traşcă (Miercurea), Herta Schuster (Mihaileni), Maria Vişoiu (Arpaşu de Jos); simplu masculin: Marian Bucur (Arpaşu de Jos),­ Ion Cilţea (Arpaşu de Jos), Ion Matei (Brateiu); dublu feminin: Marinda Oleanu + Mirela Gheorghiu (Apoldu de Sus); dublu masculin: Ion Cilţea Marian Bucur (Arpaşu de Jos); dublu mixt: Ion Cilţea + Maria Vi­şoiu (Arpaşu de Jos). Duminică, la Păltiniş, vor avea loc întrecerile de schi (alpine şi fond). ILIE IONESCU Pe calea adincirii continue a democraţiei noastre socialiste (Urmare din pag. I) tează lărgirea vieţii democratice a poporului este perfecţionarea con­tinuă a cadrului ei organizatoric, instituţional. Aşa cum se subliniază în documentele Congresului al X-lea al P.C.R., principala sarcină în acest domeniu este perfecţionarea căilor şi formelor de atragere mul­tilaterală a maselor la activitatea organelor de stat, la conducerea în­tregii societăţi. Partidul a insistat şi insistă cu tărie asupra creării cadru­lui organizatoric şi a climatului favo­rabil participării tuturor membrilor societăţii la dezbaterea şi elabo­rarea politicii interne şi externe, la adoptarea celor mai importante de­cizii şi măsuri privind perfecţio­narea societăţii noastre, astfel incit progresul ţării să fie în tot mai mare măsură rezultatul înţelepciu­nii şi contribuţiei întregii naţiuni, în acest proces o coordonată fun­damentală o constituie dialogul continuu dintre partid şi popor, consultarea maselor asupra hotărî­­rilor ce se preconizează a fi luate. Au devenit, astfel, o metodă cu­rentă întilnirile conducerii de partid şi de stat cu masele. Vizitînd nume­roase judeţe şi localităţi ale ţării, conducătorii partidului şi statului au luat şi iau contact cu reprezen­tanţii vieţii publice, cu mii şi mii de cetăţeni, cunoscînd în mod ne­mijlocit preocupările şi părerile acestora. Ilustrativă din acest punct de vedere este şi recenta vizită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Sibiu. Discutarea cu între­gul popor a principalelor probleme economice, politice, culturale su­dează tot mai puternic legătura din­tre partid şi mase, contribuie la maturizarea politică şi ideologică a oamenilor muncii, asigură perfec­ţionarea activităţii de stat şi obşteşti. Pe linia perfecţionării cadrului organizatoric al democraţiei socia­liste, un rol tot mai mare le-a fost conferit organizaţiilor de masă şi obşteşti, în care îşi desfăşoară acti­vitatea socială şi profesională ma­joritatea oamenilor societăţii noastre. Preocupat de perfecţionarea ca­drului instituţional al democraţiei socialiste, partidul a iniţiat consti­tuirea Frontului Unităţii Socialiste — organism politic permanent, cu caracter larg reprezentativ, care uneşte în jurul Partidului Comunist Român principalele organizaţii de masă, obşteşti şi profesionale. Noul cincinal în care am intrat de curînd va înregistra, fără îndo­ială, noi şi însemnaţi paşi în per­fecţionarea orînduirii noastre, îrn ri­dicarea maselor la activitatea de făurire conştientă a istoriei. înce­putul lui a fost marcat de măsurile de excepţională însemnătate sta­bilite de Plenara C.C. al P.C.R. din­­10—11 februarie a.c., măsuri care, prin însemnătatea lor deosebită, prin ana largă de aplicabilitate, marchează, fără îndoială, o nouă etapă în dezvoltarea şi adincirea democraţiei noastre socialiste, în în­tărirea unităţii moral-politice a poporului român. Hotărîrile plena­rei, care demonstrează în chip grăitor preocuparea constantă a conducerii superioare de partid şi de stat­ pentru îmbunătăţirea orga­nizării şi desfăşurării vieţii noastre sociale, vor duce la îmbunătăţirea întregii activităţi de construcţie a socialismului, la întărirea legăturii partidului şi statului cu masele largi de oameni ai muncii, la sti­mularea energiei şi iniţiativei crea­toare a poporului, la dezvoltarea democrației socialiste. Pretimpuria primăvară chirpăreană (Urmare din pag. I) iei. Vom livra, tot pentru export, 540 berbecuţi graşi, pentru care ne asigurăm „materie primă“ din produc­ţia proprie: de la cele 2 430 oi vom obţine cel puţin 1600 miei. Vom in­­grăşa şi livra statului 130 tăuraşi graşi la clasa elită, pentru export şi 190 tăuraşi — la I. C. încă în acest trimestru vom livra 70 tăuraşi, cu o greutate medie de 300 kg fiecare. In acest an defrişăm arboretele pe încă 80 ha, vom fertiliza puternic toată suprafaţa de pajişti naturale de 1 608 ha, afirmă şeful fermei. Vom desţeleni de asemenea covorul natural de iarbă şi vom reînsămînţa trifoi şi ghizdei , pe 25 ha. Trebuie să construim două apeducte pe păşune, în hotarele „In Arini“ şi „Sub Vii­­şoara“. In „Valea mieilor“, la Săsăuşi, vom construi două saivane şi vom termina saivanul aflat acum în lu­cru la „Fundătura". Am şi început lu­crările.“ Iată un­­ program concret de lucru pentru oamenii care îşi cunosc şi îşi iubesc meseria, pentru oamenii care îşi pregătesc intens şi competent suc­cesele viitoare. Chirpărenii, oameni scumpi la vor­bă şi bogaţi în fapte demne, înscriu acum,­ în această pretimpurie primă­vară, pe dealurile domoale, in care pădurile se pierd în zariști, urmele adînci ale muncii, care le transportă „material fertilizant“, după cum se exprima cu reîndrre un tînăr con­ductor de atelaj, oamenii împînzesc timpurile cu praful dătător de vigoa­re, iar mustul zăpezii devine limpe­de sevă elixir­ă pentru belşugul producţiilor, agricole viitoare.

Next