Tribuna Sibiului, februarie 1971 (Anul 4, nr. 915-938)

1971-02-26 / nr. 936

Pentru obiectivele de investiţii ce încep în acest an TREBUIE URGENTATĂ ATACAREA LUCRĂRILOR O analiză a modului în care se desfăşoară lucrările de investiţii, cu cîteva zile înainte de încheierea lunii februarie, scoate în evidenţă­ ritmul încă nesatisfăcător al des­făşurării lucrărilor. De la începutul anului şi pînă la 20 februarie, pe principalele şantiere de investiţii s-au realizat doar 9,5 la sută din volumul anual total al lucrărilor şi 10 la sută la construcţii-montaj. Este mult prea puţin dacă ne refe­rim la cota matematică din planul anual care revine perioadei de re­ferinţă — 13,5 la sută, în luna fe­bruarie, din planul operativ s-a realizat în primele 20 de zile doar 61,3 la sută, deşi condiţiile atmo­sferice au fost favorabile. Trebuie, totodată, remarcat­ că nici sarcinile de plan nu sunt judicios reparti­zate pe luni şi trimestre, lăsîndu-se valori destul de mari pentru lunile din ultima parte a anului. De exemplu, planul operativ pe luna februarie este cu circa 5 milioane mai mic decît media valorilor ce revin unei luni din volumul anual al investiţiilor. Pe o serie de şantiere realizările fiind mult sub media realizărilor la nivel de judeţ. La ,,Record“ ele reprezintă doar 3,9 la sută la total şi 4 la sută la construcţii-montaj, Balanţa“ — 7,2 la sută, U.M.M.N. Copşa Mică — 5,1 la sută, Şantierul de locuinţe din Sibiu — 7,3 la sută etc. In prezentul articol ne-am propus să aducem în discuţie una din cau­zele care au făcut ca realizările să se ridice doar la nivelele arătate mai sus. Este vorba de atenţia care s-a acordat atacării obiectivelor noi, lucrări ce ar fi trebuit să de­mareze încă de la 1 ianuarie a.c. După cum se ştie, în planul de stat pe 1971 sunt nominalizate pentru judeţul nostru 10 obiective noi. Toate acestea trebuiau să fie ataca­te încă de la începutul anului. De fapt, deschiderea finanţării putea fi făcută cu o lună înaintea înce­perii anului 1971. Care este situa­ţia acum, după aproape 2 luni scurse din acest an? Doar două obiective, cele de la „Balanţa“ şi I.R.E.S., sunt admise la finanţare, în curs de analiză şi aprobare se mai află lucrarea privind dezvol­tarea şi sistematizarea fabricii „Drapelul roşu“, în rest, documen­taţiile aflîndu-se în stadiul aviză­rilor şi aprobărilor la diverse ni­vele. Se mai poate vorbi,­ în acest caz, de asigurarea unei ritmicităţi în efectuarea lucrărilor? La U.M.M.N. Copşa Mică, de exemplu, la care realizările, după cum s-a arătat mai sus, sunt destul de reduse, pentru obiectivul ce tre­buia , să înceapă din ianuarie, docu­mentaţia se află încă la Consiliul tehnico-ştiinţific al ministerului, după care va trebui înaintată apoi spre aprobare la C.S.P., M.F. şi, în sfîrşit, Consiliului de Miniştri. Fără o urgentare din partea uzi­nei, a ministerului tutelar însem­nează că în prima jumătate a aces­tui an nu poate fi vorba de ata­carea lucrării, în situaţii asemănă-­ toare se găsesc şi obiectivele de la ,,Automecanica“ Mediaş, „Record“ Si­biu, Fabrica de bere, amidon, glu­coza Sibiu şi altele. Una din cauzele care au­ dus la lungirea timpului de obţinere a aprobărilor pentru atacarea lucră­rilor este şi aceea că unităţile be­neficiare, forurile lor tutelare au acceptat execuţia obiectivelor în perioade ce depăşesc 12 luni. Este ştiut că, în urma recomandărilor secretarului general al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, re­zultate din Expunerea prezentată la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, din 25 noiembrie 1970, lucrările de in­vestiţii mai mici trebuie să se fina­lizeze în timp de un an. în lumina acestor recomandări, H.C.M. 1670/ 1970 precizează pînă la ce valori, cu execuţia în termen de un an, pot fi atacate lucrări fără­ aprobări speciale. Or, din obiectivele noi ce încep anul acesta în judeţul nostru majoritatea puteau fi eşalonate ca execuţie în 12 luni şi atunci s-ar fi evitat şi acest circuit, destul de lung al avizărilor şi aprobărilor. Iată deci, că este nevoie de o anali­ză mai atentă a fiecărei lucrări, de mai mult discernămînt în eşalo­narea, execuţiei obiectivelor, de mai mult sprijin din partea centralelor industriale sau ministerelor tute­lare de lucrări de investiţii. Nu trebuie pierdută din vedere nici un moment eficienţa fiecărei lucrări în parte, în care principalul scop să fie intrarea în circuitul productiv, în termen cit mai scurt, a obiecti­velor de investiţii. CORNELIU DAN ■* Balanţă­­ de mare precizie Serviciul constructor-şef al uzi­nei „Balanţa“ a proiectat şi exe­cutat o balanţă analitică de mare precizie, cu citire prin proiecţie. La probele de casă, ea a dat re­zultate foarte bune. Prin punerea în fabricaţie de serie a noii ba­lanţe analitice, care se produce pentru prima dată în țara noastră, se vor economisi importante sume de valută. Noi articole din sticlă Combinatul de sticlărie din Mediaş, profilat pe producţia de sticlăria fină de menaj, se asimi­lează în producţie, în acest an, peste 300 de sortimente noi , di­ferite servicii, bibelouri, obiecte de uz casnic şi decoraţii interioare. Serviciul de creaţie a realizat, pen­tru prima dată în ţară, o serie de corpuri de iluminat din sticlă co­lorată, primele 10 modele urmînd să fie expediate in curînd unită­ţilor comerciale. De asemenea, o serie de articole de cristal, în zece modele, vor intra încă în acest trimestru în magazinele „Romarta“ pentru prospectarea pieţii. Gama sortimentelor de articole din sticlă fabricate la Mediaş depăşeşte ci­fra de 1 000. în­ prezent, combinatul se află într-o nouă etapă de dezvoltare, care se va finaliza în acest an prin reutilarea sectoarelor de fini­sare şi punerea în funcţiune a primei secții de cristaluri din țară, cu o capacitate anuală de 225 tone. Promovarea noului in organizarea cercurilor de elevi Mijloace eficace de stimulare şi dezvoltare a capacităţilor intelectuale, de cultivare a aptitudinilor, cercurile pe obiecte au avut în ultimii ani un rol deosebit de important, în pregă­tirea elevilor pentru viaţă şi în­­orien­­tarea lor profesională. Datorită implicaţiilor formative ale acestei activităţi, prin faptul că po­­u­larizează interesele de cunoaştere ale­ elevilor şi creează pasiuni puternice pentru anumite discipline, problema elaborării metodologiei specifice de lucru a fiecărui cerc a format obiec­tul unor preocupări atente ale colec­tivului didactic din şcoala noastră. Organizate pe clase sau pe grupe de clase, cercurilor li s-a imprimat o individualitate proprie, motivată de funcţiile multiple ale acestora cit şi de necesitatea unei intense munci educative, pentru ca la absolvire, op­ţiunea profesională a elevilor să fie în concordanţă cu înclinaţiile lor şi cu necesităţile societăţii noastre. Cercurile pentru clasele a IX-a­ o­­cupă un loc aparte; ele îşi propun cunoaşterea istoriei şi specificului dis­­­ ciplinei respective, a principalelor teo­rii ştiinţifice, a metodelor elementare de studiu şi cercetare, a biografiei unor personalităţi cum sunt Gheorghe Lazăr, Octavian Goga, Dragomir Hurmuzescu, C. I. Istrati. Caracterul atractiv este asigurat prin efectuarea unor experienţe şi probleme distractive, concursuri, ex­puneri libere, vizite, excursii.­ Rezol­varea de probleme cu un grad sporit de dificultate pune la încercare voinţa şi puterea de muncă a elevilor dar, în acelaşi timp, formează şi gîndirea ştiinţifică şi deprinderile de calcul în cadrul cercurilor pentru clasele X-XII, diferenţierea se realizează prin introducerea elevilor în proble­mele de cercetare şi de interpretare a fenomenelor, prin informarea lor asupra modernizării disciplinei res­pective , şi cultivarea talentului lor în domeniul literar, ştiinţific şi tehnic. Axate pe aceste coordonate — stu­diu, investigaţie şi creaţie — cercu­(Continuare în pag a 21­ a) Prof. FELICIA CĂRĂUŞ director adjunct la Liceul „Gheorghe Lazăr“ Sibiu *• Conferinţa I C.J.E.F.S. Sibiu : Azi, 26 februarie, cu începere , de la ora 17:00, în Sala albastră , a Muzeului Brukenthal, va avea­­ loc conferinţa de dare de seamă­­ şi alegeri a C.J.E.F.S. Sibiu. • Participă activişti ai C.J.E.F.S. ■ Sibiu, ai consiliilor orăşeneşti ■ pentru educaţie fizică şi sport, • antrenori, instructori sportivi,­­ profesori de educaţie fizică, nu­­­­meroşi invitaţi.­­ . Concurs de recitări Consiliul orăşenesc al organi- 5 zaţiei pionierilor din Cisnădie,­­ în colaborare cu cinematograful « „Popular“, organizează astăzi, 26 februarie a.c., ora 10, în sala cinematografului, un concurs de recitări de poezii patriotice, con­curs dedicat semicentenarului partidului. Participă elevii cla­selor V—VIII. După concurs va rula filmul românesc „Amintiri bucureștene“. b­eVOTLCA,,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA­T ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 9361 Vineri, 26 februarie 1971 4 pagini 30 bani O acţiune în «j•j plină desfăşurare î După cum ne informează Cen­­­trul de protecţie a plantelor • Sibiu, în zilele acestea se des­• făşoară din plin acţiunea de • stropire cu pesticide a pomilor ■ din livezile C.A.P. şi din cele 1­5 ale particularilor. Plnă în pre­­s 5 zent 48 la sută din suprafaţa » • pomicolă respectivă a fost pes- • ticizată, în scopul încheierii în • scurt timp a întregii acţiuni. 5 Centrul de protecţie a plantelor • Sibiu a asigurat întreaga canti- 5 tate de materiale pesticide, ne- j cesară în actuala campanie de : Aşezat în partea de sud a Transilvaniei la o altitudine ce variază intre 300 şi 596 metri, Blă­­jelul desfăşoară un peisaj specific multor sate ale judeţului Sibiu, cu treceri dulci de la pla­tourile întinse la dealurile teşite, reverberind la orizont in rama pădurilor de foioase. Dinspre est se întinde marama păşunilor. Versanţi, relativ înclinaţi omagiază bucuria muncii, dîndu-i în fie­care toamnă, din vremi îndepărtate, rodul gra­ţioaselor culturi de viţă de vie şi pomi fructiferi. Vara, grînele se împlinesc, îndesate, din seva unor soluri pretenţioase la lucrări, însă darnice. Oamenii de aici au știut, prin eforturi înfierate de iobăgie altădată, prin muncă liberă, unită acum, să supună cerbicia pămîntului, să-i smulgă haruri ascunse. Cîndva, cu plugul de lemn, cu sapa, azi cu mașini moderne i-au dirijat struc­tura, au schimbat, in folosul lor, locurile nepro­ductive, integrîndu-le în circuitul agricol. Au folosit, în acest scop, experienţa acumulată de-a lungul vremii, au pus la bătaie spiritul gospodă­resc şi au drenat o însemnată porţiune de teren prin olane de lut, dirijînd apa spre trei puncte de captare: Fîntîna lui Păucean, Fîntîna grajdu­rilor şi Tăul viţeilor. Apele moarte curg acum prin trei văi în Piriul Vezii şi, undeva mai de­parte, fertilizează alte păm­înturi care, pe timp de secetă, le aşteaptă poate cu buza crăpată. Locuri şi oameni într-o permanentă metamor­foză, avînd ca semn distinctiv echilibrul. Aici, la cumpăna celor două Tîrnave, istoria se relevă calm în memoria colectivă. Documentele, destul de răzleţe pînă în vremile apropiate nouă, nu fac altceva decît să confirme o conştiinţă involt înflorită pe creanga de aur a continuităţii. „Am fost totdeauna aici", spun bătrînii satului. „Stră­­stră-străbunicii noştri se chemau Vicu, Cioru, Drăghici, Petrişor, Miciu, Roman. Şi stră-stră­­străbunicii lor, cine ştie, poate erau botezaţi tot aşa". Da, cine mai ştie cum se numeau cei mai vechi locuitori, descinşi din triburile sciţilor. Unul din bărbaţii acestora, purtînd în mină un pumnal de fier, iar alături vîrfuri de săgeţi din bronz şi os, datînd aproximativ din anul 400 î. e. n., şi-a găsit somnul de veci în huma dealu­lui de la Şaroş-sonde. Mormîntul său a fost des­coperit nu de mult, o dată cu alte fragmente materiale — ceramică, oase de animale domes­tice etc. — în timpul unor lucrări pentru extin­derea plantaţiilor de viţă de vie. Din negurile epocii fierului oamenii acestor locuri au­ parcurs meandrele unei istorii zbuciu­mate, integraţi puternic aceluiaşi organism vigu­ros al ţării, aceluiaşi destin devenit în anii socia- REPORTAJ­ ­ismului scop conştient — progres multilateral. Dar fiecare treaptă a urcuşului le-a­­imprimat ceva, ceva al lor, specific, o notă aparte cu oglindiri în gest, fizionomie, vorba, port. Mişcări calculate, trăsături de o anume distincţie finind de sobrietate, încredere în forţele proprii îm­pinsă, uneori, pînă la orgoliu — dar întot­deauna mîndria lor se bazează pe fapte reale. „Dacă vrem să mutăm dealul de colo îl putem muta". Şi, într-un anume fel, au mutat un deal. Pe locul unui maidan au ridicat, prin contri­buţie voluntară în muncă şi bani un splendid cămin cultural. I-am văzut atunci împingînd roabele cu nisip, cu var sau cărămidă. întregul sat a pus mina, de la mic la mare, fiecare după puteri „... dealul de colo îl putem muta" — dîr­­zenie, certitudine a unităţii de voinţă, dese în­cercări din care au ieşit mereu mai puternici, în fond, o dreaptă judecată şi înţelegere a nece­sităţilor, cristalizate în matricea unei spirituali­tăţi simple dar profunde. Pentru ei, „albul trebuie să fie alb şi negrul negru". Ştiu ce vor şi nu despică inutil firul în patru. O simplitate curată care se reflectă în comportamentul oamenilor şi-n lucrările lor, case fără zorzoane, vopsite în verdele crud al ierbii şi-n galbenul solar al hol­delor pirguite. O simplitate care nu-şi refuză dreptul la civilizaţia şi confortul contemporan — camere luminoase, bine încălzite, frumos mo­bilate, radiouri, televizoare, aparate de uz cas­nic, întilneşti în Blăjel o surprinzătoare osmoză între nou şi tradiţie. Covoarele meşteşugit ţesute de femei nu distonează cu cele cumpărate. Ase­menea îmbinare armonioasă domneşte şi în arhi­tectura comunei. Casele noi — şi s-au construit multe in ultimii ani — fac o trecere firească spre viitoarele construcţii. Un tot mai accentuat interes fată de treburile edilitar-gospodăreşti ale comunei, faţă de viaţa social-obştească relevă semnificative mutaţii pe planul conştiinţei. Tendinţa spre o dezvoltare multilaterală absoarbe un număr tot mai mare de cetăţeni. Perfecţionarea omului ca om dez­voltă mari energii creatoare puse în slujba idea­lurilor noastre comune. Români şi germani în­frăţiţi în munca nu îşi dezmint hărnicia. Locali­tatea Blăjel îşi împlineşte, zi de zi, noua sa personalitate. Iată numai cîteva argumente ma­teriale pentru edificare: cincinalul ce s-a în­cheiat o dată cu 1970 arată, prin bilanţul său, vîrsta maturităţii acestei străvechi aşezări. Suc­cesele obţinute în toate domeniile de activitate dau certitudinea perspectivelor deschise de cin­cinalul 1971—1975: anual, douăzeci de case noi; un cămin cultural modern, în valoare de un milion; o bibliotecă; un dispensar deservit de patru cadre medicale; diferite unităţi prestatoare de servicii către populaţie, cooperativa agricolă de producţie şi-a sporit baza materială cu peste 150 bovine, un grajd avînd capacitatea de 110 animale, o moară cu ciocane, un gater, un auto­camion, magazii şi coşare pentru bucate. Deci, Blăjelul se înscrie în noua competiţie pentru progres şi civilizaţie (cincinalul 71—75) cu o apreciabilă forţă economică şi social-culturală. S. DIACONU S­ATULUI Dotat cu aparatură de înaltă precizie, laboratorul de micro­biologie al Liceului M.I.A. Si­biu oferă elevilor condiţii op­time de învăţătură Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucratorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Manescu, Hie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două­ zile, muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi econo­mişti din întreprinderile agricole de stat au dezbă­tut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii­ naţionale. în prima zi de lucru, consfătuirea s-a ţinut pe secţii de specialitate — culturi de cîmp; legume şi cartofi; pomicultură; viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne; ovine; porcine; păsări, şi animale mici , prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a acti­vităţii in toate sectoarele de muncă, în spiritul direc­tivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agri­culturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniţi in plen, participantă la consfătuire au con­tinuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sector al economiei naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consec­vente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, în scopul analizării temeinice a activităţii desfăşurate în di­ferite compartimente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a rezer­velor de creştere continuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate, în lumina preţioaselor indi­caţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expu­(Continuare în pag. a III-a) Raportul tovarăşului Angelo Miculescu Subliniind că prima Consfătuire a lucrătorilor din agricultura de stat are loc într-un moment deosebit de important pentru­­ dezvoltarea multi­laterală a economiei naţionale, pen­tru înflorirea patriei, tovarăşul An­gelo Miculescu, ministru secretar de stat, a arătat că în cele peste două decenii care au trecut de la înfiin­ţarea lor, întreprinderile agricole de stat s-au bucurat de o permanentă atenţie din partea conducerii parti­dului şi statului nostru. Volumul in­vestiţiilor alocate întreprinderilor a­­gricole de­ stat, de la înfiinţarea lor şi până în prezent, se ridică la a­­proape 40 miliarde lei. S-au asigurat­, totodată, pentru întreprinderile agri­cole de stat, 16 500 de specialişti, din care peste 6 000 de cadre cu pregătire superioară. întreprinderile agricole de stat dispun în prezent de 30 000 de tractoare, cu aproape 5 000 mai multe decît în 1965, reve­nind astfel 70 ha de teren agricol pe un tractor fizic fată de 90 ha cite revin pe total agricultură. Ele dispun de 11 000 combine pen­tru cereale păioase, fată de 8 500 cite aveau cu cinci ani în urmă, ceea ce înseamnă o încărcătură me­die de 48 ha, faţă de 60 ha pe total agricultură. Industria constructoare de maşini a diversificat producţia de tractoare şi utilaje agricole. în ceea ce priveşte zootehnia, dotarea cu maşini şi instalaţii s-a axat, în pri­mul rînd, pe mecanizarea lucrărilor de recoltare şi preparare a furajelor, transporturilor de nutreţuri, aprovi­zionării cu apă etc. Rezultatele obţinute pe plan mon­dial, ca şi propria noastră expe­rienţă au dovedit din plin că o a­­gricultură modernă, de înalt randa­ment, este de neconceput fără utili­zarea largă a unei game variate de produse chimice: îngrăşăminte, in­­sectofungicide, erbicide, biostimula­­tori etc. în perioada 1966—1970, can­tităţile de îngrăşăminte furnizate de industrie agriculturii de stat au spo­rit de la u­n an la altul. Cantitatea de îngrăşăminte chimice substanţă activă folosită pe hectarul de teren agricol a crescut de la 64 de kg în 1965, la 97 de kg în 1970. Acţiunile hidroameliorative au cunoscut, în cincinalul trecut, o amploare fără precedent. Numai în Lunca îndiguită a Dunării, suprafaţa totală cîştigată prin asemenea acţiuni însumează peste 250 000 ha. Importante fonduri de investiţii au fost alocate pentru extinderea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, care, in 1970, au a­jjuns la 236 000 ha, faţă de 100 000 ha, existente în 1965. Orientarea spre intensificarea pro­ducţiei agricole a determinat ca o mare parte din investiţii să fie în­dreptate spre realizarea de noi capa­­cităţi productive, îndeosebi complexa de tip industrial. Au fost construite sere legumicole, suprafaţa totală a acestora reprezentînd, la sfîrşitul anului trecut, 494 ha. S-au dat în funcţiune complexe de tip industrial de creştere şi îngrăşare a porcilor, cu o capacitate de 1,3 milioane de capete, complexe avicole cu o , ca­pacitate de 1,8 milioane de locur pentru pui şi 3,5 milioane de locuri pentru găini. Paralel cu dezvoltarea capacităţi­lor de creştere a animalelor şi păsă­rilor, s-au luat măsuri corespunză­toare pentru construirea de noi fa­brici de nutreţuri combinate, a căror producţie a ajuns în 1970 la circa 1,5 milioane tone, fata de circa. 390 mii de tone care s-au produs în 1965. O deosebită importanţă s-a acordat continuării şi adîncirii acţiunii de specializare şi concentrare a produc­ţiei, cale sigură pentru creşterea producţiei şi reducerea preţului de cost. în prezent, din cele 3 304 fer­me, numai 96 mai au caracter mixt, faţă de 454 de ferme mixte existente în anul 1967. în anii 1966—1970, producţia glo­bală a întreprinderilor agricole de stat a înregistrat o creştere die 43 la sută faţă de perioada 1961—1965. Deşi deţin numai 14 la sută din suprafaţa agricolă a ţării şi 18 la sută din efectivele de animale,, par­ticiparea lor la fondul central de produse agroalimentare a fost în anul 1970 de peste 35,1 la sută la grîu, 27 la suta la carne total, din care peste 65 la sută la carnea de porc, iar la ouă de 57 la sută. O contribuţie însemnată au avut întreprinderile agricole de stat în (Continuare în pag. a III-a) ■PVWWVWWWJlWV.r Solemnitatea îuminarii unor înalte ale Republicii Socialiste România în cadrul lucrărilor Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemni­tatea luminării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfăşurată în anii con­strucţiei socialiste, pentru contribu­ţia personală adusă la dezvoltarea unităţilor agricole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii sporite, ridicarea continuă a productivităţii muncii şi a rentabilităţii unităţilor, a fost con­ferit titlul de „Erou al Muncii Socia­liste" şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşilor: Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vo­dă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constanţa, Gheorghe Iungu — mulgător la I.A.S. Iaşi, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Tere­mia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stănescu — me­dic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăi­lei. Pentru merite deosebite în muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarăşilor; Iosif Banc —vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al agricultu­rii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministe­rul Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Giosan — preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. (Continuare în pag. a III-a) HEX PE­R • POTRIVIT UNUI ULTIM BI­LANŢ dat publicităţii în Statele Unite, ca urmare a furtunilor care au făcut ravagii la înce­putul acestei săptămîni în re­giunea delte a fluviului Missi­ssippi şi-au găsit moartea 90 de persoane şi au fost rănite peste 600. De pe urma uraganelor şi furtunilor au avut de suferit în ultimele zile şi statele Kan­sas, Oklahoma, Missouri, Texas, Ohio şi Carolina de nord. Pa­gubele materiale nu au fost în­că evaluate, dar se apreciază că ele sunt importante. • N.A.S.A. A ANUNŢAT­­MIERCURI că data lansării na­vei spaţiale „Apollo-15“ a fost fixată pentru 26 iulie a.c., ora 13,36 GMT, cu 24 de ore mai tîrziu decît se stabilise iniţial. Astronauti David Scott şi Ja­mes Irwin vor aseleniza la 30 iulie, ora 22,14 GMT, şi vor ră­­m­îne pe suprafaţa Lunii, la poalele Munţilor Apenini, în apropiere de canionul Hadley, timp de 67 de ore. Ei vor des­făşura o activitate extravehicu­lară cu o durată totală de apro­ximativ 13 ore în trei etape şi vor utiliza pentru prima dată un vehicul autopropulsat pentru a se deplasa la distanţă de cîteva mii de metri de modulul lunar. • PENTRU A TREIA OARA cuplul sovietic Irina Rodnina- Aleksei Ulanov a cucerit me­dalia de aur în proba de pe­rechi la campionatele mondiale. Peste 9 000 de spectatori au fost prezenţi în tribunele patinoaru­lui din Lyon, unde au asistat la un spectacol sportiv remar­cabil. • JUCĂTORII ROMÂNI ILIE NASTASE ŞI ION TIRIAC au obţinut victorii în turul II al turneului internaţional de tenis de la Macon (Georgia). Ilie Năstase l-a învins cu 6—4, 7—5 pe americanul Frank Froeh­­ling, iar Ion Ţiriac a dispus cu 6—1, 6—4 de Onny Partn (Noua Zeelandă). Surpriza zilei a furni­zat-o canadianul Mike Belkin, care l-a eliminat cu 6—1, 7—5 pe cehoslovacul Jan Kodes.

Next