Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)
1971-04-08 / nr. 971
Anul IV, tin 97! TOATE MĂSURILE PENTRU PREVENIREA INCENDIILOR Statisticile ne arată că trt lunile de primăvară — şi îndeosebi în luna aprilie — creşte simţitor numărul incendiilor, atît în mediul rural, cît şi în cel urban. Dintre cauzele care favorizează cel mai mult izbucnirea incendiilor desprindem: creşterea bruscă a temperaturii, lipsa de precipitaţii şi vinturile uscate, neglijenţa şi nepăsarea manifestată în aprecierea pericolului, jocul copiilor cu focul, distrugerea prin ardere a uscăturilor (stufărişuri, ierburi, frunze etc.) la distanţe mai mici de 200 m de pădure sau foc deschis, nesupravecheat, împotriva unor asemenea manifestări, în fiecare primăvară se orga- • nizează, de către comitetele executive ale consiliilor populare, controlul la gospodăriile cetăţenilor, cu care prilej se stabilesc şi măsurile ce se impun a fi luate de fiecare gospodar. Aceleaşi măsuri se iau şi pentru obiectivele sociale — şcoli, cămine, grădiniţe etc. — unde, pe lingă faptul că se prescriu măsuri pentru apărarea acestora, se asigură şi instruirea necesară a celor ce se află în respectivele unităţi. Un sector important care prezintă pericol de incendiu primăvara îl constituie cel forestier unde fumatul și focul deschis sunt doar două din cauzele care lovesc în interesul general și provoacă mari pierderi materiale. Amplasarea necorespunzătoare a surselor de încălzit, iluminat și folosirea acestora într-un mod necorespunzător au contribuit, de asemenea, pînă acum la înregistrarea unor incendii cu rezultate tragice. Câteva exemple de incendii din judeţul nostru, unele cu urmări destul de grave, sunt edificatoare pentru a evidenţia pregnant unde duce nerespectarea regulilor de prevenire a acestora. Astfel, familia Petru Buduleci din comuna Cristian, folosind în mod necorespunzător lampa cu petrol, a incendiat casa, în urma cărui fapt soţia şi copilul au suferit arsuri grave, iar Petru Buduleci a decedat. Din aceleaşi cauze au ajuns in spital, cu arsuri grace Maria Drăgulea si Ana Pocza din oraşul Dumbrăveni, Ana Tubuc, din comuna Axente Sever. Cetăţeancu Maria Hartmann din oraşul Cisnadie , pentru că nu şi-a supravegheat copilul care s-a jucat cu chibriturile, a luat foc şi ca urmare a arsurilor, a decedat în spital. Un alt exemplu de acest fel ni-l oferă cetăţenii florin Lepşa şi Ioan Munteanu, din comuna Răşinari, care In ziua de 27 I a.c. au provocat un incendiu in pădure, fapt pentru care au fost trimişi în faţa instanţelor judecătoreşti. Asemenea stăride lucruri impun luarea unor măsuri categorice de către comitetele executive ale consiliilor populare, acţiuni la care să participe cu toată hotărîrea organizaţiile U.T.C., de pionieri, femei, colective de salariaţi din instituţii şi întreprinderi, formaţiile civile de pază contra incendiilor, toţi locuitorii comunelor şi oraşelor. Imperios se pune problema organizării, pe lingă formaţiile P.C.I., a unor active lărgite (patrule) prin care să se asigure zilnic controlul hotarului administrativ, interzicînd oricărui cetăţean (major sau minor) de a desfăşura activităţi ce favorizează focul. Pentru că in acest an, în mod deosebit, jocul copiilor cu focul a provocat incendii care s-au soldat cu mari pagube materiale si victime omeneşti, este necesar a se asigura de către părinţi o supraveghere severă. Este de condamnat obiceiul unora de a trimite copiii să cumpere ţigări, chibrituri sau îi lasă singuri cu focul aprins, îi pun să manipuleze, surse de iluminat (felinar, lampă etc.). Contribuţia copiilor şcolari şi preşcolari la activitatea de prevenire a incendiilor, poate fi remarcabilă acolo unde învăţătorii şi profesorii au preocupări în acest sens. Este necesar ca în fiecare comună şi sat să se creeze grupe de „Tineri prieteni ai formaţiilor de pază contra incendiilor". Pregătirea întregii populaţii pe această linie , este de asemenea un deziderat imperios. Comisiile comunale P.C.I. trebuie să treacă de urgență la instruirea tuturor locuitorilor, atît cu măsurile ce trebuie respectate în gospodăriile proprii, cît și la locul de muncă. Este necesar să se ia măsuri de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale de revizuire a planurilor de apărare atît a aşezărilor omeneşti, cît şi a pădurilor. Fiecare cetăţean să ştie ce trebuie şi ce nu trebuie să facă din punct de vedere al respectării normelor P.C.l. Să ştie cu ce trebuie să participe la combaterea incendiilor in cazurile în care acestea ar avea loc la gospodării, întreprinderi, instituţii, păduri etc. Pînă la sfîrşi- tul acestei luni să fie revizuiteşi puse în stare de funcţionare utilajele şi materialele de stingere a incendiilor, aflate în dotarea formaţiilor civile de pompieri. Sa fie depistate sursele de alimentare cu apă (rîuri, pîraie, fîntîni, captări etc.) şi dacă este nevoie să se construiască stăvilare sau bazine. Tot ca o măsură ce trebuie luată în acest sens este şi stabilirea mijloacelor de alarmare a formaţiilor civile de pompieri în caz de incendiu, această măsură adueîndu-se la cunoştinţa tuturor cetăţenilor din localitatea respectivă. Se va intensifica pregătirea pentru intervenţie a formaţiilor de pom, pieri. Aceleaşi măsuri vor fi luate şi in cadrul şcolilor pentru pregătirea elevilor, efectuindu-se pînă la încheierea anului şcolar pe lingă pregătirea teoretica, și un exercițiu de alarmare, împreună cu organele silvice, comitetele executive ale consiliilor populare trebuie să asigure supravegherea activității păstorilor, a muncitorilor forestieri, a culegătorilor de fructe de pădure, a ciobanilor etc. Respectînd cu rigurozitate regulile de prevenire şi combatere a incendiilor, oamenii muncii din localităţile judeţului nostru vor aduce o contribuţie însemnată la păstrarea avutului obştesc şi a tuturor bunurilor, evitîndu-se astfel distrugerile care pot fi provocate de către acest flagel al neglijenţei. COSTEL ŞERBANESCU secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Sibiu Secţia filatură pieptănată a fabricii„Libertatea“ Sibiu. La faza calibrai, 400 kg(8 ore) după care urmează : materia primă este alcătuită în paleopsitul J Ti •- ■ v . s › ■ ' . l .-X-- .: v:U' •*. -- . -V%. }· ■ Ăi?.. — x * \ • - pm j . . ■. . \ - v‚. v • . . › «t _____^ ^a m m im 0 Retrospective revoluţionare sibiene (Urinare din pag. T) pânzînd chemător comuniştilor, a luat parte la o demonstraţie timp de câteva ore pe străzile oraşului, cerînd reprimirea la lucru, protestînd contra celor petrecute la Bucureşti şi contra măsurilor teroriste represive în general. Coloanei de demonstranţi, care s-a îndreptat spre Chestura poliţiei, i s-au alăturat pe parcurs muncitori ocupaţi in producţie şi cetăţeni ai oraşului. Apariţia poliţiei şi încercările de spargere a demonstraţiei au fost întimpinate cu vii proteste de demonstranţi. Aceştia, neintimidîndu-se, şi-au continuat marşul lor de stradă pînă ce au obţinut satisfacerea unora dintre revendicări şi promisiunea satisfacerii celorlalte. ... In primăvara anului 1934 la Sibiu se pun bazele unei secţiuni a organizaţiei democratice a Ligii muncii. ... In toamna anului 1934, cînd în Valea Ghimeşului s-au ridicat la luptă laolaltă muncitorii şi ţăranii români şi secui, la Sibiu s-au desfăşurat ample acţiuni de solidaritate. Mişcarea de simpatie s-a dezvoltat şi mai intens în perioada în care capilor răscoalei le-a fost înscenat un monstruos proces, la Miercurea-Ciuc. Poliţia din Sibiu — citim în „Vörös Erdély" din aprilie 1935 — a interogat în acele zile 88 de muncitori români, germani, maghiari şi ele alte naţionalităţi care în adunările sindicale se declaraseră solidari cu ţăranii răsculaţi. ... În anii 1933—1937, la Sibiu şi Mediaş, cu multă intensitate au activat patronate populare şi comitete pentru apărarea antifasciştilor, organizaţii democratice de masă care militau pentru ajutorarea revoluţionarilor închişi. ... In acei ani, noi acţiuni greviste se declanşează în fabricile de pe raza judeţului. O radiotelegramă din Mediaş din 10 iulie 1936 remarca cu vădită panică faptul că „grevele din Mediaş sunt opera comuniştilor din localitate“. ... La Sibiu, la 7 iunie 1937, peste 400 de muncitori de la fabrica „Rieger“, organizaţi de comunişti, au demonstrat ore în şir pe străzile oraşului şi în faţa prefecturii cerînd de lucru, anularea concedierilor, apărarea dreptului la muncă şi protestînd împotriva acţiunii organizaţiilor fasaciste. ... Cu vii acţiuni de solidaritate a salutat opinia publică din întreaga ţară, implicit cea din judeţul Sibiu, în anii ilegalităţii partidului comunist, lupta necurmată a celor închişi la Dumbrăveni. In primele zile ale anului 1940 — cînd s-a decis mutarea în secret a deţinutelor comuniste ţin la Dumbrăveni la închisoarea militară Rm. Sărat, în scopul înăspririi regimului aplicat , o amplă mişcare de protest s-a organizat la Dumbrăveni şi în alte centre ale judeţului. Zeci de scrisori de protest au sosit atunci pe adresa conducerii închisorii. Patronajul popular „Dumbrăveni“, organizaţie de apărare a celor închişi, a convocat întruniri de protest în cadrul căroras-a înfierat măsura prin care la scurte intervale deţinutele comuniste fuseseră mutate de la Mislea, la Deva, apoi la Dumbrăveni, iar de aici se intenţiona să fie duse la Rm. Sărat. „La Dumbrăveni stau 68 femei ce nu pot suporta fiziceşte chinurile mutărilor continue, subalimentarea“ — se arăta în protest. ... Sfîrşit de august 1940. Ţara întreagă lua act consternată de dictatul de la Viena, prin care Germania hitleristă şi acoliţii ei hotărau smulgerea din teritoriul României a părţii de nord a Transilvaniei, locuită în majoritate covîrşitoare de populaţie românească, şi predarea ei Ungariei horthyste. Indignare pretutindeni în ţară. Protestul energic a căpătat proporţii de masă. In oraşul Sibiu, a doua zi după dictat, la 1 septembrie, două demonstraţii de masă iniţiate de comunişti au antrenat aproape întreaga populaţie. Prima demonstraţie, care a avut loc in cursul dimineţii, a început cu defilarea detaşamentelor de premilitari în grupuri compacte, conduse de comandanţii respectivi. Populaţia din oraş li s-a alăturat şi împreună s-au îndreptat spre comandamentul Corpului 7 teritorial Sibiu, unde au ţinut un miting. Lozincile lansate de comunişti au fost aprobate şi scandate de masa demonstranţilor. Solicitat de demonstranţi, generalul Georgescu Peon, comandantul Corpului 7 teritorial, a rostit un discurs de la fereastra sediului comandamentului, coborînd apoi în stradă însoţit de ofiţeri patrioţi şi preluînd conducerea manifestaţiei. Demonstranţii s-au îndreptat spre garnizoana regimentului de infanterie, al cărei comandant le-a pus la dispoziţie fanfara, apoi au parcurs străzile oraşului spre rezidenţa mitropolitană, unde mitropolitul a rostit un discurs. Pînă la 12 şi jumătate, înfrăţiţi — muncitori, ţărani, intelectuali, funcţionari, elevi, premilitari, soldaţi, ofiţeri, preoţi — au demonstrat pe străzi: circulaţia în oraş a tramvaielorşi altor vehicule s-a întrerupt. Oraşul s-a aflat pentru o jumătate de zi, practic, în mîinile demonstranţilor, armata a fraternizat cu poporul. Raportînd despre această demonstraţie, generalul Georgescu Peon scria într-o telegramă trimisă Marelui Stat Major. „Cu această ocazie am văzut lumea zguduită de marea sfîşiere a Ardealului, mii de oameni plîngînd. Raportînd cele de mai sus, vă aduc la cunoştinţă că întreg tineretul şcolar ,şi premilitarii, la care s-a asociat tot poporul românesc, sînt zguduiţi de lovitura neaşteptată ce ni s-a dat şi ar fi capabil să reacţioneze brutal la apariţia viitorilor stăpîni, şi aceasta la Sibiu, unde populaţia nu este lovită direct, ci prin simpatie“. In cursul după-amiezii aceleiaşi zile, pe străzile Sibiului s-a desfăşurat o nouă demonstraţie, participanţii purtînd pancarte pe care stă scris! „Nici o brazdă! Trăiască Ardealul românesc!“ ... în anii celui de-al doilea război mondial, în condiţiile în care mişcarea de rezistenţă antihitleristă s-a dezvoltat impetuos în întreaga ţară, a luat fiinţă şi aci, la Sibiu, o filială a organizaţiei democratice a Uniunii patrioţilor. Ea şi-a desfăşurat activitatea mai ales în rîndurile universitarilor, care pe timpul strămutării de la Cluj la Sibiu s-au încadrat organic în lupta antifascistă, antihitleristă din această zonă. Printre cei mai activi intelectuali participanţi la activitatea Uniunii patrioţilor desfăşurată în Sibiu s-au numărat: D. D Roşea, Constantin Daicoviciu, Emil Petrovici, Tiberiu Morariu, Tudor Bugnariu, Zoe Bugnariu, David Prodan, C. Roşea ş.a. Printre acţiunile mai importante iniţiate de intelectualii patrioţi din România şi la care şi-au adus o contribuţie eficientă şi universitarii din Sibiu s-a numărat trimiterea, în vara anului 1944, a cîtorva memorii protestatoare dictatorului fascist Ion Antonescu. In cursul operaţiei de stringere a semnăturilor pe unul din memorii, la Sibiu a fost arestat profesorul comunist Mihai Neculce, venit aici cu misiune specială. ... Vii proteste au fost exprimate, în toamna anului 1943, faţă de înscenarea, la Sibiu, a procesului intentat unui mare număr de patrioţi, membri ai organizaţiei comuniste locale, utecişti, membri ai Uniunii patrioţilor şi ai altor organizaţii democratice. Printre cei judecaţi şi condamnaţi prin sentinţa judecătorească din decembrie 1943 se aflau mulţi fruntaşi din localitate ai mişcării antihitleriste, antidictatoriale. „Departe de a-i intimida — era nevoită să constate însăşi Siguranţa în zilele următoare încheierii procesului — sentinţa Curţii Marţiale i-a îndîrjit şi mai mult împotriva actualului sistem de guvernare. Părerea generală este că, condamnaţii nu vor trebui să execute pedepsele aplicate deoarece în scurtă vreme vor urma schimbările fundamentale favorabile muncitorimii“. ... In zilele lui august 1944 în care, răspunzînd chemărilor înflăcărate ale P.C.R., întregul nostru popor a luat parte la înfăptuirea insurecţiei armate antifasciste, la Sibiu, Mediaş, Copşa Mică, Dumbrăveni, Cisnădie, în celelalte centre urbane şi rurale ale judeţului s-au înregistrat o serie de acţiuni prin care populaţia locală a ţinut să-şi exprime solidaritatea şi participarea directă la înfăptuirea marelui act al eliberării patriei de sub jugul fascist. Victoria insurecţiei armate din august 1944, organizată şi condusă de P C.R., a deschis calea unei epoci de profundă înnoire a ţării, de fericire şi bunăstare. Oamenii muncii din judeţul Sibiu, prin acţiunile lor, desfăşurate sub îndrumarea şi conducerea comuniştilor, şi-au adus contribuţia la această luptă eroică şi grea pentru înlăturarea exploatării şi construirea unei vieţi noi, prospere, pentru pace şi un viitor luminos al patriei. In momentele în care întregul popor întîmpină cea de-a 50-a aniversare a creării Partidului Comunist Român cu noi şi prestigioase succese în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, oamenii muncii din oraşul Sibiu, din judeţul care-i poartă numele — români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi — aduc cu toată dăruirea, cu tot entuziasmul contribuţia lor eficientă la împlinirea idealurilor nobile socialiste şi comuniste, către care locuitorii întregii ţări se avîntă cu încredere. Oamenii muncii de pe aceste meleaguri pot fi mîndri că umăr la umăr cu toată ţara, au contribuit şi ei la clădirea edificiului luminos al socialismului în România, că sub conducerea comuniştilor au participat şi ei, cu toată dăruirea, la crearea condiţiilor şi la înfăptuirile revoluţionare ale căror consecinţe binefăcătoare pentru întreaga noastră naţiune le simţim din plin astăzi. Tribuna Sibiului Realizări în fermele LA.S. Sibiu Hotărîţi să-şi realizeze în mod exemplar sarcinile de producţie pe acest an, lucrătorii şi specialiştii din fermele I.A.S. Sibiu desfăşoară o activitate prodigioasă în toate sectoarele. Organizarea judicioasă a muncii, folosirea integrală a capacităţilor productive se materializează zilnic în rezultate remarcabile. • In sectorul vegetal consemnăm încheierea însămînţării culturilor din prima epocă, inclusiv a cartofilor de toamnă. De remarcat că în actualul sezon, date fiind condiţiile deosebit de favorabile, lucrările agricole s-au desfăşurat la un înalt nivel agrotehnic, condiţie hotărîtoare în realizarea de producţii sporite. S-au însămînţat cu mazăre — 180 ha, grîu furajer de primăvară — 60 ha, ovăz — 170 ha, plante perene noi — 368 ha, rădăcinoase pentru furaj — 200 ha, plante anuale pentru masă verde — 160 ha, cartofi de vară — 200 ha şi cartofi de toamnă 275 ha. • Pomicultorii depun şi ei efonturii susţinute în vederea asigurării unei baze solide producţiei de fructe. La ferma „Valea Hambei“, condusă de ing. Maria David s-au încheiat stropitul II şi tăierile de rărire şi fructificare. Totodată, pe mai bine de 40 ha .au fost administrate 800 tone îngrăşăminte organice iar pe întreaga suprafaţă de livadă pe rod de 208 ha, cite 500 kg superfosfat, 290 kg sare potasică şi 300 kg azotat de amoniu la hectar. • Şi lucrătorii din fermele specializate pe producţia de lapte au obţinut rezultate bune în primul trimestru. Ingrijitoriimulgători de la ferma „Cisnădie-gară", şef fermă ing. Ioan Teodosescu au realizat o producţie medie de 9,5 litri lapte de la fiecare din cele 300 vaci Pintzgau furajate. Recordul în această direcţie este deţinut însă de ferma „Viile Sibiului“, condusă de ing. Neagoş Radu cu o producţie zilnică de 20 litri lapte de la fiecare vacă furajată. In primele 3 luni ale linului lucrătorii din această fermă au livrat peste plan 98 hl lapte. • O altă fermă ale cărei rezultate o situează în primele rînduri în întrecerea socialistă este cea de porcine, condusăde , medicul veterinar Ioani Mărgineanu. Pînă la finele lunii martie de la această fermă s-au livrat în plus 19 tone carne de porc şi 107 scrofiţe de prăsilă. Curier Juridic VICTORIA GRIP — Sibiu, str. Papiu Ilarian 8. La dezbaterea succesorală care are loc la Notariatul de stat nu veţi introduce în masa succesorală obiectele de care amintiţi, dacă acestea au fost dobîndite din contribuţia personală a dv. In cazul cînd ceilalţi succesori cu vocaţiune la succesiune vor pretinde cuprinderea şi a acestor obiecte în masa succesorală, atunci va trebui să faceţi dovada în faţa instanţei cu orice mijloace de probă, că acestea au fost procurate cu banii proveniţi din vînzarea bunurilor personale. GHEORGHE BARBU — Mediaş. In situaţia cînd dv. vi s-a desfăcut contractul de muncă conform art. 18 din Codul muncii, după reîncadrare veţi beneficia de concediul de odihnă cu durată în funcţie de vechimea totală ce aveţi în muncă, în situaţia expusă în scrisoare, avînd vechime în muncă 21 ani, primul concediu vi se acordă după o vechime de 11 luni, deci după 1 aprilie 1971, cînd la concediul pe anul calendaristic curent, de 24 zile, vi se acordă și cota pentru lunile anului 1970 (1 mai — 21 decembrie 1970), deci total 42 zile lucrătoare. 102VN STANCU — Satul Ruși nr. 271, comuna Slimnic. Art. 61 din Codul muncii prevede că angajații au dreptul la un repaus fără întrerupere pe cel puțin 24 ore , în general zi de repaus saptămînal este duminica. Orele de muncă prestate de salariați în zilele de repaus săptămînal se vor compensa cu timp liber corespunzător în cursul următoarelor două săptămîni, iar în cazul când acest lucru nu este posibil şi salariatul consimte se vor retribui conform art. 391 din Codul muncii cu un spor egal cu salariul tarifar. IOAN FABIAN — Sibiu. Perioada cît aţi fost scos din, producţie şi aţi îndeplinit funcţia de preşedinte de stat şi după care v-aţi reîntors la vechiul loc de muncă se consideră vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate. I. B. Sibiu — Ministerul Muncii — departamentul salarizării cu nr. 20 444/971 precizează că absolvenţii institutelor de învăţămînt superior, în primul şi al doilea an de activitate, sunt salariaţi cu salariile prevăzute în nomenclatoarele cu funcţii pentru aceste perioade de activitate, în care nu se include timpul cât unii absolvenţi au efectuat stagiul militar, au fost în concedii pentru incapacitate de muncă mai mari de 30 de zile, sau au avut concedii de maternitate. Deci se cere să fie activitate efectivă în producţie, de la încadrare, după absolvirea studiilor superioare. CAIUS CONSTANTINESCU consilier juridic Pe una din străzile cartierului Terezian din Sibiu Foto: FRED MSS Plantatul cartofilor (Urmare din pag. I) hotarul „Capul ogrăzii" . pnde. iptr. preună cu şefii de echipe, repatriau sarcinile de producţie pe echipe. Oamenii sînt hotărîţi să realizeze în acest an producţii bune de cartofi. :R. Aurel Gavrilă, preşedintele C.A.P. Scoreiu. Azi am început plantatul cartofilor la Sărata, în hotarul „In Mierea", acţiune în care sînt antrenaţi cca 40 oameni şi aici, la Scoreiu, unde sînt cca 20 de cooperatori. Consiliul de conducere, în şedinţa sa de lucru din 5 IV a.c. a hotărit să ia toate măsurile pentru ca plantatul cartofilor de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată, de 100 ha., să se încheie pînă la data de 20 IV a.c. Vom realiza o viteză zilnică de 8—10 ha, aşa că avem toate condiţiile pentru a ne îndeplini angajamentul. Am repartizat sarcinile pe membrii consiliului de conducere. Toate condiţiile sunt favorabile în acest an pentru obţinerea unor producţii de cartofi foarte bune. Am amplasat cultura pe terenurile cele mai fertile, pregătim patul germinant ca la carte, vom asigura o densitate optimă culturii. Ne mai lipseşte din magazie 40 tone material semincer, cantitate pe care acum o ridicăm din gara Arpaşu de Jos. Dacă şi tractoarele ar merge bine — şi cred că vor merge — noi sîntem siguri că şi Scoreiul în acest an va obţine rezultate bune la cultura cartofilor de toamnă. După cum uşor s-a putut constata, pregătirile intense, buna organizare a muncii încep să dea roade. Cooperatorii din zona Văii Oltului — şi nu numai cei de aici — sunt hotărîţi ca în această primăvară să execute numai lucrări de bună calitate, pentru a pune baze temeinice obţinerii unor producţii agricole la nivelul actualelor cerinţe sociale. Mai rămine doar un aspect al... tehnologiei de lucru: în toate cele trei unităţi vizitate se lucra — sau se preconiza să se lucreze — manual la plantatul cartofilor. Cunoaştend bine specificul local al acestei zone, mai ales în privinţa culturii cartofilor: inexistenţa unor cantităţi „industriale“ de îngrăşăminte naturale determină aplicarea la cuib a acestui material indispensabil realizării unor producţii mari de cartofi. Or, în condiţiile acestei metode de fertilizare a terenului este improprie plantarea mecanizată a cartofilor. Bineînţeles, consiliile de conducere, specialiştii din aceste unităţi sunt singuri în măsură să stabilească tehnologiile de lucru ale culturilor. Dar, la întrebările noastre insistente asupra cauzelor ce au determinat orientarea acestor organisme către plantarea manuală a cartofilor, interlocutorii noştri nu ne-au convins în argumentare. Considerăm că, de exemplu, la Porumbacu de Jos, unde de altfel îngrăşămintele naturale au fost aplicate prin împrăştiere înaintea efectuării arăturii, forţa de muncă putea fi folosită la alte acţiuni de mare importanţă pentru economia unităţii, iar plantatul cartofilor să fie executat mecanizat. Asupra acestor probleme de folosire cu maximum de randament a forţei de muncă, pentru sporirea valorii normei convenţionale şi nu pentru mărirea numărului de norme convenţionale realizate în toate sectoarele de activitate — va trebui să reflecteze mai mult consiliile de conducere, pentru ca, într-adevăr, şi pe Valea Oltului să se extindă tehnologiile avansate de lucru în cultura cartofului, bineînţeles, avîndu-se în vedere în primul rind obţinerea unor producţii cît mai mari, deziderat major ce poate fi atins numai prin asigurarea unei densități optime la această cultură. # 11 NORMAREA-pîrghie de micșorare a consumurilor (Urmare din pag. I) nul pe schimb, cu o calificare corespunzătoare care să stabilească modul cum se debitează materialele, pe baza unui plan de croi operativ, pentru ca deșeurile rezultate să fie cît mai mici. Totuși, măsura nu ni se pare întru totul suficientă. Considerăm necesar a se acţiona şi în direcţia circulaţiei unor documente de evidenţă. Bunăoară trebuie să existe , aşa după cum arăta şi tehnologul şef, o magazie de deşeuri recuperabile unde să se înregistreze toate cantităţile rezultate. O dată luate în evidenţă acestea ar putea fi avute în vedere pe viitor, cînd se stabileşte cantitatea de material necesară secţiei, ar determina noi căutări pentru micşorarea în continuare a consumurilor de materiale. Tot cu ocazia analizei întreprinse a reieşit un alt fapt, insuficienta — sau mai bine-zis — neutilizarea sistemului de stimulente materiale pentru economii realizate faţă de normele de consum. Deşi încă din prima jumătate a anului trecut s-a reglementat recompensarea muncitorilor şi a personalului de conducere din secţii cu pînă la 50 lasută din valoarea economiilor realizate, pînă acum nu s-a plătit nimic. Conducerea uzinei aşteaptă nu ştim ce instrucţiuni de aplicare a legii... Iată deci cum sunt înţelese măsurile luate de conducerea de partid şi de stat pentru cointeresare şi stimulare a oamenilor muncii de a economisi resursele materiale. Indiferent de argumente, indiferent de rezultate, dincolo de aspectele menţionate reiese clar că la uzina „Automecanica“ Mediaş există încă suficiente rezerve de economisire a materialelor. Aşteptăm ca în curînd toate căile posibile să-şi găsească concretețea. ■■ I Vlăstare din I » * teiul lui I Eminescu — S transplantare lin „Subarini“! î Azi, cu începere de la ora 13:00, pe esplanada Eminescu din parcul sibian Subarini van avea 5 ioc o festivitate pionierească prilejuită de plantarea a doi puieţi de tei la statuia poetului. • Aduse special de la Iași, viăsla■ rele din trunchiul legendarului i lei al lui Eminescu care vor fi transplantate in pămintul sibian, ■ capătă sensul simbolic al proliferării geniului poetic românesc, omagiu pios al reintegrării lui Eminescu in circuitul cosmic al î naturii patriei. Festivitatea este organizată de ■ Consiliul municipal Sibiu al organizației pionierilor. Pagina 3 Probleme ale tineretului ■■j în dezbatere ■ In cadrul acţiunilor cultural– educative ce se organizează in această perioadă de către Comi■ telul municipal Mediaş al U.T.C. , se înscrie şi masa rotundă intitulată „Cine sunt absolvenţii ai anului 1970“, care va avea loc azi, ■ 1 aprilie, ora 19,00 la Clubul tineretului. Vor participa secretarii U.T.C., responsabilii comisiilor cu problemele profesionale şi sociale ale tineretului, conducători de întreprinderi, maiştri , din cadrul întreprinderilor care au primit în 1970 absolvenţi ai şcolilor profesionale. E. SANDU