Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)
1971-04-22 / nr. 983
Anul IV, nr. 983 SIBIUL - mereu mai frumos şi mai bine gospodărit obiective de mare însemnătate Diferite personalităţi din ţară, sau chiar din municipiul nostru, afirmă că Sibiul şi-ar datora frumuseţea istoriei. Au dreptate doar în parte. Căci ansamblului urbanistic, născut din ceea ce secolele i-au adăugat mereu, edilii actuali se străduiesc să-i adauge noul, o lume şi o estetică urbanistică creată după cerinţele epocii noastre socialiste. Sibiul nou (vezi cartierele Hipodrom, Ţiglarilor, Terezian sau Ştrand, vezi Casa de cultură a sindicatelor, Casa armatei etc.) îşi conturează şi-şi cristalizează chipul şi fondul dat de o centură industrială de admirat. Şi acestei centuri îi trebuie o fată nouă. Cum se realizează ea? Prin strădania comună a muncitorilor, tehnicienilor, medicilor, profesorilor, a tineretului, a tuturor locuitorilor municipiului. Un mare eveniment marchează anul 1971. Peste cîteva zile poporul nostru va sărbători 50 de ani de la înfiinţarea partidului. Un prilej deosebit pentru ca noi sibienii să ne mobilizăm din nou în vederea participării în masă la întrecerea patriotică pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. Dacă vom pune cu toţii umărul, dacă fiecare din noi va planta un pom, o floare, dacă zonele de agrement ale municipiului vor purta pecetea strădaniei noastre, a tuturor, cu siguranţă că prestigiul edilitar al frumosului nostru oraş va creşte. Avem de realizat obiective de mare însemnătate. Ne-am propus să construim 120 000 mp trotuare, să reparăm străzi şi trotuare pe o suprafaţă de 324 000 mp, să amenajăm şi să extindem spaţiile şi zonele verzi cu 20 hectare, să întreţinem în condiţii excelente parcurile, să plantăm 10 000 pomi şi arbori. De asemenea, ne-am angajat să amenajăm 4 noi terenuri sportive, să taluzăm malurile pe o suprafaţă de 200 000 mp şi multe alte lucrări. Valoarea tuturor lucrărilor cuprinse în angajamentele municipiului Sibiu pe 1971 se ridica la peste 40 milioane lei. Şi această cifră s-ar putea sa se schimbe dacă avem în vedere faptul că la ora actuală Comitetul executiv al Consiliului popular municipal sondează părerile cetăţenilor, ale deputaţilor, culege propunerile acestora, ale comitetelor de cetăţeni, ale asociaţiilor locatarilor, ale comitetelor de direcţie ale întreprinderilor etc. în întregul municipiu are loc, în aceste zile, un dialog între cetăţeni şi deputaţi, pentru ca angajamentele să exprime întregul potenţial pe linie edilitar-gospodărească al cetăţenilor Sibiului. Această strădanie relevă dorinţa arzătoare a tuturor oamenilor muncii din Sibiu de a aduce uri fierbinte omagiu, prin realizări deosebite pe linie edilitar-gospodărească, marii sărbători, semicentenarul Partidului Comunist Român. Certitudinile primăverii I," obiectivele propuse au fost realiate pînă la 1 aprilie 1971 lucrări în valoare de 19 276 000 lei. S-au efectuat betonări de trotuare pe o suprafaţă de 41 000 mp, întreţineri de străzi, trotuare pe o suprafaţă de 155 000 mp şi s-au reparat şi întreţinut 80 000 mp drumuri. Au fost efectuate lucrări de întreţinere a parcurilor şi a zonelor verzi (145 hectare) şi s-au plantat 10 080 arbori şi pomi. Şi pentru a realiza o simetrie a pomilor de pe străzi s-au efectuat tăieri de coronament la un număr de 26 000 pomi. Acţiunile cele mai mari, Întreprinse în această perioadă, au fost cele pentru curăţirea şi extinderea parcului Subarini şi Dumbrava, acţiune la care o contribuţie de seamă şi-au adus-o brigăzile U.T.C. din întreprinderile şi şcolile municipiului. Pe cele 3 şantiere deschise în Sibiu (Hipodrom, Şoseaua Alba Iulia, Ţiglari) tinerii din oraş muncesc zi de zi, iar comisiile de fentei şi-au adus şi ele o contribuţie deosebită la plantarea florilor (pînă la această oră s-au plantat peste 10 milioane fire de flori din cele 22 milioane planificate). Tot în această perioadă (1 septembrie 1970— 16 aprilie 1971) au fost lărgite şi modernizate bulevardul Magheru, Şoseaua Alba Iulia şi Calea Dumbrăvii. întregul oraş a fost impinzit cu semne de circulaţie luminoase, s-au executat marcaje pentru trecerile de pietoni, iar până la 1 Mai va fiterminată şi modernizatea bulevardului Victoriei. Deputaţii, comitetele de cetăţeni, asociaţiile locatarilor, tineretul insi fruntea acţiunilor de muncă patriotică Cine străbate Sibiul, în această tradiţională lună a curăţeniei, nu poate să nu vadă strădania edililor, în Hipodrom sau Terezian, in cartierul Gheorghe Gheorghiu-Dej sau la Lacul lui Binder, peste tot domneşte o atmosferă de lucru. întrecerea patriotică a fost dinamizată şi în acest an de contribuţia deputaţilor, a comitetelor de cetăţeni şi a tineretului, în cartierele... Lazaret, Guşteriţa şi Hipodrom s-au ţinut şedinte în care cetăţenii s-au sfătuit cu deputatul M.A.N., tovarăşul Aldea Militari. Ieri, deputatul M.A.N. Aurel Cristea, primarul municipiului Sibiu, s-a întîlnit cu cetăţenii din cartierul Terezian şi circumscripţiile înconjurătoare. Astfel de întîlniri între deputaţi şi cetăţenii municipiului continuă. Ele au darul de a da un imbold Întrecerii patriotice care se desfăşoară zi de zi. Cîteva constatări: la obiectivul construcţii de trotuare cel mai bine s-au prezentat, pînă la ora actuală, deputaţii Ion Falaba, Mihai Huber, Maria Tarcea, Elena Niederwieser şi Ioan Puca. Aceştia, împreună cu comitetele de cetăţeni, au mobilizat oamenii la efectuarea de betonări de trotuare, operaţiune care se desfăşoară pe un număr de 60 de străzi. Pentru introduceri de conducte de apă se evidenţiază circumscripţiile în care sunt deputaţi Katharina Lauer, Mihai Huber, Walter Bretz, Ioan Lederer, Ioan Bischin, Margareta Boari. A fost introdusă apa potabilă pe străzile Lungă, Zorile, Asachi, 28 Martie*, Toplrceanu, Aviaţiei şi ,24 Septembrie*. Dar circumscripţia model este, şi în acest an, circumscripţia 161 în care este deputat Inocenţiu Mihu. Cetăţenii din această parte a oraşului au depus serioase eforturi pentru întreţinerea zonelor verzi, plantatul pomilor şi florilor, pentru înfrumuseţare. Se cuvine subliniat faptul că toate aceste acţiuni s au bucurat de aprobarea, dar mai ales, de sprijinul deplin al organizaţiilor de partid din cartiere, care au indicat comuniştilor să se situeze în primele rînduri ale Întrecerii. O contribuţie deosebită la demararea întrecerii patriotice In această lună şi-au adus-o şi asociaţiile de locatari din Hipodrom, din circumscripţiile electorale de la 80 la 88. Continued o tradiţie, tineretul din municipiu a participat în această primăvară la amenajarea parcurilor, a zonelor verzi, la colectarea metalelor vechi, la acţiunile de împăduriri, la construirea unor obiective socialculturale. Sîntem convinşi că, în cinstea apropiatei aniversări a partidului, deputaţii, comitetele de cetăţeni, asociaţiile de locatari, tineretul, verigi importante în sistemul întrecerii patriotice, îşi vor înzeci eforturile şi, împreună cu toţi cetăţenii Sibiului, vor înfăptui, la un nivel superior, programul stabilit de Înnoire a tuturor străzilor şi cartierelor, a tuturor parcurilor şi zonelor verzi. Totul trebuie să fie mai curat, mai ordonat, mai bogat în culoare, mai frumos. ce nu de mult (e vorba de zile doar) a fost terminată asfaltarea străzii G-ral Magheru, pînă la gară, iată că acum şi lucrările de modernizare a bulevardului Victoriei sunt pe terminate. In imagine vă prezentăm o secvenţă din lucrările de nivelare P» *1 re traca Sibiul •« îmbracă In haine noi, constricţiilor de tot felul, industriale, social-culturale, alăturîndu-li-se faţadele proaspăt vopsite ale unor clădiri, modernizarea arterelor principale. După Îndemnuri pentru viitor Pînă la sfirşitul anului de întrecere patriotică mai sunt doar cîteva luni. De aceea Comitetului executiv al Consiliului popular municipal ii revine sarcina de a urmări punerea în aplicare a planurilor comune, întocmite cu organizaţiile de roasă, de a antrena la acţiunea de înfrumuseţare şi buna gospodărire a municipiului toate întreprinderile, unităţile şi instituţiile din oraş. Să se pună un accent deosebit pe reparaţia firmelor luminoase, interioarele magazinelor să fie curate, vitrinele frumoase, la nivelul cerinţelor unui oraş modern. N-ar strica nici instalarea unor indicatoare pentru găsirea cu uşurinţă a obiectivelor turistice, a monumentelor istorice, şi, de ce nu, chiar a unităţilor prestatoare de servicii. Se mai observă încă, pe ici pe colo, un afişaj necorespunzâtor (afişe prinse cu cuie sau lipite pe arbori sau stîlpi, pe porţi sau pe garduri) deşi există vitrine speciale în acest sens. I.R.C.-ul şi întreprinderea comunală Sibiu trebuie să fie mai operative în repararea defecţiunilor ivite (ne referim mai ales la pavajul străzilor, la asfaltul trotuarelor). De asemenea, strădaniei cetăţenilor de a-şi menţine imobilele curate, trebuie să i se răspundă — mai mult ca pînă acum — cu întreţinerea în perfectă stare a străzilor pentru a se evita murdărirea clădirilor cu apa provenită din eventualele bălţi. Nu de puţine ori elanul cetăţenilor şi dorinţa acestora de a-şi înfrumuseţa gospodăriile au fost frînate de inexistenţa în unităţile comerciale sau în depozite a materialelor necesare pentru zugrăvitul faţadelor sau reparatul şi vopsitul gardurilor. Va trebui ca I.C.S. Metalo chimice să se aprovizioneze mai bine. Aceasta este o obligaţie faţă de cetăţenii municipiului. Desigur, mai sunt şi alte lucruri de făcut. Realizarea tuturor obiectivelor prevăzute în planul de acţiuni patriotice pe 1971, pentru înfrumuseţarea şi o mai bună gospodărire a municipiului impune o participare mai masivă a tuturor cetăţenilor oraşului. In 27 aprilie va avea loc sesiunea Consiliului popular municipal Sibiu, sesiune ce va avea ca punct principal al ordinii de zi tocmai gospodărirea şi înfrumuseţarea Sibiului. Nouă, tuturor cetăţenilor municipiului ne revine îndatorirea civică de a intîmpina semicentenarul partidului cu noi realizări pe linie edilitar-gospodăreasca. Să facem să crească si mai mult prestigiul si faima Sibiului de adevărat „muzeu în aer liber", de cetate a frumosului! ALEXANDRU GRAD Tribuna Sibiului B8IBSB8BaiBSggg%mm ■HllllIWIWi Din peisajul comunelor Judeţului Sibiu: Apoldu de Jos Foto! FRED MSS munca Forme variate, atractive, eficiente în de partid la sMe In perioada actuală comitetele comunale de partid au înscris pe agenda lor de lucru o serie de probleme specifice care să contribuie la mobilizarea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii la înfăptuirea politicii partidului nostru. în analiza de faţă vom consemna cîteva aspecte mai importante din activitatea a două comitete comunale de partid: Gura Rîului şi Vurpăr. In analiză am pornit de la concluziile colectivelor Comitetului judeţean de partid care au controlat şi îndrumat activitatea celor două comitete în perioada trimestrului I al anului curent. In atenţia colectivelor au stat o serie de obiective majore, începînd de la felul cum s-au preocupat comitetele comunale de partid de coordonarea acţiunilor politice, economice şi sociale din comunele amintite şi pînă la rezolvarea unor probleme curente necesare bunului mers al activităţii consiliilor populare, şcolilor, cooperaţiei de consum etc. Concomitent, colectivele Comitetului judeţean de partid au întreprins acţiuni menite să contribuie la rezolvarea, pe loc, a unor chestiuni nepuse la punct de multă vreme. De pildă,la Gura Rîului,, colectivul a organizat o Intiinira cu lucrătorii din cooperaţia de consum. S-a discutat şi pus la punct unele carenţe privind «pri*v1*km«* rea populaţiei din comună cu cele necesare. In stilul de muncă al colectivelor au stat organizarea unor consfătuiri de lucru cu reprezentanţii obştei — deputaţii, discutându-se o seamă de aspecte privind respectarea legilor, a obligaţiilor cetăţeneşti, realizarea fondului centralizat al statului, dezvoltarea producţiei agricole în fermele C.A.P. etc. Intîlniri deosebit de interesante au fost organizate cu cadrele didactice, cu femeile, cu tineretul, cu specialiştii din agricultură şi din domeniul sanitar. Au fost ţinute expuneri pe diferite teme la căminele culturale, s-au organizat convorbiri libere cu cetăţenii. S-au dat şi s-au înregistrat o seamă de sugestii şi propuneri menite să îmbunătăţească stilul de muncă al comitetelor comunale de partid, a organelor locale ale puterii de stat, cît şi probleme care vor sta în atenţia organului judeţean de partid. Analizele efectuate la cele două comitete comunale de partid au scos la iveală un aspect deosebit de pozitiv. Trăsătura fundamentală a activităţii organelor şi organizaţiilor de partid o constituie legăturile lor cu masele, legături indestructibile, dinamice, care se întăresc în continuu, îşi diversifici formele, mijoacele, sporindu-şi astfel eficienţa. Comitetele comunale de partid din Vurpăr şi Gura Rîului s-au situat în primele rînduri în coordonarea activităţii economice, a obţinerii de producţii cît mai ridicate la unitatea de suprafaţă de către unităţile socialiste din agricultură, cit şi de către ţăranii individuali din zona de munte. Nu au fost scăpate din vedere nici problemele privind activitatea depusă de consiliile populare pe linia înfrumuseţării comunelor, respectarea legalităţii populare, sistemul de aprovizionare a populaţiei de către cooperaţia de consum, coordonarea organizaţiilor de masă etc. Cu toate rezultatele bune, obţinute în diferite domenii de activitate, consemnate de colectivele Comitetului judeţean de partid, au fost scoase la iveală şi o serie de neajunsuri care, în cel mai scurt timp, vor trebui să fie lichidate. La Gura Rîului, de exemplu, unele organizaţii de partid şi-au întocmit planuri de muncă formale, incomplete. De asemenea, unele hotărîri luate de comitetul de partid nu au stabilite măsuri concrete în vederea înfăptuirii lor. Se mai găsesc şi azi membri de partid fără sarcini concrete, iar transmiterea sarcinilor pînă jos se face cu multă intîrziere. De altfel, la Gura Rîului nu s-a respectat indicaţia dată de organele judeţene de partid de a se forma colective de agitatori, care să acţioneze în diferite sectoare, acolo unde se simte nevoia. Gazeta de perete a fost înfiinţată doar la recomandarea colectivului Comitetului judeţean de partid. Prin acest mijloc, şi chiar prin altele, se putea gombate foarte bine atitudinea unor cetăţeni, care la Gura Rîului mai încalcă legile statului. La Vurpăr, activitatea de primire în partid a unor ţărani cooperatori se desfăşoară anevoios, în anul care a trecut s-au primit doar 3 membri de partid, total insuficient pentru o comună cum este Vurpărul. Lipsuri s-au constatat şi pe linia utilizării comisiilor pe probleme, a respectării prevederilor statutare cu privire la încasarea cotizaţiei de partid şi întocmirea formelor de mutare de la o organizaţie la alta. La organizaţiile de partid de la şcoala generală cît şi de la C.A.P., adunările generale nu sînt ţinute cu regularitate, sau dacă se ţin nu se discută cele mai arzătoare probleme. O destul de slabă preocupare a desfăşurat comitetul de partid pe linia propagării în mase, şi în special în rîndurile membrilor de partid, a presei. Există publicaţii, cu caracter propagandistic, care lipsesc cu desăvîrşire chiar de la comitetul de partid, fără să mai vorbim de alte organe sau colective de muncă. Fără îndoială că lipsurile constatate sunt incomparabil mai mici faţă de realizările frumoase obţinute de cele două comitete comunale de partid analizate. Pentru activitatea de viitor, la recomandările colectivelor de control şi îndrumare, comitetele comunale de partid şi-au întocmit ample planuri de măsuri care să ridice pe noi trepte activitatea politică, economică şi socială a comunelor Vurpăr şi Gura Rîului. FILIP CUEŢAN activist al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. IOVN NISTOR INTEROGAŢII Timpul nostru la dispoziţia dv., sau timpul dv. la dispoziţia noastră? * Situăm Întrebarea din titlu In re- Jaffa clienţi-deservire. Întrebarea o pun, evident, clienţii... Şi-o pun atunei ctndi, aşteptlnd să fie serviţi Intr-un restaurant, ospătarul discută plictisit In oficiu... cind vlnzătoarele se joacă de-a v-aţi ascunselea prin magazie. In ore de vici, lăsind cumpărătorii nedumeriţi In faţa miturilor... cind aşteaptă In staţie să vină autobuzul şi nu mai vine, iar dacă totuşi vine, se retrage... cind se duc In audienţă la şef, iar secretara le spune „amabilă“ că e plecat in delegaţie, deşi el e in birou... cind... cind... Situaţii similare celor prezentate mai sus se intilnesc Încă destul de des şi nici nu e sigur că am prezentat in această inşirare toate cazurile In care cineva, cu de la sine putere, profitind de faptul că, oricum, ai neapărată nevoie de serviciul pentru care e plătit să. ţi-l tacă, iţi mănincă timpul, iţi pune la Încercare răbdarea... Am văzut uneori — fiecare a văzut — 10-15 oameni aşteplind cuminţi In faţa vreunui ghişeu in timp ce „omul deservirii publice“ stătea de vorbă distrat „in spate". S-a creat In această privinţă, tacit, chiar o mentalitate, „să nu-1 supărăm pe tovarăşul, că dacă-i atragem atenţia cumva că-şi unde de timpul nostru se supără şi nu ne mai rezolvă“... Şi intr-adevăr, atenţionat „tovarăşul“ se supără, ameninţă că el Închide, că ei o să-l aranjeze pe Îndrăzneţul care l-a tras de munecă la datorie. In dosul acestor Însemnări generale se vor vedea desigur destui birocraţi care uită obligaţia lor, stipulată în statutul funcţiei pe care o ocupă, făcîndu-şi în schimb un statut în care obligaţiile revin paradoxal tocmai cetăţeanului. Cu alte cuvinte deservirea o fac eu. Iar tu să aştepţi, să taci, să revii In aşa fel incit să nu mă superi. Am spus mai sus că aceste consideraţii sunt generale. Ele Insă nu sunt generalizatoare, majoritatea celor care lucrează In deservire (cuvlntul are In acest caz, un sens larg). Îşi respectă cu stricteţe Îndatoririle. In aceste cazuri aştepţi, evident, dar numai alti cit trebuie In mod normal să aştepţi. In alte situaţii, de vină e nu persoana, ci „economia’ absurdă de ghişee, de posturi de deservire, de locuri in schema instituţiei. Întotdeauna m-am întrebat de ce la serviciile foarte solicitate de cetăţeni (la spaţiu locativ, la eliberarea buletinelor de identitate, la notariat etc.) lucrează atii de puţini funcţionari. Sau mai exact: de ce lucrează atât de puţini funcţionari cu publicul? Poate Însemnările de mai sus nu-şi vor găsi un prea solid suport In exemplul pe care-l Înserăm aici. Dar o ilustrare In concret a problemei enunţate In titlu există, la magazinul de lactate „Poiana* (Sibiu, b-dul N. Bălcescu), joi, 15 aprilie, ora 8. De la uşă plnă in dreptul ghişeului — consumatori. Vlnzătoarea serveşte cu un aer adormit. Ajutoarea de vlnzătoare se plimbă domol In spatele tejghelei, făcind „ordine". O altă vlnzătoare vorbeşte interminabil la telefon, in oficiu. Un client Întreabă, de ce nu lucrează efectiv şi ajutoarea şi cealaltă vinzătoare. Piscul e plătit. „Primim mamă, tovarăşe, n-avem vreme să servim toate“ — s-a răstit cea care vorbise interminabil la telefon. Cetăţeanul e privit confuz de ceilalţi clienţi. Se simte jenat. In schimb vinzătoarelor nu le e jenă. Ele continuă discuţia, protestind zgomotos. Omul și-a privit ceasul. Trecuse o jumătate de oră și parcursese 4 metri... RADU RODEANUmmmmmmmmmmmmmmmmwmmmmmmwmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmi Padina 3 Răspunsuri la semnalele critice Este suficient? Mai bine mai tîrziu decit niciodată! Este vorba de „operativitatea" cu care serviciul personal-sesizări al U.J.C.C. ne-a răspuns la nota apărută la rubrica „Coloana diverselor" (18 februarie), unde era vizată slaba aprovizionare cu unele produse Staţiunea balneo-climaterică Bazna. Aşadar, după mai bine de o lună şi jumătate sîntem anunţaţi că: „Conducerea cooperativei Tirnava (care răspunde şi de acest sector — n.n.) a stabilit ca aprovizionarea cu produse lactate a cooperativei Hazna să fie făcută de două ori pe săptămînă de la I.C.I.L. Mediaş...“ Se naşte întrebarea, această aprovizionare „de două ori pe săptămînă" va satisface cerinţele sutelor de oameni ai muncii veniţi la tratament In staţiune? Vom vedea! In aceeaşi adresă de răspuns se precizează că aprovizionarea cu prăjituri este asigurată de către I.B.C. Păltiniş; în ce priveşte fructele nu intră in competenţa cooperaţiei de consum ci a I.I.F. Mediaş. Conjugate eforturile, s-ar putea asigura o bună apro- vizionare a celor veniţi în sta-ţiune. 1 ' Se motivează doar* Ca răspuns la nota „Daca-i... organizare de şantier?“, In care se viza amenajarea In apropierea blocurilor nr. 5 si 6 din cartierul Hipodrom a imul teren de sport, întreprinderea construcţii-montaj a judeţului Sibiu, încearcă să motiveze acest lucru. Justificările, considerăm, nu sunt în măsură să demonstreze totuşi că acolo urma să se organizeze partide de fotbal, să conturbe, deci, liniştea locatarilor. „întreprinderea a considerat că este mai economicos să transporte pe el (adică pe terenul destinat sportului — n.n.) pămîntul rezultat dim evacuări de la alte lucrări, deci la o distanţă mai mică de un km decit să fie depozitat la distanţa de 5—6 km. Totodată s-a urmărit nivelarea acestui teren deoarece mai tîrziu, pe această suprafaţă, aşa după cum este prevăzut în plan, se vor construi blocuri, inclusiv şoseaua naţională..." Cît despre teren de sport, cum de altfel este denumit şi de către Comitetul executiv al Consiliului popular municipal , Sibiu (care a cerut sistarea lucrărilor), nu se spune nici un cuvînt. De ce? S-au luat măsuri! In nota „Din Piaţa Cibin“ se relatau unele deficienţe constatate la bufetul „Tirnava“. Conducerea I.H.R. Sibiu concretizează măsurile luate: programul difuzorului a fost decalat cu o oră, începe numai la 7; au fost procurate încă 30 discuri muzicale; servirea se face în cartonaşe; s-a atras atenţia gestionarului Gheorghe Mustaţă de a ţine bufetul, cît şi spaţiul de deservire în perfectă stare de curăţenie etc. Măsuri concrete, ce se cer doar respectatei GH. SACELEANU Pentru fertilizarea păşunilor Mai mult de 400 locuitori ai comunei Tălmaciu au participat în ziua de 20 IV a.c. la acțiunea de aplicare a îngrăşămintelor chimice pe păşuni. După cum ne informează tovarăşul Ion Rolărescu, secretarul Consiliului popular comunal, din satul Tălmăcel, 260 de cetăţeni, în frunte cu deputaţii Ioan Bărbos, Ion Dancu, Ion Nedelcu, Ion Popa şi Ion Roman, au aplicat peste 16,5 toniazolat de amoniu pe 82 ha păşuna alpină şi în hotarul „Perlu", în timp ce din satul Boiţa, la această acţiune au participat 200 de cetăţeni, în frunte cu deputaţii Ion Cocoş, Toma Pâtărău, Vasile Alboiu, Ion Cocă şi Hle Cocă, aplicind cca 10,2 tone azotat de amoniu pe 51 ha păşune in hotarele :Bocioara*, „Deal*, „Valea Oltului*. AMPLE ACŢIUNI PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI DE FRUCTE (Urmare din pag. I) tamentele le-am continuat şi în acest an. Conform programului stabilit privind combaterea bolilor şi dăunătorilor, în primăvară am mai aplicat tratamente cu zeamă sulfocalcică în proporţie de 5,20 la sută, caratan 0,1 la sută contra făinării, iar contra gărgăriţei florilor de măr s-a folosit de tox 25, în proporţie de 0,7 la sută. Sîntem pregătiţi şi aprovizionat! cu produse pesticide pentru a aplica şi în perioada de vegetaţie întreaga gamă de tratamente* avertizările ce vor fi primite din partea Laboratorului judet*«* d« protect!* plantelor. Vom continua lucrările de combatere a făinării la meri, rapănul fructelor, mumificarea fructelor, viermele fructelor și a păduchelui de San Jose în stadiu de reigrare. Prin aplicarea acestor tratamente creăm premisele asigurării unor producţii cantitative şi calitative superioare. In prezent în fermele pomicole se desfăşoară lucrările la zi. Aş dori să remarc în acest sens organizarea exemplară a activităţii în ferma specializată pe producţia de fructe din Bazna, condusă de tehnicianul Adolf Christof. Aici, s-au încheiat stropirile, tăierile de formare a xoro»ji*l »1 da fructificare, •»natul în jurul pomilor şi discuitul pe întreaga suprafaţă de 98 hectare livadă. Colectivul fermei, care în anul trecut a obţinut o producţie media de 110 kg fructe de la fiecare pom, depune eforturi susţinute pentru reeditarea acestui succes. Acelaşi climat de vie întrecere întîlnim şi în ferma din Şoroştin, condusă de ing. Simion Miron, în cea din Nemşa, unde şef de fermă este tehnicianul L do Graef, sau în cea dîn Tîrnava, care este condusă de tehnicianul loan Colnic. Nota dominantă a activității din aceste zile este dată de hotarîrea unanimă pentru realizare« exemplară • sarcinile» dl» «e*#*'«*dta*.