Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-22 / nr. 983

Anul IV, nr. 983 SIBIUL - mereu mai frumos şi mai bine gospodărit obiective de mare însemnătate Diferite personalităţi din ţară, sau chiar din mu­nicipiul nostru, afirmă că Sibiul şi-ar datora fru­museţea istoriei. Au dreptate doar în parte. Căci ansamblului urbanistic, născut din ceea ce secolele i-au adăugat mereu, edilii actuali se străduiesc să-i adauge noul, o lume şi o estetică urbanistică crea­tă după cerinţele epocii noastre socialiste. Sibiul nou (vezi cartierele Hipodrom, Ţiglarilor, Terezian sau Ştrand, vezi Casa de cultură a sindicatelor, Casa armatei etc.) îşi conturează şi-şi cristalizează chipul şi fondul dat de o centură industrială de ad­mirat. Şi acestei centuri îi trebuie o fată nouă. Cum se realizează ea? Prin strădania comună a muncito­rilor, tehnicienilor, medicilor, profesorilor, a tine­retului, a tuturor locuitorilor municipiului. Un mare eveniment marchează anul 1971. Peste cîteva zile poporul nostru va sărbători 50 de ani de la înfiinţarea partidului. Un prilej deosebit pen­tru ca noi sibienii să ne mobilizăm din nou în ve­derea participării în masă la întrecerea patriotică pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. Dacă vom pune cu toţii umărul, dacă fiecare din noi va planta un pom, o floare, dacă zonele de agrement ale municipiului vor purta pe­cetea strădaniei noastre, a tuturor, cu siguranţă că prestigiul edilitar al frumosului nostru oraş va creşte. Avem de realizat obiective de mare însem­nătate. Ne-am propus să construim 120 000 mp tro­tuare, să reparăm străzi şi trotuare pe o suprafaţă de 324 000 m­p, să amenajăm şi să extindem spa­ţiile şi zonele verzi cu 20 hectare, să întreţinem în condiţii excelente parcurile, să plantăm 10 000 pomi şi arbori. De asemenea, ne-am angajat să a­­menajăm 4 noi terenuri sportive, să taluzăm malu­rile pe o suprafaţă de 200 000 m­p şi multe alte lucrări. Valoarea tuturor lucrărilor cuprinse în an­gajamentele municipiului Sibiu pe 1971 se ridica la peste 40 milioane lei. Şi această cifră s-ar putea sa se schimbe dacă avem în vedere faptul că la ora actuală Comitetul executiv al Consiliului popu­lar municipal sondează părerile cetăţenilor, ale de­putaţilor, culege propunerile acestora, ale comite­telor de cetăţeni, ale asociaţiilor locatarilor, ale comitetelor de direcţie ale întreprinderilor etc. în întregul municipiu are loc, în aceste zile, un dia­log între cetăţeni şi deputaţi, pentru ca angaja­mentele să exprime întregul potenţial pe linie edi­­litar-gospodărească al cetăţenilor Sibiului. Această strădanie relevă dorinţa arzătoare a tuturor oame­nilor muncii din Sibiu de a aduce uri fierbinte oma­giu, prin realizări deosebite pe linie edilitar-gospo­­dărească, marii sărbători, semicentenarul Partidu­­­­lui Comunist Român. Certitudinile primăverii I," obiectivele propuse au fost reali­ate pînă la 1 aprilie 1971 lu­crări în valoare de 19 276 000 lei. S-au efectuat betonări de trotuare pe o suprafaţă de 41 000 m­p, în­treţineri de străzi, trotuare pe o su­prafaţă de 155 000 mp şi s-au repa­rat şi întreţinut 80 000 mp drumuri. Au fost efectuate lucrări de între­ţinere a parcurilor şi a zonelor verzi (145 hectare) şi s-au plantat 10 080 arbori şi pomi. Şi pentru a realiza o simetrie a pomilor de pe străzi s-au efectuat tăieri de coronament la un număr de 26 000 pomi. Acţiu­nile cele mai mari, Întreprinse în această perioadă, au fost cele pen­tru curăţirea şi extinderea parcului Subarini şi Dumbrava, acţiune la ca­re o contribuţie de seamă şi-au a­­dus-o brigăzile U.T.C. din întreprin­derile şi şcolile municipiului. Pe ce­le 3 şantiere deschise în Sibiu (Hi­podrom, Şoseaua Alba Iulia, Ţiglari) tinerii din oraş muncesc zi de zi, iar comisiile de fentei şi-au adus şi ele o contribuţie deosebită la plantarea florilor (pînă la această oră s-au plantat peste 10 milioane fire de flori din cele 22 milioane planifica­te). Tot în această perioadă (1 septem­brie 1970— 16 aprilie 1971) au fost lărgite şi modernizate bulevardul Magheru, Şoseaua Alba Iulia şi Ca­lea Dumbrăvii. întregul oraş a fost impinzit cu semne de circulaţie lu­minoase, s-au executat marcaje pen­tru trecerile de pietoni, iar până la 1 Mai va fi­­terminată şi moderni­­zatea bulevardului Victoriei. Deputaţii, comitetele de cetăţeni, asociaţiile locatarilor, tineretul­­ in­s­i fruntea acţiunilor de muncă patriotică Cine străbate Sibiul, în această tradiţională lună a curăţeniei, nu poate să nu vadă strădania edililor, în Hipodrom sau Terezian, in car­tierul Gheorghe Gheorghiu-Dej sau la Lacul lui Binder, peste tot dom­neşte o atmosferă de lucru. întrece­rea patriotică a fost dinamizată şi în acest an de contribuţia deputaţi­lor, a comitetelor de cetăţeni şi a tineretului, în cartierele... Lazaret, Guşteriţa şi Hipodrom s-au­ ţinut şe­­­­dinte în care cetăţenii s-au sfătuit cu deputatul M.A.N., tovarăşul Al­­dea Militari. Ieri, deputatul M.A.N. Aurel Cristea, primarul municipiului Sibiu, s-a întîlnit cu cetăţenii din cartierul Terezian şi circumscripţii­le înconjurătoare. Astfel de întîl­­niri între deputaţi şi cetăţenii muni­cipiului continuă. Ele au darul de a da un imbold Întrecerii patriotice care se desfăşoară zi de zi. Cîteva constatări: la obiectivul construcţii de trotuare cel mai bine s-au prezentat, pînă la ora actuală, deputaţii Ion Falaba, Mihai Huber, Maria Tarcea, Elena Niederwieser şi Ioan Puca. Aceştia, împreună cu co­mitetele de cetăţeni, au mobilizat oamenii la efectuarea de betonări de trotuare, operaţiune care se des­făşoară pe un număr de 60 de străzi. Pentru introduceri de conducte de apă se evidenţiază circumscripţiile în care sunt deputaţi Katharina Lauer, Mihai Huber, Walter Bretz, Ioan Le­derer, Ioan Bischin, Margareta Boa­ri­. A fost introdusă apa potabilă pe străzile Lungă, Zorile, Asachi, 28 Martie*, Toplrceanu, Aviaţiei şi ,24 Septembrie*. Dar circumscripţia mo­del este, şi în acest an, circumscrip­ţia 161 în care este deputat Ino­­cenţiu Mihu. Cetăţenii din această parte a oraşului au depus serioase eforturi pentru întreţinerea zonelor verzi, plantatul pomilor şi florilor, pentru înfrumuseţare. Se cuvine sub­liniat faptul că toate aceste acţiuni s au bucurat de aprobarea, dar mai ales­­, de sprijinul deplin al organi­zaţiilor de partid din cartiere, care au indicat comuniştilor să se situeze în primele rînduri ale Întrecerii. O contribuţie deosebită la demararea întrecerii patriotice In această lună şi-au adus-o şi asociaţiile de loca­tari din Hipodrom, din circumscrip­ţiile electorale de la 80 la 88. Con­tinued o tradiţie, tineretul din mu­nicipiu a participat în această pri­măvară la amenajarea parcurilor, a zonelor verzi, la colectarea metale­lor­ vechi, la acţiunile de împăduriri, la construirea unor obiective social­­culturale. Sîntem convinşi că, în cinstea a­­propiatei aniversări a partidului, de­putaţii, comitetele de cetăţeni, aso­ciaţiile de locatari, tineretul, verigi importante în sistemul întrecerii pa­triotice, îşi vor înzeci eforturile şi, împreună cu toţi cetăţenii Sibiului, vor înfăptui, la un nivel superior, programul stabilit­­ de Înnoire a tuturor străzilor şi cartierelor, a tu­turor parcurilor şi zonelor verzi. To­tul trebuie să fie mai curat, mai or­donat, mai bogat în culoare, mai frumos. ce nu de mult (e vorba de zile doar) a fost terminată asfaltarea străzii G-ral Magheru, pînă la gară, iată că acum şi lucrările de modernizare a bulevardului Vic­toriei sunt pe terminate. In ima­gine vă prezentăm o secvenţă din lucrările de nivelare P» *1 re traca Sibiul •« îmbracă In haine noi, constricţiilor de tot felul, industriale, social-culturale, alăturîndu-li-se faţadele proaspăt vopsite ale unor clădiri, moder­nizarea arterelor principale. După Îndemnuri pentru viitor Pînă la sfirşitul anului de în­trecere patriotică mai sunt doar cîteva luni. De aceea Comitetului executiv al Consiliului popular municipal ii revine sarcina de a urmări punerea în aplicare a planurilor comune, întocmite cu organizaţiile de roasă, de a an­trena la acţiunea de înfrumuse­ţare şi buna gospodărire a mu­nicipiului toate întreprinderile, unităţile şi instituţiile din oraş. Să­ se pună un accent deosebit pe reparaţia firmelor luminoase, interioarele magazinelor să fie curate, vitrinele­­ frumoase, la nivelul cerinţelor unui oraş mo­dern. N-ar strica nici instalarea unor indicatoare pentru găsirea cu uşurinţă a obiectivelor turis­tice, a monumentelor istorice, şi, de ce nu, chiar a unităţilor pres­tatoare de servicii. Se mai ob­servă încă, pe ici pe colo, un afişaj necorespunzâtor (afişe prinse cu cuie sau lipite pe ar­bori sau stîlpi, pe porţi sau pe garduri) deşi există vitrine speciale în acest sens. I.R.C.-ul şi întreprinderea comunală Sibiu trebuie să fie mai operative în repararea defecţiunilor ivite (ne referim mai ales la pavajul stră­zilor, la asfaltul trotuarelor). De asemenea, strădaniei cetăţenilor de a-şi menţine imobilele curate, trebuie să i se răspundă — mai mult ca pînă acum — cu întreţi­nerea în perfectă stare a stră­zilor pentru a se evita murdă­rirea clădirilor cu apa proveni­tă din eventualele bălţi. Nu de puţine ori elanul cetăţe­nilor şi dorinţa acestora de a-şi înfrumuseţa gospodăriile au fost frînate de inexistenţa în unită­ţile comerciale sau în depozite a materialelor necesare pentru zugrăvitul faţadelor sau repara­tul şi vopsitul gardurilor. Va trebui ca I.C.S. Metalo­ chimice să se aprovizioneze mai bine. A­ceasta este o obligaţie faţă de cetăţenii municipiului. Desigur, mai sunt şi alte lucruri de făcut. Realizarea tuturor obiectivelor prevăzute în planul de acţiuni patriotice pe 1971, pentru înfru­museţarea şi o mai bună gospo­dărire a municipiului impune o participare mai masivă a tuturor cetăţenilor oraşului. In 27 apri­lie va avea loc sesiunea Consi­liului popular municipal Sibiu, sesiune ce va avea ca punct principal al ordinii de zi tocmai gospodărirea şi înfrumuseţarea Sibiului. Nouă, tuturor cetăţeni­lor municipiului ne revine în­datorirea civică de a intîmpina semicentenarul partidului cu noi realizări pe linie edilitar-gospo­­dăreasca. Să facem să crească si mai mult prestigiul si faima Si­biului de adevărat „muzeu în aer liber", de cetate a frumo­sului! ALEXANDRU GRAD Tribuna Sibiului B8IBSB8Bai­BSggg%mm ■HllllIWIWi Din peisajul comunelor Judeţului Sibiu: Apoldu de Jos Foto! FRED M­SS munca Forme variate, atractive, eficiente în de partid la sMe In perioada actuală comitetele co­munale de partid au înscris pe a­­genda lor de lucru o serie de proble­me specifice care să contribuie la mobilizarea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii la înfăptuirea po­liticii partidului nostru. în analiza de faţă vom consem­na cîteva aspecte mai importante din activitatea a două comitete co­munale de partid: Gura Rîului şi Vurpăr. In analiză am pornit de la concluziile colectivelor Comite­tului judeţean de partid care au controlat şi îndrumat activitatea celor două comitete în perioada trimestrului I al anului curent. In atenţia colectivelor au stat o serie de obiective majore, începînd de la felul cum s-au preocupat co­mitetele comunale de partid de coordonarea acţiunilor politice, e­­conomice şi sociale din comunele amintite şi pînă la rezolvarea unor probleme curente necesare bunului mers al activităţii consiliilor popu­lare, şcolilor, cooperaţiei de con­sum etc. Concomitent, colectivele Comitetului judeţean de partid­­ au întreprins acţiuni menite să contri­buie la rezolvarea, pe loc, a unor chestiuni nepuse la punct de mul­tă vreme. De pildă,­­la Gura Rîului,, colectivul a organizat o Intiinira cu lucrătorii din cooperaţia de con­sum. S-a discutat şi pus la punct unele carenţe privind «­pri*v1*km«* rea populaţiei din comună cu cele necesare. In stilul de muncă al co­lectivelor au stat organizarea unor consfătuiri de lucru cu reprezen­tanţii obştei — deputaţii, discutân­­du-se o seamă de aspecte privind respectarea legilor, a obligaţiilor cetăţeneşti, realizarea fondului cen­tralizat al statului, dezvoltarea producţiei agricole în fermele C.A.P. etc. Intîlniri deosebit de in­teresante au fost organizate cu ca­drele didactice, cu femeile, cu ti­neretul, cu specialiştii din agricul­tură şi din domeniul sanitar. Au fost ţinute expuneri pe diferite te­me la căminele culturale, s-au or­ganizat convorbiri libere cu cetă­ţenii. S-au dat şi s-au înregistrat o seamă de sugestii şi propuneri menite să îmbunătăţească stilul de muncă al comitetelor comunale de partid, a organelor locale ale pu­terii de stat, cît şi probleme care vor sta în atenţia organului jude­ţean de partid. Analizele efectuate la cele două comitete comunale de partid au scos la iveală un aspect deosebit de pozitiv. Trăsătura fundamenta­lă a activităţii organelor şi organi­zaţiilor de partid o constituie le­găturile lor cu masele, legături in­destructibile, dinamice, care se în­tăresc în continuu, îşi diversifici formele, mijoacele, sporindu-şi ast­fel eficienţa. Comitetele comunale de partid din Vurpăr şi Gura Rîului s-au si­tuat în primele rînduri în coordo­narea activităţii economice, a ob­ţinerii de producţii cît mai ridicate la unitatea de suprafaţă de către unităţile socialiste din agricultură, cit şi de către ţăranii individuali din zona de munte. Nu au fost scăpate din vedere nici problemele privind activitatea depusă de con­siliile populare pe linia înfrumuse­ţării comunelor, respectarea lega­lităţii populare, sistemul de apro­vizionare a populaţiei de către co­operaţia de consum, coordonarea organizaţiilor de masă etc. Cu toate rezultatele bune, obţi­nute în diferite domenii de activita­te, consemnate de colectivele Co­mitetului judeţean de partid, au fost scoase la iveală şi o serie de neajunsuri care, în cel mai scurt timp, vor trebui să fie lichidate. La Gura Rîului, de exemplu, unele organizaţii de partid şi-au întocmit planuri de muncă formale, incom­plete. De asemenea, unele hotărîri luate de comitetul de partid nu au stabilite măsuri concrete în vede­rea înfăptuirii lor. Se mai găsesc şi azi membri de partid fără sar­cini concrete, iar transmiterea sar­cinilor pînă jos se face cu multă intîrziere. De altfel, la Gura Rîu­­lu­i nu s-a respectat indicaţia dată de organele judeţene de partid de a se forma colective de agitatori, care să acţioneze în diferite sec­toare, acolo unde se simte nevoia. Gazeta de perete a fost înfiinţată doar la recomandarea colectivului Comitetului judeţean de partid. Prin acest mijloc, şi chiar prin al­tele, se putea gombate foarte bine atitudinea unor cetăţeni, care la Gura Rîului mai încalcă legile sta­tului. La Vurpăr, activitatea de primi­re în partid a unor ţărani coopera­tori se desfăşoară anevoios, în anul care a trecut s-au primit doar 3 membri de partid, total insuficient pentru o comună cum este Vur­­părul. Lipsuri s-au constatat şi pe linia utilizării comisiilor pe probleme, a respectării prevederi­lor­ statutare cu privire la încasa­rea cotizaţiei de partid şi întocmi­rea formelor de mutare de la o organizaţie la alta. La organizaţiile de partid de la şcoala generală cît şi de la C.A.P., adunările generale nu sînt ţinute cu regularitate, sau dacă se ţin nu se discută cele mai arzătoare probleme. O destul de slabă preocupare a desfăşurat co­mitetul de partid pe linia propagă­rii în mase, şi în special în rîndu­­rile membrilor de partid, a presei. Există publicaţii, cu caracter pro­pagandistic, care lipsesc cu desă­­vîrşire chiar de la comitetul de partid, fără să mai vorbim de alte organe sau colective de muncă. Fără îndoială că lipsurile con­statate sunt incomparabil mai mici faţă de realizările frumoase obţi­nute de cele două comitete comu­nale de partid analizate. Pentru activitatea de viitor, la recomandă­rile colectivelor de control şi în­drumare, comitetele comunale de partid şi-au întocmit ample pla­nuri de măsuri care să ridice pe noi trepte activitatea politică, e­­conomică şi socială a comunelor Vurpăr şi Gura Rîului. FILIP CU­EŢAN activist al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. IOVN NISTOR INTEROGAŢI­I Timpul nostru la dispoziţia dv., sau timpul dv. la dispoziţia noastră? * Situăm Întrebarea din titlu In re- Jaffa clienţi-deservire. Întrebarea o pun, evident, clienţii... Şi-o pun a­­tunei ctndi, aşteptlnd să fie serviţi Intr-un restaurant, ospătarul discu­tă plictisit In oficiu... cind vlnză­­toarele se joacă de-a v-aţi ascun­­selea prin magazie. In ore de vici, lăsind cumpărătorii nedumeriţi In faţa miturilor... cind aşteaptă In staţie să vină autobuzul şi nu mai vine, iar dacă totuşi vine, se re­trage... cind se duc In audienţă la şef, iar secretara le spune „amabi­lă“ că e plecat in delegaţie, deşi el e in birou... cind... cind... Situaţii similare celor prezentate mai sus se intilnesc Încă destul de des şi nici nu e sigur că am pre­zentat in această inşirare toate ca­zurile In care cineva, cu de la sine putere, profitind de faptul că, ori­cum, ai neapărată nevoie de servi­ciul pentru care e plătit să. ţi-l ta­că, iţi mănincă timpul, iţi pune la Încercare răbdarea... Am văzut u­­neori — fiecare a văzut — 10-15 oameni aşteplind cuminţi In faţa vreunui ghişeu in timp ce „omul deservirii publice“ stătea de vorbă distrat „in spate". S-a creat In a­­ceastă privinţă, tacit, chiar o men­talitate, „să nu-1 supărăm pe tova­răşul, că dacă-i atragem atenţia cumva că-şi unde de timpul nostru se supără şi nu ne mai rezolvă“... Şi intr-adevăr, atenţionat „tovară­şul“ se supără, ameninţă că el În­chide, că ei o să-l aranjeze pe În­drăzneţul care l-a tras de munecă la datorie. In dosul acestor Însemnări gene­rale se vor vedea desigur destui birocraţi care uită obligaţia lor, stipulată în statutul funcţiei pe care o ocupă, făcîndu-şi în schimb un statut în care obligaţiile revin pa­radoxal tocmai cetăţeanului. Cu al­te cuvinte deservirea o fac eu. Iar tu să aştepţi, să taci, să revii In aşa fel incit să nu mă superi. Am spus mai sus că aceste consi­deraţii sunt generale. Ele Insă nu sunt generalizatoare, majoritatea celor care lucrează In deservire (cuvlntul are In acest caz, un sens larg). Îşi respectă cu stricteţe Înda­toririle. In aceste cazuri aştepţi, e­­vident, dar numai alti cit trebuie In mod normal să aştepţi. In alte situaţii, de vină e nu persoana, ci „economia’ absurdă de ghişee, de posturi de deservire, de locuri in schema instituţiei. Întotdeauna m-am întrebat de ce la serv­iciile foarte solicitate de cetăţeni (la spaţiu lo­cativ, la eliberarea buletinelor de identitate, la notariat etc.) lucrează atii de puţini funcţionari. Sau mai exact: de ce lucrează atât de puţini funcţionari cu publicul? Poate Însemnările de mai sus nu-şi vor găsi un prea solid suport In exemplul pe care-l Înserăm aici. Dar o ilustrare In concret a pro­blemei enunţate In titlu există, la magazinul de lactate „Poiana* (Sibiu, b-dul N. Bălcescu), joi, 15 aprilie, ora 8. De la uşă plnă in dreptul ghişeului — consumatori. Vlnzătoarea serveşte cu un aer a­­dormit. Ajutoarea de vlnzătoare se plimbă domol In spatele tejghelei, făcind „ordine". O altă vlnzătoare vorbeşte interminabil la telefon, in oficiu. Un client Întreabă, de ce nu lucrează efectiv şi ajutoarea şi cealaltă vinzătoare. Piscul e plătit. „Primim mam­ă, tovarăşe, n-avem vreme să servim toate“ — s-a răs­tit cea care vorbise interminabil la telefon. Cetăţeanul e privit confuz de ceilalţi clienţi. Se simte jenat. In schimb vinzătoarelor nu le e je­nă. Ele continuă discuţia, protes­­tind zgomotos. Omul și-a privit cea­sul. Trecuse o jumătate de oră și parcursese 4 metri... RADU RODEANU­­mmmmmmmmmmmmmmmmwmmmmmmwmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmi Padina 3 ­Răspu­nsuri la semnalele critice Este suficient? Mai bine mai tîrziu decit niciodată! Este vorba de „ope­rativitatea" cu care serviciul personal-sesizări al U.J.C.C. ne-a răspuns la nota apărută la ru­brica „Coloana diverselor" (18 februarie), unde era vizată sla­ba aprovizionare cu unele pro­duse Staţiunea balneo-cl­imate­­rică Bazna. Aşadar, după mai bine de o lună şi jumătate sîn­tem anunţaţi că: „Conducerea co­operativei Tirnava (care răspun­de şi de acest sector — n.n.) a stabilit ca aprovizionarea cu produse lactate a cooperativei Hazna să fie făcută de două ori pe săptămînă de la I.C.I.L. Me­diaş...“ Se naşte întrebarea, a­­ceastă aprovizionare „de două ori pe săptămînă" va satisface cerinţele sutelor de oameni ai muncii veniţi la tratament In staţiune? Vom vedea! In aceeaşi adresă de răspuns se precizează că aprovizionarea cu prăjituri este asigurată de către I.B.C. Păltiniş; în ce priveşte fructele nu intră in competenţa coope­raţiei de consum ci a I.I­.F. Mediaş. Conjugate eforturile, s-ar putea asigura o bună apro-­ vizionare a celor veniţi în sta-­­­ţiune. 1 '­­ Se motivează doar* Ca răspuns la nota „D­aca-i... organizare de şantier?“, In care se viza amenajarea In a­propie­­rea blocurilor nr. 5 si 6 din cartierul Hipodrom a imul te­ren de sport, întreprinderea construcţii-montaj a judeţului Sibiu, încearcă să motiveze a­­cest lucru. Justificările, consi­derăm, nu sunt în măsură să demonstreze totuşi că acolo ur­ma să se organizeze partide de fotbal, să conturbe, deci, liniş­tea locatarilor. „întreprinderea a considerat că este mai econo­micos să transporte pe el (adică pe terenul destinat sportului — n.n.) pămîntul rezultat dim eva­cuări de la alte lucrări, deci la o distanţă mai mică de un km decit să fie depozitat la distan­ţa de 5—6 km. Totodată s-a ur­mărit nivelarea acestui teren deoarece mai tîrziu, pe această suprafaţă, aşa după cum este prevăzut în plan, se vor construi blocuri, inclusiv şoseaua naţio­nală..." Cît despre teren de sport, cum de altfel este denumit şi de către Comitetul executiv al Consiliului popular municipal , Sibiu (care a cerut sistarea lu­crărilor), nu se spune nici un cuvînt. De ce? S-au luat măsuri! In nota „Din Piaţa Cibin“ se relatau unele deficienţe consta­tate la bufetul „Tirnava“. Con­ducerea I.H.R. Sibiu concreti­zează măsurile luate: programul difuzorului a fost decalat cu o oră, începe numai la 7; au fost procurate încă 30 discuri muzi­cale; servirea se face în carto­naşe; s-a atras atenţia gestiona­rului Gheorghe Mustaţă de a ţine bufetul, cît şi spaţiul de deservire în perfectă stare de curăţenie etc. Măsuri concrete, ce se cer doar respectatei GH. SACELEANU Pentru fertiliza­rea păşunilor Mai mult de 400 locuitori ai co­munei Tălmaciu au participat în ziua de 20 IV a.c. la acțiunea de aplica­re a îngrăşămintelor chimice pe pă­şuni. După cum ne informează tova­răşul Ion Rolărescu, secretarul Con­siliului popular comunal, din satul Tălmăcel, 260 de cetăţeni, în frunte cu deputaţii Ioan Bărbos­, Ion Dan­­cu, Ion Nedelcu, Ion Popa şi Ion Roman, au aplicat peste 16,5 toni­azolat de amoniu pe 82 ha păşuna alpină şi în hotarul „Pe­rlu", în timp ce din satul Boiţa, la această acţiu­ne au participat 200 de cetăţeni, în frunte cu deputaţii Ion Cocoş, Tom­a Pâtărău, Vasile Alboiu, Ion Cocă şi Hle Cocă, aplicind cca 10,2 tone a­­zotat de amoniu pe 51 ha păşune in hotarele :Bocioara*, „Deal*, „Valea Oltului*. AMPLE ACŢIUNI PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI DE FRUCTE (Urmare din pag. I) tamentele le-am continuat şi în a­­cest an. Conform programului sta­bilit privind combaterea bolilor şi dăunătorilor, în primăvară am mai aplicat­­ tratamente cu zeamă sulfo­­calcică în proporţie de 5,20 la su­tă, caratan 0,1 la sută contra făină­­rii, iar contra gărgăriţei florilor de măr s-a folosit de tox 25, în propor­ţie de 0,7 la sută. Sîntem pregătiţi şi aprovizionat! cu produse pesticide pentru a apli­ca şi în perioada de vegetaţie în­treaga gamă de tratamente­­* aver­tizările ce vor fi primite din partea Laboratorului judet*«* d« protect!* plantelor. Vom continua lucrările de combatere a făinării la meri, ra­pănul fructelor, mumificarea fructe­lor, viermele fructelor și a păduche­lui de San­ Jose în stadiu de reigra­­re. Prin aplicarea acestor tratamen­te creăm premisele asigurării unor producţii cantitative şi calitative su­perioare. In prezent în fermele pomicole se desfăşoară lucrările la zi. Aş dori să remarc în acest sens organiza­rea exemplară a activităţii în fer­ma specializată pe producţia de fruc­te din Bazna, condusă de tehnicia­nul Adolf Christof. Aici, s-au înche­iat stropirile, tăierile de formare a xoro»ji*l »1 da fructificare, •»natul în jurul pomilor şi discuitul pe în­treaga suprafaţă de 98 hectare liva­dă. Colectivul fermei, care în anul trecut a obţinut o producţie media de 110 kg fructe de la fiecare pom, depune eforturi susţinute pentru re­editarea acestui succes. Acelaşi cli­mat de vie întrecere întîlnim şi în ferma din Şoroştin, condusă de ing. Simion Miron, în cea din Nemşa, unde şef de fermă este tehnicianul L do Graef, sau în cea dîn Tîrnava, care este­ condusă de tehnicianul loan Colnic. Nota dominantă a ac­tivității din aceste zile este dată de hotarîrea unanimă pentru realizare« exemplară • sarcinile» dl» «e*#*'«*d­­ta*.

Next