Tribuna Sibiului, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1768-1793)

1973-11-08 / nr. 1774

Pagina 2 v 1 ■■ - 1 PRESTIGIU Recent, la cel de-al IX-lea Sa­lon internaţional de artă foto­grafică a R. S. România, juriul internaţional a acordat unul din­tre premii artistului fotograf Gh. Lăzăroiu, membru al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografi­că (organism al UNESCO). Lucrarea premiată (şi pe care o reproducem) — „La taifas" — este o compoziţie de subtilă in­trospecţie psihologică, dispunînd de o forţă de sugestie şi capaci­tate emoţionantă remarcabile. Demn de reţinut, Gh. Lăzăroiu este singurul membru al Asocia­ţiei artiştilor fotografi din R. S. România premiat de juriul inter­naţional la Salonul amintit. Artistul fotograf sibian este o prezenţă care s-a impus în lu­mea artei fotografice româneşti şi mondiale mai ales în ultimii De la „N-aveţi o bicicletă in ani. In perioada 1970—73 parti- plus?“ la „Bătrinul străjer“, de­cipă la cca 70 saloane interna­ la „Turistul“ la „După ploaie“ ţionale de artă fotografică, la- sau „Aproape de nori“, de lu­crările sale bucurîndu-se de a- „Nud vegetal“ la „Nocturnă“, de­precieri elogioase şi distincţii, ba la furişul Giocondei“ la „Case Bristol sau Edinburg, în Anglia, bătrîneşti din Răşinari“, de la la Baltimore, Wilmington, in „Peisaje sibiene“ la „Portret“, S.U.A., la Rosario, în Argentina, „Bătrîneţe“, „Pianissimo“ şi toate la Hong Kong, la Port Elizabeth, celelalte lucrări de artă ale lui Hernsching, în R. F. Germania, Gh. Lăzăroiu, s-a constituit o im­iţi Portugalia, Spania, Franţa, printre care atestă o prezenţă Polonia, Ungaria, Brazilia, Italia, sibiană de prestigiu in arta foto- Iugoslavia ş.a., oriunde au fost grafică internaţională, prezentate, remarcabilele lucrări Recentul premiu este o răsplă­­aie lui Gh. Lăzăroiu au dus me­­tire­a efortului nobil al unui ar­sajul României in lume, au con-­tist ce binemerită o mai atentă tribuit elegant si eficient la cu- cercetare a universului său crea­noaşterea României socialiste pe tor. glob. GH. VALEANU Din activitatea Centrului de librarii Sibiu Realizări care obligă Foarte putini sunt aceia care in momentul cînd intră intr-o librărie si găsesc ceea ce caută au un gind bun pentru librar, pentru omul din faţa rafturilor, pentru munca lui. Pasiunea îşi face loc şi în acest do­meniu de activitate umană, matteria­­lizîndu-se în cărţile vîndute peste plan, în cifre şi înainte de orice,­in mulţumirea cumpărătorilor. Libră­riile încep să capete un nou atri­but: pe lingă acela de magazine de desfacere a cărţii ele devin un ba­rometru care arată starea gustului public, a preferinţelor, a nivelului cultural al unei localităţi. Un co­merţ modern nu­ poate să nu ţină seama de cerinţele cumpărătorilor. Cele 15 unităţi ale Centrului de li­brării Sibiu, răspîndite în Mediaş, Sibiu, Copşa Mică şi Cisnădie, sunt tot mai mult în pas cu timpul, cu exigenţele sporite ale iubitorilor de carte. Modificări importante au fost a­­duse unităţii nr. 2 din Sibiu, care în ianuarie 1973 a fost reamenajată, mărindu-se în mod substanţial spa­ţiul acordat expunerii cărţilor. Li­brăria sibiană „Mihai Eminescu" şi-a schimbat în aprilie 1972 profi­lul, devenind unitate cu autoservire, încă din 1971, a fost amenajată o librărie pentru cartea şcolară în Si­biu. La Mediaş, importante lucrări de renovare efectuate în acest an mi dat un nou aspect unităţilor 1 şi 2. Cititorii cisnădieni au primit cu multă satisfacţie mutarea librăriei intr-un nou local, cu un spaţiu co­mercial dublu faţă de cel existent Înainte.­­ Un eveniment deosebit în viaţa Centrului de librării a fost deschi­derea la 19 august a unei noi şi moderne librării — „Luceafărul". Cuprinzind un sortiment complet de carte, discuri, reproduceri de artă şi papetărie, eleganta librărie cu autoservire a permis o cotitură în activitatea celorlalte librării din o­­r­aş. Din august s-a trecut la specia­lizarea lor. „Dacia Traiană", „Mihai Eminescu“ — carte social-politică, beletristică şi de artă — librăria nr. 4 — cărţi pentru copii şi tineret, librăria nr. 8 — ghiduri turistice. Specializarea a dat un impuls vîn­­zării, a mărit posibilităţile de expu­nere a cărţilor, a dus la o aerisire a spaţiilor. In lumina acestor modifi­cări organizatorice şi de structură, rezultatele deosebite înregistrate de Centrul de librării în ultima peri­oadă apar fireşti, normale. Astfel, vînzarea de carte pe 10 luni în a­­cest an a crescut faţă de 1970 cu 58 la sută. Cea mai spectaculoasă creştere a fost înregistrată la vîn­­zarea cărţii social-politice, unde creş­terea faţă de 1970 este de aproape 3 ori, ceea ce înseamnă că faţă de 1970, fiecare­ locuitor din oraşe a cumpărat 2 cărţi în plus. Centrul de librării a îndeplinit astfel planul pe primii 3 ani ai cincinalului încă de la sfîrşitul lunii septembrie! Rezul­tatele acestea deosebite nu sunt în­­timplătoare. Ele sunt rodul unei a­­tente şi susţinute munci desfăşurate cu toţi librarii. In fiecare luni dimi­neaţa, Reimar Alfred Ungar, direc­torul Centrului de librării, prezintă cărţile săptămînii, care sunt apoi tre­cute intr-un buletin vizibil în orice librărie. Ridicarea nivelului de pre­gătire al librarilor a fost unul din obiectivele majore urmărite de con­ducere. Mulţi dintre ei au urmat un curs de calificare de 6 luni, la lo­cul de muncă. Creşterea vînzării de carte are însă şi alte cauze. In pri­mul rînd, sistematic, are loc o son­dare­­ a cererii cititorilor. La întoc­mirea notelor de comandă se con­sultă un colectiv larg, format din cumpărători permanenţi ai marilor unităţi şi specialişti din cele mai variate domenii. Fără îndoială că un aport deose­bit la obţinerea acestor rezultate l-a adus experienţa bogată a unor li­brari cu vechi state de serviciu, cum sunt Viorica Popescu, responsabila librăriei „Luceafărul“, Mihai Olteanu şi Maria Coşa de la librăria „I.L. Caragiale“ din Mediaş, Paraschiva Simtion, responsabila librăriei nr. 2 Sibiu, Erich Pitters, responsabilul li­brăriei „Dacia Traiană“, Elena Lămorean, responsabila librăriei „Mihai Eminescu“. Muncii pline de răspundere a librarilor i s-a a­­dăugat o fructuoasă colaborare cu editurile. In cadrul acestei legături strînse au avut loc numeroase în­­tîlniri cu reprezentanţii editurilor, cu scriitorii. Printre editurile care s-au remarcat prin solicitudine şi o deosebită dorinţă de colaborare se numără „Editura politică“, al cărei redactor-şef, Ion Simion, a fost de multe ori oaspetele Sibiului, editu­rile „Dacia“, „Univers", „Kriterion", „Albatros“ şi „Minerva". Aceste întîlniri n-au fost singu­rele acţiuni care au venit în spri­jinul cititorilor, al educării gustului public. O intensă agitaţie vizuală contribuie la popularizarea noutăţi­lor. Vitrinele librăriilor au cinstit toate evenimentele politice şi cultu­rale marcante. „In activitatea noastră, un sprijin deosebit l-am primit din partea co­mitetelor judeţean şi municipal de partid, a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă — spu­ne Reimar Alfred Ungar. Crearea şi sprijinirea Centrului de librării în toate acţiunile, apropierea de speci­ficul local, de cunoaşterea dorinţe­lor cititorilor, satisfacerea acestora, ne demonstrează că şi în judeţul nostru apusul galaxiei Guttenberg este departe". GEORGE DAVID Plenare ale comisiilor de Cruce Roşie In această săptămînă se vor desfăşura plenare ale comisiilor orăşeneşti, municipale şi judeţene de Cruce Roşie. Cu această oca­zie, va fi analizată activitatea desfăşurată de comisii şi se vor stabili măsuri privind întîmpina­­rea Congresului de Cruce Roșie, care va avea loc în zilele de 1—2 decembrie. Va fi supus dezbaterii și planul de muncă pe anul 1974. SIMPOZION ■ Ieri după-amiază, în sala Consiliului municipal al sindica­telor din Mediaş, Cabinetul mu­nicipal de ştiinţe politice şi so­ciale a organizat simpozionul „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi importanţa ei istori­că“. Cu acest prilej au vorbit Ioan Florea, activist al Comite­tului municipal de partid şi prof. Augustin Toma. Tot ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş a avut loc simpozionul „Semnificaţia istorică şi politică a Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie“. EXPUNERI ■ La Casa de cultură a muni­cipiului Mediaş, în cadrul acţiu­nilor pentru populaţia de naţio­nalitate germană, a avut loc marţi expunerea „Călătorii în Delta Dunării“. A prezentat prof. Peter Weber. MANIFESTARE CULTURAL-EDUCATIVA ■ Marţi seara, Casa de cultu­ră a sindicatelor Mediaş a orga­nizat pentru constructorii din localitate o manifestare cultural­­educativă intitulată „împliniri — spaţiu — împliniri“. Despre măsu­rile luate în vederea desfăşurării activităţii în perioada de iarnă a vorbit Eugen Deac, preşedintele comitetului sindicatului şantieru­lui de construcţii, iar despre păs­trarea şi folosirea bunurilor ma­teriale — juristul Ironim Farcaş. A urmat apoi un spectacol pre­zentat de formaţiile Casei de cul­tură a sindicatelor. NU VĂ In scopul asigurării unei regle­mentări unitare, a fost emis Decre­­­tul nr. 367/1971 privind regimul ar­melor şi muniţiilor. Decretul stabi­leşte categoriile de persoane fizice care pot fi autorizate să deţină şi să poarte arme, specificînd totodată şi categoriile de persoane cărora nu li se poate acorda o asemenea auto­rizaţie. Cei interesaţi cunosc, desi­gur — din stipulaţiile decretului — modalitatea de folosire a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive, precum şi operaţiunile ce pot fi e­­fectuate cu acestea. Reamintim că cei ce nu respectă cu stricteţe pre­vederile decretului sunt sancţionaţi potrivit legii penale. De asemenea, Hotărîrea Consiliu­lui de Miniştri nr. 1369/1971 şi 2509/ 1969 precizează condiţiile de elibe­rare, viză, ori retragere a permiselor, obligaţiile ce revin titularilor în caz de pierdere, furt, distrugere a per­miselor, armelor, sau muniţiilor. In lumina acestei hotărîri Inspectoratul judeţean Sibiu al Ministerului de In­terne a efectuat nu demult un con­trol prin care a urmărit: starea evi­denţei posesorilor de arme (persoa­ne fizice şi juridice); starea arme­lor (în vederea retragerii şi casării JUCA­ŢI CU celor uzate sau cu defecte tehnice); starea disciplinară a posesorilor de arme; viza permiselor, a dovezilor de înregistrare şi a autorizaţiilor. Controlul a relevat faptul că ma­joritatea deţinătorilor de arme (or­ganizaţii socialiste şi persoane fizi­ce) s-au prezentat la timp pentru controlul documentelor, pentru ope­raţiunile necesare în aceste docu­mente, că păstrează şi folosesc ar­mamentul conform prevederilor le­gale. Au existat însă şi o seamă de nereguli pe care le facem publice în scopul eradicării, prevenirii lor pe viitor, cu atît mai mult cu cît acestea au uneori urmări nefaste. Bunăoară, 55 persoane fizice nu s-au prezentat la termen pentru viză, 6 persoane deţineau şi foloseau puşti de vînătoare fără a fi membri ai a­­sociaţiei vînătorilor, 45 persoane deţineau arme de tir fără a fi mem­bri ai vreunei asociaţii sportive cu secţie de profil; 70 persoane au fost găsite cu permise deteriorate; 2 persoane nu aveau asigurată secu­ritatea armelor; au fost găsite 91 de arme de vînătoare cu defecţiuni teh­nice, din care 61 cu defecţiuni gra­ve, fapt pentru care au fost retra­se pentru casare. PUŞCA! Vom nominaliza cîteva cazuri pen­tru gravitatea lor. Hoger H. (Axente Sever) şi Simon I. (Alţîna), neasigu­­rînd securitatea puştilor de vînă­toare, se fac vinovaţi de accidenta­rea unor copii. Mai gravă este fap­ta lui Kessler I. (Hosman) şi Petres­­cu V. (Cisnădie) care, fiind în stare de ebrietate, au folosit arma în cu totul alte scopuri decît cele permise de lege, rănind nişte cetăţeni cu care s-au certat. Condamnabilă este şi neglijenţa de care dau dovadă unii posesori de arme atunci cînd le lasă în „voia soartei", sau cînd abandonează muniţii pe cîmp, sau prin locuri accesibile copiilor. Aşa se explică accidentarea minorului Gheorghiţă I. (Mîrşa) care a găsit nişte capse pe care a vrut să le desfacă, sau faptul că un grup de minori din Roşia deţineau, pentru joacă, armament (Doar printr-o în­­tîmplare fericită au scăpat de gra­ve accidentări). Exemplele pot fi continuate. Un lucru trebuie să fie limpede pentru oricare cetăţean — deţinător sau ne­­deţinător de armament — să nu se joace cu puşca, să cunoască şi să respecte cu stricteţe legile statului. Cpt. VASILE COZIANU Tribuna Sibiului note Şi oamenii bine intenţionaţi nu au necazuri... De la cititorul nostru Dimitrie Po­pescu, aflat la odihnă la Bazna-Băi, primim o scrisoare — semnalizare. Referindu-se la un reportaj publicat în coloanele ziarului nostru, auto­rul scrisorii spune printre altele:... „Mă bucur că aţi semnalizat partea pozitivă a eforturilor ce se depun pentru însăminţări şi arături de toamnă. Ar fi insă cazul ca intr-un alt articol...“ Şi sunt enumerate cîteva necazuri ale locuitorilor satu­lui Boian, aparţinător de­ comuna Bazia. Suntem­ de acord că Boianul e un sat mare, cu oameni harnici. Şi ne alăturăm celor care consideră că buna gospodărire a unui sat este „cartea de vizită" a gospodarilor. Cunoaştem la concret, ce înseamnă „noroi­a la Boian". Prietenii mei din Boian, mecanizatorii Ion Duma — ferecele, Ion Duma — ceape, Ştefan Dragoş, Gheorghe Banea, Ion Surdu III, Ion Surdu IV, Ion Popa, Ion Cu­­cerzan, Gheorghe Jidveanu şi alţii, ca şi Gheorghe Todea, brigadierul de cîmp şi toţi ceilalţi boieneni ştiu, desigur, mai bine ca mine, cit de greu e să mergi toamna sau primă­vara spre Rovină, spre Chiciura, spre Dealul Rorii ş.a. Şi locuitorii satului ştiu despre noroaie şi din­. ■ uliţe. De aceea, gă­sim îndreptăţită întrebarea cititori­- , lui nostru: „De ce s-a pus grămadă pietrişul care s-a adus în două locuri, cînd putea fi vărsat direct în gropile şi găurile drumului satu­lui?. .. Ce e cu podul care împarte satul în două şi nu se mai termină (de construit)?“. Tovarăşul Ion Tărneanu, vicepre­şedintele Consiliului popular comu­nal Bazna motiva actuala stare de lucruri (just prezentată de tovarăşul Dimitrie Popescu), prin lipsa unor materiale ca nisip, cherestea ş.a. Nu contestăm existenţa unor cauze obiective. Considerăm însă că factorii de conducere din consiliul popular co­munal trebuie să-şi vitalizeze acţiu­nile, să se străduiască să cuprindă şi să rezolve mai bine, mai la con­cret, problemele de gospodărire a satelor. Şi aceasta va fi spre satis­facţia tuturor, dar în primul rînd a celor care s-au săturat „pînă-n gît“, dacă se poate spune aşa, de noroa­iele toamnelor şi primăverilor Bo­­ianului. GH. GRANITER JOCUL NECINSTEI Poposim intr-un lo­cal, dorim să servim o bere, cu familia, cu un amic, cerem ospă­tarului plata, ne spu­ne cit costă, scoatem mai mult, ospătarul „încearcă" să fie corect ..., noi facem un gest „amabil" con­tribuind la jocul ne­cinstei. Ospătarii Friederich Gali și Traian Păşcă­­lău, de la restauran­tul „Tirnava“ din Mediaş, au fost gă­siţi de organele de control cu sume di­ferite de bani primite bacşiş. Ce urît cu­­vînt! Oare nu au contribuit şi clienţii la această stare de fapt? Desigur că da. De aici cei doi au mai făcut un pas: n-au emis note de plată la diferiţi con­sumatori. De data a­­ceasta organele de control i-au atenţio­nat. O vină o are şi responsabilul localu­lui, Vasile Pop, care nu i-a controlat, cu toate că era în local la ora aceea?! Dar jocul necinstei are şi un alt aspect. Dincolo de tejgheaua barului, bufetului sunt puşi oameni care să ne servească şi nu să ne înşele aşa cum fac: Ana Domşa — bufetul „Someşul", Cornelia Babonea — restaurantul „La Ce­tate", care scapă — în contul lor — de multe ori, mici canti­tăţi de băuturi (e drept, 5—7 ml, dar a­­dunate...). Să ne ocupăm şi de un alt aspect. Po­ieniţa Medeşan —bu­cătăreasă la restau­rantul „La Cetate“ — pregăteşte „ciorbă de burtă“ dar carnea este cu mult sub nor­me! Se observă clar că jocul necinstei are aspecte multiple dar rezultatul este ace­laşi. Normele după care se conduce so­cietatea noastră so­cialistă nu admit a­­ceste încălcări ale cinstei. Uităm prea adesea că fiecare dintre noi este dator să contribuie cu o ripostă hotărîtă dată oricărei tendinţe de necinste. Dar în a­­cest context nu-i mai puţin importantă me­nirea responsabili­lor de localuri, ne referim la controlul obligatoriu, regulat şi exigent şi nu „de ochii lumii", cum fac uneori... Numai că, spre exemplu, gestio­narul Carol Szentek, de la bufetul „Some­şul", pune în consum băuturi alcoolice cu aspect necomercial şi cu termenul de ga­ranţie depăşit! Oare nu este şi aceasta o pistă pe care se plim­bă în voie „vehicu­lul“ necinstei? Dacă cel ce răspunde face asemenea treburi a­­tunci ce să cerem de la subordonaţii lui? Cerem cinste şi corectitudine, sau în­­tr-o formulă cuprin­zătoare — să-şi facă datorial JEAN IONESCU Panopticum Omul de frişcă Să fie făcut din zahăr, să fie fă­cut din miere! Ba uneori pare a fi un monument de frişcă bucălat cu ochi de ciocolată şi gură de jeleu vopsit cu gallus roz. Numai bun de pus in vitrina unei cofetării sau şi mai bine la un bîlci pentru bucuria copiilor. Dar, cu burtica lui rotun­joară, cu perniţe la degetele mîini­­lor şi picioarelor, asemenea feline­lor, se strecoară peste tot, printre oameni, pătrunde prin crăpătura uşi­lor capitonate, zîmbeşte în stingă şi în dreapta prelingîndu-şi peste buze vorba ca laptele proaspăt muls. „Ai stofă, mă copile. Eşti un bă­iat bun mă“... „Bravo tovarăşe maistru, ai dat dovadă de iniţiativă şi spirit organizatoric"... „Să trăiţi dom'şef mă gîndesc că e de datoria mea să vă informez... Cutare e bă­iat bun dar“... „Cutare e meşter priceput dar..." Omul de frişca are coloana ver­tebrală, ba tot scheletul, din fire de wolfram, fapt care-i asigură un ciu­dat tremor spre înainte (în faţa su­periorilor) şi spre înapoi (în faţa subordonaţilor). Şi, astfel e insul care se clatină permanent dar nu cade niciodată. Pentru asta însă nu-l invidiază nimeni, dimpotrivă se gă­sesc destui să-l admire. Şi-a clădit întreaga viaţă pe un principiu tot de frişcă: „Vorba dulce mult aduce!* De aceea n-ar strivi nici măcar o muscă, fie ea şi de streche. „Viaţa e aşa frumoasă, de ce să fim răi cum e... Dar nu-i spun numele pentru că nu-mi place să bîrfesc. Să fim blînzi cu semenii noştri". In spaţiul familial omul de frişcă devine şi mai zaharisit. „Vezi scum­pa mea cît de mult te iubesc? Pen­tru că tu nu eşti ca aia care... şi eu sunt un soţ ideal". „Spuneţi voi, copilaşi, ce să vă aducă tăticu dacă nu vă jucaţi cu ăia care...". Şi, uite aşa, omul nostru trece zîmbind cu gura ca o turtă dulce. Dar peste tot lasă urme care, de frișcă fiind, se alterează și dacă nu sînt repede spălate devin mai otră­vitoare decît veninul viespii. S. DIACONU • • □ TELEVIZIUNE 9,00 — Curs de limba engleză. Lecţia 64 (reluare). 9,30 — Curs de limba germană. Lecţia 66 (reluare). 10,00 — Telex. 10,05 — Cărţi şi idei (reluare). 10,25 — Telecinematica (reluare). 11,55 — Publicitate. 12,00 — Telejurnal. 16,00—17,00 —­ Tele­­şcoală. 17,30 — Emisiune în limba maghiară. 18,30 — Telex. 18,35 — Din ţările socialiste. 18,45 — Între­bări şi răspunsuri. 19,15 — Publici­tate. 19,20 — 1001 de seri. Creio­naşul fermecat. 19,30 — Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — 1973 Centrul meteorologic Sibiu comu­nică starea timpului pentru urmă­toarele 24 de ore, vreme călduroasă cu cerul variabil. Local, posibil să plouă slab. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-vestic Temperaturile minime vor fi cuprin­se între 3 şi 6 grade, iar cele ma­xime între 13 şi 16 grade. Anul VI, nr. 1774 la dispoziţia dv. CINEMA SIBIU: PACEA: Un om în sălbăti­cie (orele 9,00; 11,30; 1,00; 16,10; 19,00; 21,00); ARTA: Nunta de aur (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; TINERETULUI: Eglantine te­rei( 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . MEDIAŞ: PROGRESUL: Şapte zile (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Grozavul din a V-a B (ora 10,00), şi filmul E o poveste veche (orele 16,30; 18,30; 20,30) . CISNĂDIE: POPULAR: Adio Pe­tersburg (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Anul carbonarilor (orele 17,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Gentle­menii norocului (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Alfred cel Mare (orele 10,00; 17,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Imblînzirea focului (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Organizaţia (orele 17,00 şi 19,00). — an hotăritor. 20,00 — Cintecul săptămînii. La noi. 20,05 — Publici­­­tate. 20,10 — Seară pentru tinere 22,15 — 24 de ore. La Casa de cultur­a a sindicatelor din Si­biu, în sala de spectacole, la ora 19,00 are loc spectacolul susţinut de formaţia camerală „Musici lucen­­sens" din Italia, iar la ora 20, în sala „Studio“, recital de canţonete susţinut de Hans Seiwert, cultură a sindicatelor din municipiul Sibiu, în sala de con­siliu, începînd cu ora 8,30 au loc o serie de comunicări, referate şi dezbateri în cadrul seminarului In­ternaţional „Salvamont“. • La ora 18,00, în sala centrului de informare îşi desfăşoară activi­tatea clubul economiştilor, în cadrul căruia se vor purta discuţii pe mar­ginea temei. Calcul matricial şi a­plicaţii economice. CONFERINŢE jft REDACŢIA ZIARULUI „TRIBUNA SIBIULUI" ANGAJEAZĂ URGENT: dactilografă, prin concurs, cu transfer în interesul serviciului. Condiţii: — şcoala medie — vechime minimum 5 ani în dactilografie. Informaţii suplimentare la administraţia ziarului, telefon 1­31­83. Exploatarea de transport călători şi mărfuri Sibiu ,­ str. Calea Dumbrăvii nr. 131, ANGAJEAZĂ : — şoferi pentru autobuze cu gradul D — şoferi pentru camioane cu gradul B şi C şi să aibă vechime de conducător auto peste 1 an şi cu stagiu militar satisfăcut — casiere încasatoare (taxatoare) la autobuze şi tramvaie — fochişti încălzire centrală (pot fi şi pensionari) — instalatori sanitari şi gaze — strungari categoriile IV—VI — gresori — încărcători-descărcători (muncitori necalificaţi). Informaţii suplimentare la biroul personal, telefon 1­36 46. întreprinderea viei şi vinului Sibiu COMUNICĂ : Potrivit prevederilor decretului nr. 504/1957, repu­blicat în buletinul oficial nr. 25 din 20 februarie 1969, art. 6, toţi producătorii sunt obligaţi să declare întrea­ga cantitate de vin şi rachiuri naturale realizată la co­mitetele executive ale consiliilor populare ale comu­nelor, oraşelor sau municipiilor, pe teritoriul cărora s-a obţinut producţia, în termen de 5 zile de la obţi­nerea acesteia.­­ Art. 19. Contravenienţii la prezentul decret se sanc­ţionează cu amendă de la 300 la 1 300 lei. Art. 20. Sunt supuse confiscării cantităţile de stru­guri, vinuri, rachiuri naturale şi borhoturi destinate fabricării de rachiuri naturale produse din contraven­ţie sau care au servit la săvîrşirea contravenţiei, dacă sînt ale contravenientului, precum şi cele dobîndite prin săvîrşirea contravenţiei, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate. De asemenea, sunt supuse confis­cării ambalajele, cazanele şi instalaţiile de fabricat ra­chiuri naturale. Mica publi­ c CUMPĂR două locuri în cimi­tirul vechi ortodox. Telefon 3­80 69. Lenuţa, Magda şi Nicuşor, cu du­rere anunţă încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată şi socru SIMION CHICULUŢA Inmormîntarea va avea loc joi, 8 noiembrie 1973, ora 12, de la bise­rica „Dintre brazi", str. Reconstruc­ţiei, Sibiu, îndurerata soţie anunţă încetarea din viaţă a Dr. IOAN MAFTEI avocat pensionar în vîrstă de 77 ani. Inmormîntarea va avea loc joi, 8 noiembrie, ora 14, de la Biserica de pe groapă.

Next