Tribuna Sibiului, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1768-1793)
1973-11-08 / nr. 1774
Pagina 2 v 1 ■■ - 1 PRESTIGIU Recent, la cel de-al IX-lea Salon internaţional de artă fotografică a R. S. România, juriul internaţional a acordat unul dintre premii artistului fotograf Gh. Lăzăroiu, membru al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică (organism al UNESCO). Lucrarea premiată (şi pe care o reproducem) — „La taifas" — este o compoziţie de subtilă introspecţie psihologică, dispunînd de o forţă de sugestie şi capacitate emoţionantă remarcabile. Demn de reţinut, Gh. Lăzăroiu este singurul membru al Asociaţiei artiştilor fotografi din R. S. România premiat de juriul internaţional la Salonul amintit. Artistul fotograf sibian este o prezenţă care s-a impus în lumea artei fotografice româneşti şi mondiale mai ales în ultimii De la „N-aveţi o bicicletă in ani. In perioada 1970—73 parti- plus?“ la „Bătrinul străjer“, decipă la cca 70 saloane interna la „Turistul“ la „După ploaie“ ţionale de artă fotografică, la- sau „Aproape de nori“, de lucrările sale bucurîndu-se de a- „Nud vegetal“ la „Nocturnă“, deprecieri elogioase şi distincţii, ba la furişul Giocondei“ la „Case Bristol sau Edinburg, în Anglia, bătrîneşti din Răşinari“, de la la Baltimore, Wilmington, in „Peisaje sibiene“ la „Portret“, S.U.A., la Rosario, în Argentina, „Bătrîneţe“, „Pianissimo“ şi toate la Hong Kong, la Port Elizabeth, celelalte lucrări de artă ale lui Hernsching, în R. F. Germania, Gh. Lăzăroiu, s-a constituit o imiţi Portugalia, Spania, Franţa, printre care atestă o prezenţă Polonia, Ungaria, Brazilia, Italia, sibiană de prestigiu in arta foto- Iugoslavia ş.a., oriunde au fost grafică internaţională, prezentate, remarcabilele lucrări Recentul premiu este o răsplăaie lui Gh. Lăzăroiu au dus metirea efortului nobil al unui arsajul României in lume, au con-tist ce binemerită o mai atentă tribuit elegant si eficient la cu- cercetare a universului său creanoaşterea României socialiste pe tor. glob. GH. VALEANU Din activitatea Centrului de librarii Sibiu Realizări care obligă Foarte putini sunt aceia care in momentul cînd intră intr-o librărie si găsesc ceea ce caută au un gind bun pentru librar, pentru omul din faţa rafturilor, pentru munca lui. Pasiunea îşi face loc şi în acest domeniu de activitate umană, matterializîndu-se în cărţile vîndute peste plan, în cifre şi înainte de orice,in mulţumirea cumpărătorilor. Librăriile încep să capete un nou atribut: pe lingă acela de magazine de desfacere a cărţii ele devin un barometru care arată starea gustului public, a preferinţelor, a nivelului cultural al unei localităţi. Un comerţ modern nu poate să nu ţină seama de cerinţele cumpărătorilor. Cele 15 unităţi ale Centrului de librării Sibiu, răspîndite în Mediaş, Sibiu, Copşa Mică şi Cisnădie, sunt tot mai mult în pas cu timpul, cu exigenţele sporite ale iubitorilor de carte. Modificări importante au fost aduse unităţii nr. 2 din Sibiu, care în ianuarie 1973 a fost reamenajată, mărindu-se în mod substanţial spaţiul acordat expunerii cărţilor. Librăria sibiană „Mihai Eminescu" şi-a schimbat în aprilie 1972 profilul, devenind unitate cu autoservire, încă din 1971, a fost amenajată o librărie pentru cartea şcolară în Sibiu. La Mediaş, importante lucrări de renovare efectuate în acest an mi dat un nou aspect unităţilor 1 şi 2. Cititorii cisnădieni au primit cu multă satisfacţie mutarea librăriei intr-un nou local, cu un spaţiu comercial dublu faţă de cel existent Înainte. Un eveniment deosebit în viaţa Centrului de librării a fost deschiderea la 19 august a unei noi şi moderne librării — „Luceafărul". Cuprinzind un sortiment complet de carte, discuri, reproduceri de artă şi papetărie, eleganta librărie cu autoservire a permis o cotitură în activitatea celorlalte librării din oraş. Din august s-a trecut la specializarea lor. „Dacia Traiană", „Mihai Eminescu“ — carte social-politică, beletristică şi de artă — librăria nr. 4 — cărţi pentru copii şi tineret, librăria nr. 8 — ghiduri turistice. Specializarea a dat un impuls vînzării, a mărit posibilităţile de expunere a cărţilor, a dus la o aerisire a spaţiilor. In lumina acestor modificări organizatorice şi de structură, rezultatele deosebite înregistrate de Centrul de librării în ultima perioadă apar fireşti, normale. Astfel, vînzarea de carte pe 10 luni în acest an a crescut faţă de 1970 cu 58 la sută. Cea mai spectaculoasă creştere a fost înregistrată la vînzarea cărţii social-politice, unde creşterea faţă de 1970 este de aproape 3 ori, ceea ce înseamnă că faţă de 1970, fiecare locuitor din oraşe a cumpărat 2 cărţi în plus. Centrul de librării a îndeplinit astfel planul pe primii 3 ani ai cincinalului încă de la sfîrşitul lunii septembrie! Rezultatele acestea deosebite nu sunt întimplătoare. Ele sunt rodul unei atente şi susţinute munci desfăşurate cu toţi librarii. In fiecare luni dimineaţa, Reimar Alfred Ungar, directorul Centrului de librării, prezintă cărţile săptămînii, care sunt apoi trecute intr-un buletin vizibil în orice librărie. Ridicarea nivelului de pregătire al librarilor a fost unul din obiectivele majore urmărite de conducere. Mulţi dintre ei au urmat un curs de calificare de 6 luni, la locul de muncă. Creşterea vînzării de carte are însă şi alte cauze. In primul rînd, sistematic, are loc o sondare a cererii cititorilor. La întocmirea notelor de comandă se consultă un colectiv larg, format din cumpărători permanenţi ai marilor unităţi şi specialişti din cele mai variate domenii. Fără îndoială că un aport deosebit la obţinerea acestor rezultate l-a adus experienţa bogată a unor librari cu vechi state de serviciu, cum sunt Viorica Popescu, responsabila librăriei „Luceafărul“, Mihai Olteanu şi Maria Coşa de la librăria „I.L. Caragiale“ din Mediaş, Paraschiva Simtion, responsabila librăriei nr. 2 Sibiu, Erich Pitters, responsabilul librăriei „Dacia Traiană“, Elena Lămorean, responsabila librăriei „Mihai Eminescu“. Muncii pline de răspundere a librarilor i s-a adăugat o fructuoasă colaborare cu editurile. In cadrul acestei legături strînse au avut loc numeroase întîlniri cu reprezentanţii editurilor, cu scriitorii. Printre editurile care s-au remarcat prin solicitudine şi o deosebită dorinţă de colaborare se numără „Editura politică“, al cărei redactor-şef, Ion Simion, a fost de multe ori oaspetele Sibiului, editurile „Dacia“, „Univers", „Kriterion", „Albatros“ şi „Minerva". Aceste întîlniri n-au fost singurele acţiuni care au venit în sprijinul cititorilor, al educării gustului public. O intensă agitaţie vizuală contribuie la popularizarea noutăţilor. Vitrinele librăriilor au cinstit toate evenimentele politice şi culturale marcante. „In activitatea noastră, un sprijin deosebit l-am primit din partea comitetelor judeţean şi municipal de partid, a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă — spune Reimar Alfred Ungar. Crearea şi sprijinirea Centrului de librării în toate acţiunile, apropierea de specificul local, de cunoaşterea dorinţelor cititorilor, satisfacerea acestora, ne demonstrează că şi în judeţul nostru apusul galaxiei Guttenberg este departe". GEORGE DAVID Plenare ale comisiilor de Cruce Roşie In această săptămînă se vor desfăşura plenare ale comisiilor orăşeneşti, municipale şi judeţene de Cruce Roşie. Cu această ocazie, va fi analizată activitatea desfăşurată de comisii şi se vor stabili măsuri privind întîmpinarea Congresului de Cruce Roșie, care va avea loc în zilele de 1—2 decembrie. Va fi supus dezbaterii și planul de muncă pe anul 1974. SIMPOZION ■ Ieri după-amiază, în sala Consiliului municipal al sindicatelor din Mediaş, Cabinetul municipal de ştiinţe politice şi sociale a organizat simpozionul „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi importanţa ei istorică“. Cu acest prilej au vorbit Ioan Florea, activist al Comitetului municipal de partid şi prof. Augustin Toma. Tot ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş a avut loc simpozionul „Semnificaţia istorică şi politică a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie“. EXPUNERI ■ La Casa de cultură a municipiului Mediaş, în cadrul acţiunilor pentru populaţia de naţionalitate germană, a avut loc marţi expunerea „Călătorii în Delta Dunării“. A prezentat prof. Peter Weber. MANIFESTARE CULTURAL-EDUCATIVA ■ Marţi seara, Casa de cultură a sindicatelor Mediaş a organizat pentru constructorii din localitate o manifestare culturaleducativă intitulată „împliniri — spaţiu — împliniri“. Despre măsurile luate în vederea desfăşurării activităţii în perioada de iarnă a vorbit Eugen Deac, preşedintele comitetului sindicatului şantierului de construcţii, iar despre păstrarea şi folosirea bunurilor materiale — juristul Ironim Farcaş. A urmat apoi un spectacol prezentat de formaţiile Casei de cultură a sindicatelor. NU VĂ In scopul asigurării unei reglementări unitare, a fost emis Decretul nr. 367/1971 privind regimul armelor şi muniţiilor. Decretul stabileşte categoriile de persoane fizice care pot fi autorizate să deţină şi să poarte arme, specificînd totodată şi categoriile de persoane cărora nu li se poate acorda o asemenea autorizaţie. Cei interesaţi cunosc, desigur — din stipulaţiile decretului — modalitatea de folosire a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive, precum şi operaţiunile ce pot fi efectuate cu acestea. Reamintim că cei ce nu respectă cu stricteţe prevederile decretului sunt sancţionaţi potrivit legii penale. De asemenea, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1369/1971 şi 2509/ 1969 precizează condiţiile de eliberare, viză, ori retragere a permiselor, obligaţiile ce revin titularilor în caz de pierdere, furt, distrugere a permiselor, armelor, sau muniţiilor. In lumina acestei hotărîri Inspectoratul judeţean Sibiu al Ministerului de Interne a efectuat nu demult un control prin care a urmărit: starea evidenţei posesorilor de arme (persoane fizice şi juridice); starea armelor (în vederea retragerii şi casării JUCAŢI CU celor uzate sau cu defecte tehnice); starea disciplinară a posesorilor de arme; viza permiselor, a dovezilor de înregistrare şi a autorizaţiilor. Controlul a relevat faptul că majoritatea deţinătorilor de arme (organizaţii socialiste şi persoane fizice) s-au prezentat la timp pentru controlul documentelor, pentru operaţiunile necesare în aceste documente, că păstrează şi folosesc armamentul conform prevederilor legale. Au existat însă şi o seamă de nereguli pe care le facem publice în scopul eradicării, prevenirii lor pe viitor, cu atît mai mult cu cît acestea au uneori urmări nefaste. Bunăoară, 55 persoane fizice nu s-au prezentat la termen pentru viză, 6 persoane deţineau şi foloseau puşti de vînătoare fără a fi membri ai asociaţiei vînătorilor, 45 persoane deţineau arme de tir fără a fi membri ai vreunei asociaţii sportive cu secţie de profil; 70 persoane au fost găsite cu permise deteriorate; 2 persoane nu aveau asigurată securitatea armelor; au fost găsite 91 de arme de vînătoare cu defecţiuni tehnice, din care 61 cu defecţiuni grave, fapt pentru care au fost retrase pentru casare. PUŞCA! Vom nominaliza cîteva cazuri pentru gravitatea lor. Hoger H. (Axente Sever) şi Simon I. (Alţîna), neasigurînd securitatea puştilor de vînătoare, se fac vinovaţi de accidentarea unor copii. Mai gravă este fapta lui Kessler I. (Hosman) şi Petrescu V. (Cisnădie) care, fiind în stare de ebrietate, au folosit arma în cu totul alte scopuri decît cele permise de lege, rănind nişte cetăţeni cu care s-au certat. Condamnabilă este şi neglijenţa de care dau dovadă unii posesori de arme atunci cînd le lasă în „voia soartei", sau cînd abandonează muniţii pe cîmp, sau prin locuri accesibile copiilor. Aşa se explică accidentarea minorului Gheorghiţă I. (Mîrşa) care a găsit nişte capse pe care a vrut să le desfacă, sau faptul că un grup de minori din Roşia deţineau, pentru joacă, armament (Doar printr-o întîmplare fericită au scăpat de grave accidentări). Exemplele pot fi continuate. Un lucru trebuie să fie limpede pentru oricare cetăţean — deţinător sau nedeţinător de armament — să nu se joace cu puşca, să cunoască şi să respecte cu stricteţe legile statului. Cpt. VASILE COZIANU Tribuna Sibiului note Şi oamenii bine intenţionaţi nu au necazuri... De la cititorul nostru Dimitrie Popescu, aflat la odihnă la Bazna-Băi, primim o scrisoare — semnalizare. Referindu-se la un reportaj publicat în coloanele ziarului nostru, autorul scrisorii spune printre altele:... „Mă bucur că aţi semnalizat partea pozitivă a eforturilor ce se depun pentru însăminţări şi arături de toamnă. Ar fi insă cazul ca intr-un alt articol...“ Şi sunt enumerate cîteva necazuri ale locuitorilor satului Boian, aparţinător de comuna Bazia. Suntem de acord că Boianul e un sat mare, cu oameni harnici. Şi ne alăturăm celor care consideră că buna gospodărire a unui sat este „cartea de vizită" a gospodarilor. Cunoaştem la concret, ce înseamnă „noroia la Boian". Prietenii mei din Boian, mecanizatorii Ion Duma — ferecele, Ion Duma — ceape, Ştefan Dragoş, Gheorghe Banea, Ion Surdu III, Ion Surdu IV, Ion Popa, Ion Cucerzan, Gheorghe Jidveanu şi alţii, ca şi Gheorghe Todea, brigadierul de cîmp şi toţi ceilalţi boieneni ştiu, desigur, mai bine ca mine, cit de greu e să mergi toamna sau primăvara spre Rovină, spre Chiciura, spre Dealul Rorii ş.a. Şi locuitorii satului ştiu despre noroaie şi din. ■ uliţe. De aceea, găsim îndreptăţită întrebarea cititori- , lui nostru: „De ce s-a pus grămadă pietrişul care s-a adus în două locuri, cînd putea fi vărsat direct în gropile şi găurile drumului satului?. .. Ce e cu podul care împarte satul în două şi nu se mai termină (de construit)?“. Tovarăşul Ion Tărneanu, vicepreşedintele Consiliului popular comunal Bazna motiva actuala stare de lucruri (just prezentată de tovarăşul Dimitrie Popescu), prin lipsa unor materiale ca nisip, cherestea ş.a. Nu contestăm existenţa unor cauze obiective. Considerăm însă că factorii de conducere din consiliul popular comunal trebuie să-şi vitalizeze acţiunile, să se străduiască să cuprindă şi să rezolve mai bine, mai la concret, problemele de gospodărire a satelor. Şi aceasta va fi spre satisfacţia tuturor, dar în primul rînd a celor care s-au săturat „pînă-n gît“, dacă se poate spune aşa, de noroaiele toamnelor şi primăverilor Boianului. GH. GRANITER JOCUL NECINSTEI Poposim intr-un local, dorim să servim o bere, cu familia, cu un amic, cerem ospătarului plata, ne spune cit costă, scoatem mai mult, ospătarul „încearcă" să fie corect ..., noi facem un gest „amabil" contribuind la jocul necinstei. Ospătarii Friederich Gali și Traian Păşcălău, de la restaurantul „Tirnava“ din Mediaş, au fost găsiţi de organele de control cu sume diferite de bani primite bacşiş. Ce urît cuvînt! Oare nu au contribuit şi clienţii la această stare de fapt? Desigur că da. De aici cei doi au mai făcut un pas: n-au emis note de plată la diferiţi consumatori. De data aceasta organele de control i-au atenţionat. O vină o are şi responsabilul localului, Vasile Pop, care nu i-a controlat, cu toate că era în local la ora aceea?! Dar jocul necinstei are şi un alt aspect. Dincolo de tejgheaua barului, bufetului sunt puşi oameni care să ne servească şi nu să ne înşele aşa cum fac: Ana Domşa — bufetul „Someşul", Cornelia Babonea — restaurantul „La Cetate", care scapă — în contul lor — de multe ori, mici cantităţi de băuturi (e drept, 5—7 ml, dar adunate...). Să ne ocupăm şi de un alt aspect. Poieniţa Medeşan —bucătăreasă la restaurantul „La Cetate“ — pregăteşte „ciorbă de burtă“ dar carnea este cu mult sub norme! Se observă clar că jocul necinstei are aspecte multiple dar rezultatul este acelaşi. Normele după care se conduce societatea noastră socialistă nu admit aceste încălcări ale cinstei. Uităm prea adesea că fiecare dintre noi este dator să contribuie cu o ripostă hotărîtă dată oricărei tendinţe de necinste. Dar în acest context nu-i mai puţin importantă menirea responsabililor de localuri, ne referim la controlul obligatoriu, regulat şi exigent şi nu „de ochii lumii", cum fac uneori... Numai că, spre exemplu, gestionarul Carol Szentek, de la bufetul „Someşul", pune în consum băuturi alcoolice cu aspect necomercial şi cu termenul de garanţie depăşit! Oare nu este şi aceasta o pistă pe care se plimbă în voie „vehiculul“ necinstei? Dacă cel ce răspunde face asemenea treburi atunci ce să cerem de la subordonaţii lui? Cerem cinste şi corectitudine, sau într-o formulă cuprinzătoare — să-şi facă datorial JEAN IONESCU Panopticum Omul de frişcă Să fie făcut din zahăr, să fie făcut din miere! Ba uneori pare a fi un monument de frişcă bucălat cu ochi de ciocolată şi gură de jeleu vopsit cu gallus roz. Numai bun de pus in vitrina unei cofetării sau şi mai bine la un bîlci pentru bucuria copiilor. Dar, cu burtica lui rotunjoară, cu perniţe la degetele mîinilor şi picioarelor, asemenea felinelor, se strecoară peste tot, printre oameni, pătrunde prin crăpătura uşilor capitonate, zîmbeşte în stingă şi în dreapta prelingîndu-şi peste buze vorba ca laptele proaspăt muls. „Ai stofă, mă copile. Eşti un băiat bun mă“... „Bravo tovarăşe maistru, ai dat dovadă de iniţiativă şi spirit organizatoric"... „Să trăiţi dom'şef mă gîndesc că e de datoria mea să vă informez... Cutare e băiat bun dar“... „Cutare e meşter priceput dar..." Omul de frişca are coloana vertebrală, ba tot scheletul, din fire de wolfram, fapt care-i asigură un ciudat tremor spre înainte (în faţa superiorilor) şi spre înapoi (în faţa subordonaţilor). Şi, astfel e insul care se clatină permanent dar nu cade niciodată. Pentru asta însă nu-l invidiază nimeni, dimpotrivă se găsesc destui să-l admire. Şi-a clădit întreaga viaţă pe un principiu tot de frişcă: „Vorba dulce mult aduce!* De aceea n-ar strivi nici măcar o muscă, fie ea şi de streche. „Viaţa e aşa frumoasă, de ce să fim răi cum e... Dar nu-i spun numele pentru că nu-mi place să bîrfesc. Să fim blînzi cu semenii noştri". In spaţiul familial omul de frişcă devine şi mai zaharisit. „Vezi scumpa mea cît de mult te iubesc? Pentru că tu nu eşti ca aia care... şi eu sunt un soţ ideal". „Spuneţi voi, copilaşi, ce să vă aducă tăticu dacă nu vă jucaţi cu ăia care...". Şi, uite aşa, omul nostru trece zîmbind cu gura ca o turtă dulce. Dar peste tot lasă urme care, de frișcă fiind, se alterează și dacă nu sînt repede spălate devin mai otrăvitoare decît veninul viespii. S. DIACONU • • □ TELEVIZIUNE 9,00 — Curs de limba engleză. Lecţia 64 (reluare). 9,30 — Curs de limba germană. Lecţia 66 (reluare). 10,00 — Telex. 10,05 — Cărţi şi idei (reluare). 10,25 — Telecinematica (reluare). 11,55 — Publicitate. 12,00 — Telejurnal. 16,00—17,00 — Teleşcoală. 17,30 — Emisiune în limba maghiară. 18,30 — Telex. 18,35 — Din ţările socialiste. 18,45 — Întrebări şi răspunsuri. 19,15 — Publicitate. 19,20 — 1001 de seri. Creionaşul fermecat. 19,30 — Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — 1973 Centrul meteorologic Sibiu comunică starea timpului pentru următoarele 24 de ore, vreme călduroasă cu cerul variabil. Local, posibil să plouă slab. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-vestic Temperaturile minime vor fi cuprinse între 3 şi 6 grade, iar cele maxime între 13 şi 16 grade. Anul VI, nr. 1774 la dispoziţia dv. CINEMA SIBIU: PACEA: Un om în sălbăticie (orele 9,00; 11,30; 1,00; 16,10; 19,00; 21,00); ARTA: Nunta de aur (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; TINERETULUI: Eglantine terei( 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . MEDIAŞ: PROGRESUL: Şapte zile (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Grozavul din a V-a B (ora 10,00), şi filmul E o poveste veche (orele 16,30; 18,30; 20,30) . CISNĂDIE: POPULAR: Adio Petersburg (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Anul carbonarilor (orele 17,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Gentlemenii norocului (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Alfred cel Mare (orele 10,00; 17,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Imblînzirea focului (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Organizaţia (orele 17,00 şi 19,00). — an hotăritor. 20,00 — Cintecul săptămînii. La noi. 20,05 — Publicitate. 20,10 — Seară pentru tinere 22,15 — 24 de ore. La Casa de cultura a sindicatelor din Sibiu, în sala de spectacole, la ora 19,00 are loc spectacolul susţinut de formaţia camerală „Musici lucensens" din Italia, iar la ora 20, în sala „Studio“, recital de canţonete susţinut de Hans Seiwert, cultură a sindicatelor din municipiul Sibiu, în sala de consiliu, începînd cu ora 8,30 au loc o serie de comunicări, referate şi dezbateri în cadrul seminarului Internaţional „Salvamont“. • La ora 18,00, în sala centrului de informare îşi desfăşoară activitatea clubul economiştilor, în cadrul căruia se vor purta discuţii pe marginea temei. Calcul matricial şi aplicaţii economice. CONFERINŢE jft REDACŢIA ZIARULUI „TRIBUNA SIBIULUI" ANGAJEAZĂ URGENT: dactilografă, prin concurs, cu transfer în interesul serviciului. Condiţii: — şcoala medie — vechime minimum 5 ani în dactilografie. Informaţii suplimentare la administraţia ziarului, telefon 13183. Exploatarea de transport călători şi mărfuri Sibiu , str. Calea Dumbrăvii nr. 131, ANGAJEAZĂ : — şoferi pentru autobuze cu gradul D — şoferi pentru camioane cu gradul B şi C şi să aibă vechime de conducător auto peste 1 an şi cu stagiu militar satisfăcut — casiere încasatoare (taxatoare) la autobuze şi tramvaie — fochişti încălzire centrală (pot fi şi pensionari) — instalatori sanitari şi gaze — strungari categoriile IV—VI — gresori — încărcători-descărcători (muncitori necalificaţi). Informaţii suplimentare la biroul personal, telefon 136 46. întreprinderea viei şi vinului Sibiu COMUNICĂ : Potrivit prevederilor decretului nr. 504/1957, republicat în buletinul oficial nr. 25 din 20 februarie 1969, art. 6, toţi producătorii sunt obligaţi să declare întreaga cantitate de vin şi rachiuri naturale realizată la comitetele executive ale consiliilor populare ale comunelor, oraşelor sau municipiilor, pe teritoriul cărora s-a obţinut producţia, în termen de 5 zile de la obţinerea acesteia. Art. 19. Contravenienţii la prezentul decret se sancţionează cu amendă de la 300 la 1 300 lei. Art. 20. Sunt supuse confiscării cantităţile de struguri, vinuri, rachiuri naturale şi borhoturi destinate fabricării de rachiuri naturale produse din contravenţie sau care au servit la săvîrşirea contravenţiei, dacă sînt ale contravenientului, precum şi cele dobîndite prin săvîrşirea contravenţiei, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate. De asemenea, sunt supuse confiscării ambalajele, cazanele şi instalaţiile de fabricat rachiuri naturale. Mica publi c CUMPĂR două locuri în cimitirul vechi ortodox. Telefon 380 69. Lenuţa, Magda şi Nicuşor, cu durere anunţă încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată şi socru SIMION CHICULUŢA Inmormîntarea va avea loc joi, 8 noiembrie 1973, ora 12, de la biserica „Dintre brazi", str. Reconstrucţiei, Sibiu, îndurerata soţie anunţă încetarea din viaţă a Dr. IOAN MAFTEI avocat pensionar în vîrstă de 77 ani. Inmormîntarea va avea loc joi, 8 noiembrie, ora 14, de la Biserica de pe groapă.