Tribuna Sibiului, martie 1974 (Anul 7, nr. 1869-1895)
1974-03-28 / nr. 1892
Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974 Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanţă pentru activitatea partidului şi statului, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotăriri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activităţii de conducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai lauîtă ordine în respectarea prevederilor din Statut privind rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activităţi între plenare — înlături»n du-se unele neajunsuri, paralelisme si suprapuneri) care s-au manifestat In această direcţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Comitetului Executiv in conducerea întregii activităţi de partid, economice şi da stat. Prin înfiinţarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme şi şedinţe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le sus adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi complexe ce se pun în faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid şi de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a faptului că în funcţia sau în funcţiile încredinţate are datoria să acţioneze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor şi etapelor în care desfăşurăm activitatea de organizare şi conducere a partidului şi statului. De aceea ,trebuie să înţelegem că îmbunătăţirea formelor de organizare, a structurii organizatorice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cele mai bune condiţiuni a eforturilor partidului şi statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. In ce priveşte modificarea Constituţiei, aşa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienţei şi practicilor de pînă acum. în acest fel, se dă o forma legală unor realităţi impuse de viaţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesitatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel central, şi la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. în ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineaţă, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarăşului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele —■ oricum, ele trebuiau să aibă joc. în ce priveşte hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte alRepublicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forţele pentru a servi cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, Interesele bunăstării şi fericirii poporului nostru. Vom face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu Întregul Comitet Central, cu întregul partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţionale, la sporirea aportului ei la cauza păcii şi colaborării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuţie. In toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătăţiri; de aceea, faţă de proiectul iniţial, propunerile actuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, un proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să introducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de producţie. Am considerat că este necesar să introducem această modificare finind seama că noţiunea de salarizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, bazate pe exploatare, pe existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie. In ţara noastră — ca în toate ţarne steratiste— ocinii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpînî pe mijloacele de producţie , statornicind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm noţiuni noi care, în măsura posibilului, sa oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglindească schimbările revoluţionare petrecute în ţara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari şi, în acelaşi timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noţiunii de retribuire a muncii are o mare importanţă principială şi practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalităţi învechite privind poziţia faţă de proprietatea obştească, faţă de mijloacele de producţie, derivate din vechile relaţii de producţie, din vechiul sistem de relaţii dintre patron şi oamenii muncii, dintre capitalişti şi amurgitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de muncă. Fiind stăpînî aî mijloacelor de producţie, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să ţină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare şi materiale necesare dezvoltării continue a forţelor de producţie, a întregii societăţi. Trebuie înţeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă şi necesară societăţii socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contribuţia "directă la dezvoltarea forţelor de producţie, la înflorirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producţia generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul naţional, de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărie Iaşi, retribuţiei fiecăruia nu poate fi decit legal, nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvenţa cu care s-a urmărit, şi se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari şi veniturile mici, realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenţie deosebită creşterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din no(Continuare în pag. a II-a) . Săptămîna trecută se făcuse „mare zarvă“ în legătură cu planul de acţiune al Comisiei municipale pentru Îndrumarea şi controlul activităţii patriotice, comisie ce funcţionează pe lingă consiliul popular de mai mulţi ani. Am vrea să revenim asupra acesteia, să reamintim locuitorilor Sibiului atribuţiile ei şi, implicit, cite ceva din propriile lor îndatoriri cetăţeneşti. Să începem, tovarăşe vicepreşedinte, prin a enunţa componenţa şi atribuţiile de principiu ale respectivului organism. Din comisie fac parte reprezentanţi ai organizaţiilor municipale de sindicat, U.T.C., femei, pionieri, ai asociaţiilor de locatari, Î.J.G.G.L. şî, fireşte, aî consiliului popular municipal — ca factori de mobilizare a cetăţenilor la acţiuni patriotice şi de organizare a acestora. în principal,comisia este chemată să stabilească —rin funcţie de necesităţi — obiectivele anului de muncă patriotică, să repartizeze aceste obiective pe organizaţiile despre care vorbeam, răspund de organizarea, îndrumarea, controlul şi ţinerea evidenţei — la modul cel mai concret — a tuturor acţiunilor din această sferă de participare cetăţenească. Toate activităţile se desfăşoară, după cum ştiţi, pe dotă etape: prima — pina la 1 Mai şi a doua — pînă la 23 August. — Să trecem şi in discuţia noastră la „mai concret". Ce aspecte ale vieţii social-economice, culturale, sau edilitargospodăreşti vizează planul de muncă, pe anul in curs, al comisiei? — Foarte diverse. Comerţul bunăoară, sub aspectul său sanitar, curăţenia unităţilor, dar mai ales buna deservire: întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi; întreţinerea fondului locativ de stat; contribuţia populaţiei la lucrările de investiţii pentru obiective social-culturale, sportive ş.a. — Tocmai spre acestea din urmă credem că trebuie concentrată atenţia. Se pare că nu stăm prea strălucit cu participarea cetăţenilor la realizarea unor asemenea obiective. — N-am putea spune că lucrurile stau chiar aşa. E o părere, pentru că la construcţia de locuinţe ■— repartizate pe întreprinderi — contribuţia oamenilor muncii nueste deloc neglijabilă. îin ultimă instanţă, această contribuţie se cheamă tot activitate patriotică. In ceea ce ne priveşte pe noi, însă — adică, ceea ce intră în competenţa comisiei — acţionăm, fireşte, mai restrîns. Cetăţenilor li se cere in prezent — şi în lunile viitoare — aportul la lucrările de construcţie ale creşelor din Terezian şi Hipodrom, Liceului energetic, dar mai ales de la centralele termice (Hipodrom). Apoi, ca o acţiune de amploare se înscrie realizarea — prin munca tineretului — a terenurilor sportive de la Valea Aurie. — Dar despre parcurile şi zonele verzi — de care Sibiul, cel puţin la ora actuală, nu duce lipsă — ce ne puteţi spune? — Sunt parcuri şi zone verzi, însă, aşa cum ştiţi (aţi sesizat şi prin ziar) adesea nu arată aşa cum am dori. Unii cetăţeni — fără deo- sebire de virată, — fac garaj din zonele verzi, iau din parcuri, sau lasă, amintiri, schilodind arborii încercîndu-şi talentele de „plasticieni“ pe bănci ori, şi mai rău — le transformă in coşuri de gunoaie Dar să trecem la un obiectiv concret: Parcul „Sub Arini". Va fi curăţat de frunze, se vor reface rondurile din jurul fîntinii arteziene (plantîndu-se trandafiri), cascada şi jocurile de copii, vor fi montate bănci, iar aleea spre Dumbrava p rintr-o largă cetăţenească. Oraşul nostru - mai frumos, mai bine întreţinut — Convorbire cu Hermann Schuster, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Sibiu, să fie pietruită (pînă la Valea Aurie). Cele arătate se vor realiza cu organizaţiile U.T.C. şi cu şcolile generale aflate în apropiere, în acest sens s-a dat deja un plan sectorizat, conceput la amănunt. Plantările de pomi au început luni — plopi, pe Valea Săpunului, în Hipodrom. .Tot în această categorie de lucrări se includ şi spaţiile de joacă pentru copiii în Hipodrom — patru şi cite unul — în Guşteriţa, Terezian, Gh. Gheorghiu-Dej, sc. gen. nr. 5, 12 şi 14. — Legate de zonele verzi sunt, desigur, trotuarele ... — Da. Vor fi executate, prin muncă patriotică, trotuare pe 38 de străzi: în Turnişor, zonele Ştrand, Ţiglarilor, Calea Dumbrăvii, Calea Poplăcii. Anul viitor vom putea declara încheiată această acţiune de amploare, începută cu mai mulţi ani în urmă. —• ... încă nu mă pot despărţi de parcul Sub Arini. Există aici arbori venerabili — ca vîrstă şi specie •—• care stau —• poate nu toţi — neidentificaţi şi la cheremul unor inimoşi ce-şi încrustează ... „inima“ în scoarţa lor... — La anul, cu ocazia împlinirii a 50 ani de la înfiinţarea Societăţii de înfrumuseţare a Sibiului (care şi-a început activitatea în acest parc) se vor face şi alte lucruri: plăci şi împrejmuiri pentru exemplarele rare ... Dar despre acestea ... — _______la a 50-a aniversare. Fie, numai... să fie! Să trecem la un alt aspect: cel al caselor (faţade) porţilor, gardurilor printre care se află multe cu tencuiala căzută, nevopsite. De ce? — I.L.L. dispune de fonduri foarte nici pentru întreţineri, stă destui (Continuare în pag. a il-a) TRAIAN SUCIU BIBLIOTECA :A .ASTRA*IB I U PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA’! ORGAN AL COMITETULUI JUUETEAH SIBIU AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul VII, nr. 1892 Joi, 28 martie 1974 4 pagini, 30 bani mm I Şedinţa Consiliului de Stat In ziuade 27, martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidata de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Totodată, Consiliul de Stat, in unanimitate, şi-a însuşit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca preşedinte al Republicii Socialiste România. Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei: Modificările la Constituţia Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii şi în plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut a spus tovarăşul Gheorghe Pană *— Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituţiei Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărâre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieţii noastre sociale şi de stat atît pe plan intern, cit şi pe planul relaţiilor internaţionale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activităţiide stat, care să răspundă cit mai deplin cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societăţii socialiste româneşti. In vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară Instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în acelaşi timp şi calitatea de preşedinte al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuţiile ce revin Consiliului de Stat atît în relaţiile interne, cit şi în relaţiile internaţionale. în unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Raţiunea pentru care a fost făcuta această propunere este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a naţiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calităţile cele mai înalte de conducător de partid şi de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru libertatea şi neatîrnarea României, pentru solidaritatea internaţionalistă cu toate ţările socialiste, cu toate forţele revoluţionare ale lumii. Acestea sunt şi, motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a candidaturii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi statului nostru, cel, mai iubit fiu al poporului român, în funcţia de Preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekas preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor — Galaţi, Richard Winter, preşedintele Consiliului judeţean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele 1 Mai" din Ploieşti, Tîncu Anton, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din Palazu Mare — Constanţa, Constantin Dăscâlescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S. Participanţii la dezbateri — reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani-au susţinut cu înflăcărare candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat încă o dată, şi cu acest prilej, simţămintele de dragoste, stil.36*«i»vara la pag. a II-a. Astăzi în jurul orei 11,15 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naţionale şedinţa solemnă consacrată alegerii Preşedintelui Republicii Socialiste România Anul XXX al Anul Congresului cdlul-lect al P.C.R Fapte din marea întrecere Angajamentele anuale au fost onorate Cu trei zile înainte de sfîrşitul calendaristic al trimestrului, colectivul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport Sibiu raportează realizarea planului de producţie aferent acestei perioade. Vor fi livrate suplimentar beneficiarilor numeroase sortimente: 1 500 m c buşteni răşinoase, 600 m c lemn pentru mină, 500 m n c lemn pentru construcţii, 3 000 m c lorde pentru industrializare, 2 000 tone lemn de foc ş.a. De menţionat că volumul realizărilor peste plan din acest trimestru a determinat materializarea integrală a angajamentelor anuale ale întreprinderii. Un angajament anual finalizat în trei lunii Să recunoaştem că nu este o realizare la îndemâna oricui, la proporţiile ei de astăzi contribuind zeci şi zeci de oameni risipiţi prin punctele de exploatare dindineul pădurilor montane. Evidenţiate în mod deosebit: fabrica din Tălmăciţi şi sectoarele de exploatare Avrig şi Tălmaciu. Şi I. P. L. Sibiu lucrează în contul trimestrului al 11-lea Astăzi, la capătul ultimului schimb, colectivul de muncă al întreprinderii de prelucrare a lemnului Sibiu va raporta o realizare de seamă, prima din şirul celor pe care şi le-a propus în acest an marcat de importante evenimente politice: îndeplinirea planului trimestrial la toţi indicatorii. Fără îndoiala, evenimentul va însemna pentru echipa tîmplarului Mihai Krampultz, a muncitorilor Gheorghe Rotaru şi Nicolae Braşoveanu, a lui Francisc Szatmary şi Constantin Toma, pentru toţi oamenii întreprinderii un îndreptăţit prilej de satisfacţie şi un argument hotărâtor pentru a munci în continuare cu aceeaşi neostenită pasiune. Din mîinile acestui harnic colectiv au ieşit numai în acest trimestru, peste prevederile planului, 105 garnituri de bucătărie „Iza“, 120 etajere, 20 garnituri tineret „Kavult", 123 birouri, 100 cuiere „Vişeu" şi „Margareta", 15 garnituri de hol „Păltiniş", 10 000 groşi creioane şi altele. In acest fel statisticile au consemnat depăşirea planului la producţia globală cu 2,6 la sută, la mobilă cu 2,5 la sută, la export cu 1,2 la sută, în condiţiile unor creşteri faţă de realizările aceleiaşi perioade din 1973 cuprinse între 6 şi 26 de procente. Prin calitatea produselor livrate partenerilor străini marca întreprinderii sibiene reprezintă astăzi un mesager de prestigiu al industriei româneşti. Este suficient să arătăm că în, acest an 87 la sută din producţia de mobilă şi 50 la sută din cea de creioane se expediază unor beneficiari din U.R.S.S., R.F. Germania* Suedia, Italia, Siria* Liban* Kover» Salbe de succese pe magistralele luminii Ori de câte ori am avut prilejul să vorbesc despre oamenii Grupului de şantiere Electromontaj“- Sibiu, angajaţi îndeobşte în lucrări de mare anvergură, pline de spectaculos, dispersate în multe din judeţele ţării, nu am putut ocoli metaforele şi admiraţia. Lucru de la sine înţeles, pentru că intr-un spaţiu atît de cuprinzător al performanţelor totul, pînă şi elementele pur statistice care ar părea să nu iasă din tiparul faptelor prozaice capătă amplitudinea şi rezonanţa evenimentelor de primă însemnătate. De pildă, zilele trecute discuţia noastră de cîteva cadre tehnice din unitatea sibiană pornise chiar de la nişte constatări statistice: preliminarea realizării tuturor indicatorilor de plan în acest trimestru şi pe această bază, a unei producţii suplimentare de aproape 4 milioane lei. Aceasta, in condiţiile în care prevederile planului din acest an sunt cu aproximativ 10 la sută superioare realizărilor din aceeaşi perioadă a anului trecut. Aşadar, o înşiruire de cifre care dincolo de nişte constatări globale, pozitive fireşte, nu mai dezvăluie nimic. Oricine îi cunoaşte pe oamenii „Electromon(continuare în pag. a Iii-a) EMIL DAVID