Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1982 (Anul 34, nr. 7602-7676)
1982-03-26 / nr. 7672
PROLETAR) DIN TOATE TARILE, UNITI VAi IBShfff ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXIV, nr. 7 672 | Vineri, 26 martie 1982 10 pagini, 50 ffff bani ÎNTRECEREA socialistă LA NOI COTE CALITATIVE Discutăm cu tovarășul Nicolae Spătar, prim-secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R., primarul municipiului despre preocupările Consiliului popular in anul 1982 legate de chemarea la întrecere lansată către toate consiliile populare municipale şi orăşeneşti din ţară de către Consiliul popular al municipiului Bacău. - Se ştie că, în 1981, printr-o organizare superioară a producţiei şi a muncii, unităţile economice ale municipiului Sibiu au obţinut succese remarcabile la indeplinirea principalilor indicatori de plan. Astfel, la producţia marfă s-a inregistrat, faţă de plan, o depăşire de 65,1 milioane lei, la producţia netă depăşirea s-a cifrat la 45,5 milioane lei, cheltuielile totale la 1 000 lei producţie marfă au fost reduse cu 7,2 lei, cheltuielile materiale cu 9,2 lei, au fost date in folosinţă un număr de 2123 apartamente, 1095 metri pătraţi spatii comerciale, iar desfacerile de mărfuri către populaţie au atins suma de 2112,9 milioane lei. In acelaşi timp au fost reparate şi întreţinute străzi şi trotuare pe o suprafaţă de 37 000 metri pătraţi, reţelele de apă şi canal fiind extinse cu 5,5 kilometri. De asemenea, prin acţiuni in cadrul muncilor patriotice au fost realizate lucrări in valoare de 276,8 milioane lei, revenind 1677 lei/locuitor. Toate acestea, stimate tovarăşe Nicolae Spătar constituie, în mod firesc, premisele evidente, jpentru ca anul 1982 să fie și mai bogat în realizări...* intr-adevăr, pentru acest an ne-am propus ca din cele 2638 apartamente prevăzute in plan un număr de 420 să le dăm in folosinţă cu 15 zile mai devreme, prin îmbunătăţirea aprovizionarii punctelor de lucru cu materiale, folosirea integrală a capacităţilor de producţie, respectarea graficelor de execuţie. în acelaşi timp, faţă de plan, cheltuielile materiale vor fi reduse cu 1 leu la 1000 lei producţie de construcţii-montaj, economisindu-se 35 tone metal, 150 tone ciment, 10 tone combustibil și se vor extrage peste plan 4 500 metri cubi produse de balastieră. Acestea în domeniul inves(Continuare în pag. a IIT-a) R. BRADEANU agricultură Odată cu îndreptarea vremii, bătălia pentru însămînţările din prima epocă a debutat, în unităţile agricole din C.U.A.S.C. Agnita, printr-o mobilizare generală a întregii forţe umane şi materiale. • Arăturile de primăvară au intrat în cote finale, în prezent tractoarele ară adine ultimele hectare de teren la C.A.P. Ighişu Vechi, Pelişor, Bruiu şi Chirpăr. In celelalte unităţi acţiunea s-a încheiat. • Pentru culturile de mazăre, in şi ovăz s-a pregătit patul germinativ la C.A.P. Agnita (28 ha), C.A.P. Chirpăr, Bruiu şi Ighişu Vechi (cite 15 ha), şi la C.A.P. Bîrghiş (10 ha). • Pînă aseară, la C.A.P. Agnita au fost însămînţate 15 ha cu mazăre şi 10 ha cu in, iar la C.A.P. Ighişu Vechi, mazărea s-a încorporat în sol pe 10 ha. • întreaga cantitate de săminţă este asigurată. Pentru porumb siloz şi gulii furajere a fost transportată sămința în magaziile C.A.P.-urilor din zonă. Angajamente mobilizatoare Angajaţi cu întreaga lor capacitate pentru înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al XII-lea al partidului, cît şi pentru materializarea indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale din noiembrie 1981, comuniştii organizaţiei municipale de partid Sibiu, toţi oamenii muncii din economia municipiului şi-au asumat mobilizatoare angajamente în întrecerea socialistă pe acest an. Consemnăm şi noi cîteva. Şi în acest an asistăm în economia municipiului Sibiu la o creştere importantă a volumului producţiei ce urmează a fi realizată. Astfel, producţia netă va spori cu 4,9 la sută, producţia marfă industrială cu 2,8 la sută, iar producţia destinată exportului cu 14,1 la sută, în condiţiile reducerii importurilor cu 30 la sută, ca să ne referim doar la aceşti principali indicatori. Faţă de prevederile planului, comuniştii din unităţile economice ale municipiului s-au angajat să obţină un spor de 150 milioane lei la producţia industrială, 100 milioane lei la producţia netă industrială, iar la producţia marfă vîndută şi încasată 120 milioane. Tot în acest an se preconizează o creştere a productivităţii muncii în industria republicană cu 1720 lei pe om al muncii şi o depăşire cu 1,5 milioane a cantităţilor de materiale şi resurse refolosibile, o îmbunătăţire a indicelui de utilizare a fondului de timp disponibil al maşinilor şi utilajelor şi creşterea ponderii produselor noi şi reproiectate cu 7 la sută. Aici în activitatea de transporturi auto se prevede obţinerea unor rezultate economice superioare. Se estimează o creştere cu 2,9 milioane a producţiei nete, depăşirea cu 800 lei pe persoană a productivităţii muncii, reducerea costurilor la 1 000 lei venituri brute şi economisirea a 30 tone combustibili convenţionali.J . întreprinderea „Libertatea" Sibiu: laminoare moderne Foto: FRED MSS La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită de stat în România în perioada 5—8 aprilie 1982. 1982: FIECARE CONTRACT, FIECARE PRODUS, REALIZATE IN TERMEN! ! Promisiunile trebuie, obligatoriu, să devină fapte! In ziarul nr. 7640 din 17 februarie a.c. am publicat, sub titlul „Resursele interne — mai repede, mai bine puse în valoare“, interviul cu directorul întreprinderii ... Mai" din Mediaș, ing. Francisc Keszeg, avînd ca subiect măsurile preconizate pentru recuperarea restanţelor înregistrate în prima lună a anului. Concluzia ce reieşea din declaraţiile interlocutorului nostru era aceea că pînă la 31 martie planul fizic va fi realizat integral. Cum s-au transpus faptic promisiunile de atunci? am încercat să aflăm revenind în întreprindere exact după o lună. De astă dată îl abordăm pe inginerul şef Grigore Popa. Şi, iată ce ni se spune: „Pînă la 16.03., faţă de sarcinile la producţia fizică de 84 mii perechi încălţăminte (din planul lunii martie, n.n.) am realizat 101 mii perechi. Diferenţa în plus este destinată recuperării restanţelor. Aceasta, însă, doar la secţiile din Mediaş, pentru că la cea din Cristuru Secuiesc lucrurile stau altfel. Acolo, restanţei înregistrată în ianuarie i s-au mai adăugat încă 10 mii perechi încălţăminte în februarie. Pentru această lună am asigurat acestei secţii toate condiţiile recuperării unei mari părţi din restanţă (în acest scop au şi plecat astăzi acolo directorul şi şeful producţiei). La nivelul întreprinderii însă, restanţa nu va fi recuperată pînă la sfîrşitul trim. I, rămînînd pentru trim. II încă 48 mii perechi încălţăminte. (s.n.)". Aşadar, situaţia nu este deloc roză. Este adevărat că a intervenit şi o anumită conjunctură, neprevizibilă în momentul respectiv, care a dat peste cap programul de recuperare. O serie de comenzi urgente pentru export au dus la schimbarea structurii sortimentale care favoriza o productivitate înaltă. Aşa că 3 din cele 4 linii de producţie de la „8 Mai“ Mediaş au trecut la executarea comenzilor externe cu termene de livrare în lunile februarie şi martie, amînîndu-se introducerea în fabricaţie a unor sortimente de mare productivitate. Cu excepţia liniei 1, celelalte două au depăşit, pînă în 16 martie, planul la zi cu 300 şi, respectiv, 115 perechi încălţăminte. O depăşire substanţială a realizat linia 4, care lucrează pentru piaţa internă: 2100 perechi încălţăminte. Soluţii de viitor? Nu se întrevăd altele decât cele preconizate iniţial, dar încă nevalorificate integral. O nouă acţiune de contractare pentru fondul intern al pieţii, organizată în ultima decadă a lui martie va asigura, mai mult ca sigur, şi doritele comenzi pentru noile sortimente de încălţăminte create în unitate. Hotărîtoare rămin însă buna organizare şi urmărirea exigentă a producţiei pe faze de lucru, pentru ca intrarea în ritmul normal de muncă să nu se tărăgăneze chiar pînă la sfîrşitul primului semestru. NICOLAE ACHIM Reuniune comemorativă Mîine, 27 martie, ora 11, în aula „Avram Iancu“ a Institutului de învăţămînt superior din Sibiu va avea loc reuniunea comemorativă: „Nicolae Titulescu — ilustru diplomat şi om politic devotat intereselor ţării, cauzei păcii“. Vor susţine comunicări: dr. Ioan Voicu, consilier la Ministerul Afacerilor Externe, prof. Nicolae Fotino, de la Asociaţia de drept internaţional şi relaţii internaţionale din Bucureşti, Maria Roşea, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C. şi alţii. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de prof. dr. ing. Graţian Şteţiu, rectorul Institutului de învățămînt superior Sibiu.. Măsuri de îmbunătăţire a prestaţiilor telefonice Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Sibiu se preocupă de permanenta îmbunătăţire a servirii populaţiei cu prestaţii telefonice, dintre acestea instalările de posturi telefonice la domiciliul cetăţenilor constituind problema căreia ii acordăm atenţia maximă. Deşi ca urmare a fondurilor de investiţii alocate, în ultimii ani s-au obţinut progrese importante în acest domeniu, în prezent ne confruntăm cu greutăţi mari în sensul că peste 30 mii cereri sunt nesatisfăcute în întreg judeţul, din care cca 15 mii in Sibiu, 6 mii în Mediaş etc. Menţionăm totuşi că, în ultimii trei ani, numărul abonaţilor de domiciliu a crescut cu 60 la sută, în prezent peste 42 mii de familii beneficiind de posturi telefonice. Menţinerea în stare de bună funcţionare a centralelor telefonice automate constituie activitatea de bază a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni care, zi de zi, prin lucrări de întreţinere, reglaje şi măsurători asigură legături telefonice locale şi interurbane de bună calitate. Desigur că şi pe această linie mai persistă unele neajunsuri, cum ar fi: • venirea cu întîrziere a tonului • selecţii greşite • apeluri nefinalizate cu convorbiri şi altele. (Continuare în pag. a IlI-a) Ing. IOAN GREAVU, director D.J.P.Tg. Sibiu