Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1982 (Anul 34, nr. 7602-7676)

1982-03-26 / nr. 7672

PROLETAR) DIN TOATE TARILE, UNITI­ VAi IBSh­fff ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXIV, nr. 7 672 |­ Vineri, 26 martie 1982 1­0 pagini, 50 f­fff bani ÎNTRECEREA socialistă LA NOI COTE CALITATIVE Discutăm cu tovarășul Nicolae Spătar, prim-secretar al Comite­tului municipal Sibiu al P.C.R., primarul municipiului despre preocupările Consiliului popular in anul 1982 legate de chema­rea la întrecere lansată către toate consiliile populare munici­pale şi orăşeneşti din ţară de către Consiliul popular al mu­nicipiului Bacău. - Se ştie că, în 1981, prin­­tr-o organizare superioară a producţiei şi a muncii, unităţile economice ale municipiului Si­biu au obţinut succese remar­cabile la indeplinirea principali­lor indicatori de plan. Astfel, la producţia marfă s-a inregistrat, faţă de plan, o depăşire de 65,1 milioane lei, la producţia netă depăşirea s-a cifrat la 45,5 milioane lei, cheltuielile to­tale la 1 000 lei producţie mar­fă au fost reduse cu 7,2 lei, cheltuielile materiale cu 9,2 lei, au fost date in folosinţă un nu­măr de 2123 apartamente, 1095 metri pătraţi spatii comerciale, iar desfacerile de mărfuri către populaţie au atins suma de 2112,9 milioane lei. In acelaşi timp au fost reparate şi între­ţinute străzi şi trotuare pe o­ suprafaţă de 37 000 metri pă­traţi, reţelele de apă şi canal fiind extinse cu 5,5 kilometri. De asemenea, prin acţiuni in ca­drul muncilor patriotice au fost realizate lucrări in valoare de 276,8 milioane lei, revenind 1677 lei/locuitor.­­ Toate acestea, stimate to­varăşe Nicolae Spătar constitu­ie, în mod firesc, premisele evi­dente, jpentru ca anul 1982 să fie și mai bogat în realizări...­­* intr-adevăr, pentru acest an ne-am propus ca din cele 2638 apartamente prevăzute in plan un număr de 420 să le dăm in folosinţă cu 15 zile mai devreme, prin îmbunătăţirea a­­provizionarii punctelor de lu­cru cu materiale, folosirea inte­grală a capacităţilor de pro­ducţie, respectarea graficelor de execuţie. în acelaşi timp, fa­ţă de plan, cheltuielile materia­le vor fi reduse cu 1 leu la 1000 lei producţie de construc­­ţii-montaj, economisindu-se 35 tone metal, 150 tone ciment, 10 tone combustibil și se vor ex­trage peste plan 4 500 metri cubi produse de balastieră.­­ Acestea în domeniul inves­(Continuare în pag. a IIT-a) R. BRADEANU agricultură Odată cu îndreptarea vremii, bătălia pentru în­­sămînţările din prima e­­pocă a debutat, în unităţi­le agricole din C.U.A.S.C. Agnita, printr-o mobili­zare generală a întregii forţe umane şi materiale. • Arăturile de primăva­ră au intrat în cote finale, în prezent tractoarele ară adine ultimele hectare de teren la C.A.P. Ighişu Vechi, Pelişor, Bruiu şi Chirpăr. In celelalte uni­tăţi acţiunea s-a încheiat. • Pentru culturile de mazăre, in şi ovăz s-a pre­gătit patul germinativ la C.A.P. Agnita (28 ha), C.A.P. Chirpăr, Bruiu şi Ighişu Vechi (cite 15 ha), şi la­ C.A.P. Bîrghiş (10 ha). • Pînă aseară, la C.A.P. Agnita au fost însămînţate 15 ha cu mazăre şi 10 ha cu in, iar la C.A.P. Ighişu Vechi, mazărea s-a încor­porat în sol pe 10 ha. • întreaga cantitate de săminţă este asigurată. Pentru porumb siloz şi gu­lii furajere a fost trans­portată sămința în maga­ziile C.A.P.-urilor din zo­nă. Angajamente mobilizatoare Angajaţi cu întreaga lor capacitate pentru înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al XII-lea al partidului, cît şi pentru materializarea indicaţiilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale din noiembrie 1981, comuniştii organizaţiei municipale de partid Sibiu, toţi oamenii muncii din eco­nomia municipiului şi-au asumat mobilizatoare angaja­mente în întrecerea socialistă pe acest an. Consemnăm şi noi cîteva. Şi în acest an asistăm în economia municipiului Si­biu la o creştere impor­tantă a volumului produc­ţiei ce urmează a fi reali­zată. Astfel, producţia ne­tă va spori cu 4,9 la sută, producţia marfă industria­lă cu 2,8 la sută, iar pro­ducţia destinată exportului cu 14,1 la sută, în condi­ţiile reducerii importuri­lor cu 30 la sută, ca să ne referim doar la aceşti prin­cipali indicatori. Faţă de prevederile pla­nului, comuniştii din uni­tăţile economice ale muni­cipiului s-au angajat să obţină un spor de 150 mi­lioane lei la producţia in­dustrială, 100 milioane lei la producţia netă indus­trială, iar la producţia marfă vîndută şi încasată 120 milioane. Tot în acest an se pre­conizează o creştere a productivităţii muncii în industria republicană cu 1720 lei pe om al muncii şi o depăşire cu 1,5 mili­oane a cantităţilor de ma­teriale şi resurse refolosi­­bile, o îmbunătăţire a in­dicelui de utilizare a fon­dului de timp disponibil al maşinilor şi utilajelor şi creşterea ponderii produse­lor noi şi reproiectate cu 7 la sută. Ai­ci în activitatea de transporturi auto se preve­de obţinerea unor rezulta­te economice superioare. Se estimează o creştere cu 2,9 milioane a producţiei nete, depăşirea cu 800 lei pe persoană a productivi­tăţii muncii, reducerea cos­turilor la 1 000 lei veni­turi brute şi economisirea a 30 tone combustibili con­venţionali.J­ ­. întreprinderea „Libertatea" Sibiu: laminoare moderne Foto: FRED M­SS La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită de stat în România în perioada 5—8 aprilie 1982. 1982: FIECARE CONTRACT, FIECARE PRODUS, REALIZATE IN TERMEN! ! Promisiunile trebuie, obligatoriu, să devină fapte! In ziarul nr. 7640 din 17 februarie a.c. am publicat, sub ti­tlul „Resursele interne — mai repede, mai bine puse în va­loare“, interviul cu directorul întreprinderii ... Mai" din Me­diaș, ing. Francisc Keszeg, avînd ca subiect măsurile preconi­zate pentru recuperarea restanţelor înregistrate în prima lună a anului. Concluzia ce reieşea din declaraţiile interlocutorului nostru era aceea că pînă la 31 martie planul fizic va fi reali­zat integral. Cum s-au transpus faptic promisiunile de atunci? am încer­cat să aflăm revenind în întreprindere exact după o lună. De astă dată îl abordăm pe inginerul şef Grigore Popa. Şi, iată ce ni se spune: „Pînă la 16.03., faţă de sarcinile la producţia fizi­că de 84 mii perechi încălţăminte (din planul lunii martie, n.n.) am realizat 101 mii perechi. Diferenţa în plus este desti­nată recuperării restanţelor. Aceasta, însă, doar la secţiile din Mediaş, pentru că la cea din Cristuru Secuiesc lucrurile stau altfel. Acolo, restanţei înregistrată în ianuarie i s-au mai a­­dăugat încă 10 mii perechi încălţăminte în februarie. Pentru această lună am asigurat acestei secţii toate condiţiile recupe­rării unei mari părţi din restanţă (în acest scop au şi plecat astăzi acolo directorul şi şeful producţiei). La nivelul între­prinderii însă, restanţa nu va fi recuperată pînă la sfîrşitul trim. I, rămînînd pentru trim. II încă 48 mii perechi încălţă­minte. (s.n.)". Aşadar, situaţia nu este deloc roză. Este adevărat că a inter­venit şi o anumită conjunctură, neprevizibilă în momentul res­pectiv, care a dat peste cap programul de recuperare. O serie de comenzi urgente pentru export au dus la schimbarea struc­turii sortimentale care favoriza o productivitate înaltă. Aşa că 3 din cele 4 linii de producţie de la „8 Mai“ Mediaş au trecut la executarea comenzilor externe cu termene de livrare în lunile februarie şi­ martie, amînîndu-se introducerea în fabri­caţie a unor sortimente de mare productivitate. Cu excepţia liniei 1, celelalte două au depăşit, pînă în 16 martie, planul la zi cu 300 şi, respectiv, 115 perechi încălţăminte. O depăşire substanţială a realizat linia 4, care lucrează pentru piaţa in­ternă: 2100 perechi încălţăminte. Soluţii de viitor? Nu se întrevăd altele decât cele preconizate iniţial, dar încă nevalorificate integral. O nouă acţiune de con­tractare pentru fondul intern al pieţii, organizată în ultima decadă a lui martie va asigura, mai mult ca sigur, şi doritele comenzi pentru noile sortimente de­ încălţăminte create în uni­tate. Hotărîtoare rămin însă buna organizare şi urmărirea exi­gentă a producţiei pe faze de lucru, pentru ca intrarea în rit­mul normal de muncă să nu se tărăgăneze chiar pînă la sfîr­­şitul primului semestru. NICOLAE ACHIM Reuniune comemorativă Mîine, 27 martie, ora 11, în aula „Avram Iancu“ a Institutului de învăţă­­mînt superior din Sibiu va avea loc reuniunea co­memorativă: „Nicolae Ti­­tulescu — ilustru diplomat şi om politic devotat in­tereselor ţării, cauzei pă­cii“. Vor susţine comuni­cări: dr. Ioan Voicu, con­silier la Ministerul Aface­rilor Externe, prof. Nico­lae Fotino, de la Asociaţia de drept internaţional şi relaţii internaţionale din Bucureşti, Maria Roşea, se­cretar al Comitetului ju­deţean Sibiu al U.T.C. şi alţii. Cuvîntul de deschi­dere va fi rostit de prof. dr. ing. Graţian Şteţiu, rectorul Institutului de în­­vățămînt superior Sibiu.. Măsuri de îmbunătăţire a prestaţiilor telefonice Direcţia judeţeană de poştă şi te­lecomunicaţii Sibiu se preocupă de permanenta îmbunătăţire a servirii populaţiei cu prestaţii telefonice, dintre acestea instalările de posturi telefonice la domiciliul cetăţenilor constituind problema căreia ii a­­cordăm atenţia maximă. Deşi ca ur­mare a fondurilor de investiţii alo­cate, în ultimii ani s-au obţinut pro­grese importante în acest domeniu, în prezent ne confruntăm cu greu­tăţi mari în sensul că peste 30 mii cereri sunt nesatisfăcute în întreg judeţul, din care cca 15 mii in Si­biu, 6 mii în Mediaş etc. Menţio­năm totuşi că, în ultimii trei ani, numărul abonaţilor de domiciliu a crescut cu 60 la sută, în prezent peste 42 mii de familii beneficiind de posturi telefonice. Menţinerea în stare de bună funcţionare a cen­tralelor telefonice automate consti­tuie activitatea de bază a colective­lor de muncitori, ingineri şi tehni­cieni care, zi de zi, prin lucrări de întreţinere, reglaje şi măsurători a­­sigură legături telefonice locale şi interurbane de bună calitate. Desigur că şi pe această linie mai persistă unele neajunsuri, cum­ ar fi: • venirea cu întîrziere a tonu­lui • selecţii greşite • apeluri ne­finalizate cu convorbiri şi altele. (Continuare în pag. a IlI-a) Ing. IOAN GREAVU, director D.J.P.Tg. Sibiu

Next