Tribuna Sporturilor, 2000 (Anul 10, nr. 499-548)

2000-04-24 / nr. 514

Anul X,nr.514/24.04-30.04.2000 Tribuna sporturilor ) Au mai rămas 144 de zile Secretarul general al Federaţiei Române de Na­ta­ţie, Dan Ionescu, crede că înotătorii noştri vor cuceri o medalie la Sydney ■ ■Camelia Potec­al Beatrice Căşlaru au cele mai mari şanse la podium" Dan Ionescu s-a născut pe data de 16 aprilie 1936, la Constanţa. La cîteva luni, părinţii săi s-au mutat în Capitală, de aceea se consideră bucureştean. în anul 1947 a început să practice înotul, fiind campion naţional de juniori la 50 m bras şi 800 m craw. în perioada 1­950- 1953 a jucat polo, la echipa de primă divizie Constructorul Bucureşti, fiind şi component al echipei naţionale de juniori a României. între anii 1954 şi 1964 a practicat pentatlonul şi scrima, participînd la patru Campionate Mondiale pentru seniori, cea mai bună clasare reprezentînd locul 7, la pentatlon, la CM din 1963 (Elveţia). A activat ca antrenor de înot, în perioada 1965- 1985, la mai multe cluburi: CCA (Steaua Bucureşti), Clubul Sportiv Şcolar 1 Bucureşti şi Liceul "Emil Racoviţă". Din anul 1985 pînă în 1990 a fost antrenor federal­ la Federaţia Română de Nataţie, iar din anul 1990 deţine funcţia de secretar general în cadrul aceluiaşi for. Este căsătorit cu Eugenia, pensionară, fostă profesoară de cultură fizică şi medicală, şi au împreună au doi copii. Deşi are un program încărcat, Dan Ionescu îşi face timp din cînd în cînd să deseneze, să pescuiască şi să citească. Dan Ionescu consideră că celor zece înotători deja calificaţi la Jocurile Olimpice de la Sydney li se pot adăuga unul-doi, ceea ce ar reprezenta un număr peste aşteptări. Secretarul general afirmă că obiectivul FR Nataţie la Olimpiadă este de o medalie, Camelia Potec şi Beatrice Căşlaru fiind sportivele vizate, precum şi 4-5 locuri în primii şase. Deşi viitorul nu se anunţă promiţător pentru înotul românesc, datorită condiţiilor materiale precare, totuşi, Dan Ionescu apreciază că acest sport "nu poate muri uşor".­­ Domnule Dan Ionescu, cîţi înotători are practic România calificaţi pînă în acest moment la Jocurile Olimpice? Mai există posibilitatea ca şi alţi sportivi să ajungă la Sydney?­­ Avem calificaţi zece sportivi: Camelia Potec, Simona Păduraru, Raluca Udroiu, Florea Răzvan, Coman Dragoş, Ioan Gherghel, Diana Mocanu, Beatrice Căşlaru, Lorena Diaconecu şi, mai recent, Cezar Bădiţă, majoritatea la mai multe probe, în privinţa lui Bădiţă,el trebuie să primească şi acceptul Comisiei Tehnice a Comitetul Olimpic Român, pentru confirmarea îndeplinirii baremului de calificare la JO. La concursul de la Ma­drid, desfăşurat în perioada 6-9 aprilie, el a obţinut baremul la 200 m mixt şi 400 m mixt. Oricum, noi trebuie să ţinem cont, în alcăturirea delegaţiei care va participa la Jo, de faptul că la fiecare probă­ pot participa maxi­mum doi sportivi din fiecare ţară, în ceea ce priveşte posibilitatea ca şi alţi sportivi români să îndeplinească baremul olimpic, eu cred că şanse mari mai au Nicolae Ivan la 100 m liber şi 50 m, Mariana Sica la 100 m şi 200 m fluture şi Cătălina Căşaru la 200 rh şi 400 m mixt. Eu consider că vom avea 11-12 sportivi calificaţi, ceea ce ar reprezenta un număr peste aşteptări şi ne-am încadra în rîndul ţărilor cotate bine din punct de vedere numeric. - Care este criteriul de calificare la Olimpiadă în cazul înotătorilor? - Federaţia Internaţională de Nataţie (FINA), în colaborare cu Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), a stabilit două tipuri de haremuri pentru calificarea la JO: categoria A, în care sunt prevăzuţi timpi foarte greu de realizat, majoritatea reprezentînd recorduri naţionale, şi posibilitatea de a participa cu doi sportivi de ţară la fiecare probă; categoria B, cu parametri mai uşor de I—Lupte —— Marian Sandu a devenit campion european Luptătorul român Marian Sandu a cucerit, sîmbăta trecută, medalia de aur la categoria 54 kg în cadrul Campionatului European de lupte greco-romane, care se desfășoară la Moscova, după ce l-a învins, cu scorul de 5-3, pe rusul Boris Ambrasumov. Sportivul român s-a calificat pentru Jocurile Olimpice de la Sydney, după ce a cîștigat, joi, finala categoriei 54 kg a turneului de lupte greco-romane, contînd pentru calificarea la JO, care s-a desfășurat la Moscova. Flacăra olimpică va fi aprinsă pe 1O mai Flacăra olimpică pentru Jocurile Olimpice de la Syd­ney va fi aprinsă pe data de 10 mai, în localitatea Olimpia, din vestul regiunii Peloponez, urmînd să fie predată oficialilor australieni, la Atena, zece zile mai tîrziu, a îndeplinit, dar cu posibilitatea participării unui singur sportiv la fiecare probă. FR Nataţie şi COR au hotărît că sportivii noştri trebuie să se încadreze în baremul de tip A pentru a merge la JO. Noi vom face înscrierea delegaţiei de nataţie a României pînă, cel tîrziu, pe data de 20 iulie, urmînd ca FINA să contrasemneze această listă, după verificările prealabile. - Care este în continuare programul de pregătire al lotului olimpic? - Începînd cu luna mai, lotul olimpic de nataţie se va reuni la Complexul Naţional "Lia Manoliu" din Bucureşti, sub coordonarea antrenorului federal Gheorghe Perjaru. Beatrice Căşlaru nu va veni în Capitală, ea continuîndu-şi stagiul de pregătire la Font Romeu, în Franţa. Pînă la Olimpiadă, sportivii români vor participa la mai multe concursuri de verificare. Diana Mocanu şi Ioan Gherghel vor merge la Viena, între 28 şi 30 aprilie; în perioada 21 mai-2 iunie este programat circuitul numit «Mare Nos­trum­», care cuprinde patru competiţii: Monte Carlo, Bar­celona, Canet en Russion şi Roma, unde vor concura Camelia Potec, Dragoş Coman şi Cezar Bădiţă; între 7 şi 13 iunie vor avea loc, la Piteşti, Campionatele Naţionale pentru seniori, care vor reprezenta criteriu de selecţie pentru Campionatele Europene, programate în perioada 3-9 iulie, la Helsinki (Finlanda). După aceste Europene, vom definitiva delegaţia pentru Sydney.­­ Consideraţi că Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) şi Comitetul Olimpic Român (COR) s-au implicat suficient în pregătirea lotului olimpic de nataţie?­­ Nici nu încap discuţii, pregătirea a fost finanţată în totalitate de cele două instituţii. Sunt şi neajunsuri, gîndindu-mă la partea financiară, dar pentru România astea sunt posibilităţile. Să nu uităm că normele pentru alimentaţie şi medic­amentaţie sunt impuse de Ministerul Finanţelor. Probleme sîunt la nivelul condiţiilor de pregătire ale tuturor înotătorilor. Bazinele sunt vechi, cel mai nou fiind cel din Piteşti, amenajat în anul 1984, adică în urmă cu 16 ani. Celelalte, puţine la număr, au peste 20-25 de ani de cînd au fost date în folosinţă. Zilele trecute s-a mai închis un bazin, cel de la Timişoara, din cauza lipsei igienei şi a banilor pentru ventilarea şi filtrarea apei. Vina consider că o poartă autorităţile lo­cale. Toată lumea aşteaptă bani­ de la bugetul statului, dar nimeni nu ţine seama de posibilităţile actuale. • Care este obiectivul FR Nataţie la Olimpiada de la Sydney?­­ Obiectivul este o medalie, Camelia Potec şi Beatrice Căşlaru avînd cele mai mari şanse, şi patru-cinci locuri în primii şase. O comportare bună ar putea avea şi Dragoş Coman, un sportiv tînăit în plină ascensiune.­­ Vor fi supuşi înotătorii români la controale antidoping înainte de plecarea la JO?­­ Sportivii sunt controlaţi mereu. Camelia Potec a fost controlată de cinci ori in acest an. FINA a făcut deja patru controale inopinate, pe lîngă cele de la marile concursuri. La acestea se adaugă cele făcute de noi pe plan intern. Oricum, conform unei hotărîrî a preşedintelui CCR, Ion Ţiriac, toţi sportivii români calificaţi la JO vor fi controlaţi înainte de plecarea la Sydney şi nu cred că vom avea probleme. - Credeţi că sunt suficient de motivaţi sportivii români pentru Jo? Ar fi fost bine ca FR Nataţie să fi suplimentat premiile, urmînd exemplul altor federaţii ? - La sărăcia noastră, cred că MTS şi CDR acordă nişte premii tentante. De altfel, înotătorii noştri sunt mai interesaţi de gloria sportivă, decît de bani. Bineînţeles declarat preşedintele Comitetului Olimpic Elen (COH), Lambros Nicolaou. Flacăra olimpică va parcurge pe teritoriul Greciei aproape 2.400 de km. Preşedintele COH a afirmat, într-o conferinţă de presă, că torţa va fi aprinsă, în prezenţa preşedintelui Comisiei Executive a CIO, Jacques Rogge. Flacăra olimpică va fi aprinsă conform procedurii tradiţionale, cu ajutorul razelor soarelui, care vor fi captate de un sistem complex format din oglinzi con- ’ cave, amplasate pe frontispiciul templului zeiţei Hera. Rolul "marii preotese", care va aprinde torţa, a fost încredinţat actriţei Thaleia Prokopiou. în cadrul ceremoniei, se va executa, pentru prima dată, în acordurile unei melodii antice, un dans al tinerilor eleni, a cărui coregrafie este semnată de Maria Hors, o fostă colaboratoare a cîntăreţei Maria Callas. Flacăra va fi apoi încredinţată campionului grec la săritura cu prăjina, Lambros Papakostas, iar ulterior, 500 de atleţi, în cadrul unei ştafete, o vor purtă de-a lungul a 1.695 km pe pămînt şi 375 de mile pe mare. Ea va trece prin Peloponez, Epir, Macedonia, Tracia și va fi îmbarcată pe vasul "Le Guerrier", pentru a ajunge, la data de 20 mai, în portul Rafina, de unde va fi transportată la Atena. Atleta Paraskevi Tsiamita, campioană mondială în proba de triplu salt va fi cea care va duce flacăra olimpică la palatul Zappeion, aflat în centul oraşului Atena. Oficialul elen a menţionat că flacăra olimpică nu va fi­ că nu-i dau banii afară din casă. Noi nu le-am cultivat ideea răsplăţii materiale. FR Nataţie nu are posibiltatea să suplimenteze aceste premii,­abia am reuşit să atragem cîţiva sponsori pentru a acoperi nevoile curente. Noi vom beneficia probabil de un buget de aproximativ 6 miliarde de lei, în timp ce, spre exemplu, cel al Federaţiei de Nataţie din SUA este de 12 milioane de dolari. - Cînd va pleca delegaţia de nataţie la Sydney? - Vom pleca cu prima cursă, cea­ din 2 septembrie, deoarece primii noştri sportivi intră în competiţie pe 16 septembrie. Este de dorit ca înotătorii noştri să se întoarcă cît mai tîrziu, ceea ce ar însemna calificarea în fazele superioare ale competiţiei. - Ce viitor întrevedeţi nataţiei româneşti?­­ Am arătat de-a lungul timpului că­ există posibilităţi, în ciuda condiţiilor materiale precare. în orice caz, un sport ca înotul nu poate muri uşor. Totul depinde de implicarea autorităţilor locale, deoarece acest sport nu se poate face decît în bazine. Nu este ca la atletism, unde te poți antrena oriunde, pe cîmp sau pe maidane.__________ predată organizatorilor australieni pe stadionul "Panatheneen", care a fost gazdă, în anul 1896, a primei ediții a JO moderne, din cauză că acesta a fost afectat în urma seismlui din luna septembrie 1999. Lista sportivilor români calificaţi la Jocurile Olimpice de la Sydney, in concursul de înot: Beatrice Coadă Căşlaru 200 mM Beatrice Coadă Căşlaru 100 mM Beatrice Coadă Căşlaru 4x200 mL Beatrice Coadă Căşlaru 200 mB Beatrice Coadă Căşlaru 4x100mB Dragoş Coman 400 mL Dragoş Coman 1500 m Lorena Diaconescu 4x200mL Răzvan Florea 200 mS Ioan Gherghel 200 mF Diana Mocanu 100 mF Diana Mocanu 4x100mF Simona Păduraru 4x200mL Camelia Potec 200 mL Camelia Potec 4x200mL Camelia Potec 4x100mL Camelia Potec 400 mL Raluca Udroiu 4x100­ mS Cezar Bădiţă 200 mmixt Cezar Bădiţa 400 mmixt Pagina 3

Next