Tribuna, ianuarie-martie 1885 (Anul 2, nr. 1-73)
1885-02-14 / nr. 35
Nr. 35 în fine, aceste măsuri să se iee pentru toate produsele de preste graniţă, cari se vor bănui că pot să atingă sănătatea noastră. Atunci va vedea Ungaria ce va să dică a uşa rigoare, care e mai puţin decât nedreptatea de care aşează ea. Cronică. Principele de coroană Rudolf şi principeasa Ştefania au plecat în 23 Februarie seara la 7 oare spre Orient. De present se află în Pola. * Comitetul reuniunii femeilor române de aici a decis a se ţine Marţi în 3 Martie. începând la 10—12 oare înainte de ameadi şi continuând la 3 oare după ameadi, licitaţiunea obiectelor rămase şi neraclamate de la loteria de efecte arangiată de numita reuniune, în localul societăţii de lectură, strada Cisnădiei nr. 7. Asupra procesului din Arad„Kronstadts Zeitung constatând verdictul curţii cu juraţi din Arad, observă următoarele: „De astă dată nu resună însă nici un strigăt de indignaţie prin presa maghiară. Şi totuşi una e clară. Dacă Moldovan ar fi în adevăr un trădător de patrie, atunci dînsul ar şede drept un criminal la răcoare. Deoarece — desigur nu din cruţare — se află pe picior liber, dînsul învederat că nici nu e un trădător de patrie. Cum că imputarea trădării de patrie n’ar involva însă o vătămare de onoare, e o părere cu totul nouă. Vedi bine, nici n’a fost vorba de suscepbilitatea vătămată a naţiunii maghiare, ci numai de onoarea vătămată a unui cetăţean român.“ * Şcoala de industrie din Cernăuţi, la care este adaus şi un despărţemânt pentru comerciu, a fost cercetată în anul 1884 de 346 elevi. Intr’aceştia au fost gr.-or. 10, gr.-cat. 15, protest. 36, rom.-cat. 102 şi mosaici 183, întrebări: —- (jice „Candela“ din Cernăuţi firească e proporţiunea celor 10 gr.-or. faţă cu 102 rom.-cat. sau faţă cu acei 183 mosaici? Aceasta se se cheme, că gr.-orientalii sunt în progres aici în ţeară? Cui să se dee ajutoarele anuale din fondul religionar, cari în urma întrevenirii Consistoriului nostru sunt încuviinţate cu emisul înaltului guvern din 15 Marte 1884 în suma de 600 fl. v. a., dacă nu sânt frecventanţi demni, ca să le capete? Iată aici ne vin în minte pe nevrute cuvintele unui bărbat însămnat de ai noştri, care le dicea pe la anul 1863. Am rămas, cum nu se mai poate nega, mult înapoia altor popoare şi de nu ne vom întinde toate puterile, pentru a spori, a desvolta şi a răspândi între noi cultura, lucrul şi studiând înşine fără întrerupere, întemeiând cu ardoare şi pre alţii, care mai ales înlesnind fiilor noştri tot chipul şi tot mijlocul spre a îmbrăţişa, cultiva, lăţi şi desvolta sciinţele, artele şi literatura între noi: — unde să ajungem preste un timp? Aici în ţeară la tot pasul vedem, că avem lipsă de toate şi mai înainte de toate avem lipsă mare şi dureroasă de oameni cu studie, cu cunoscinţe speciale, cu pregătiri particulare şi necesare în toate ramurile vieţii publice şi chiar şi private de sus şi pănă cât de jos şi anume nu avem sau prea puţini, diregători de ai noştri, nu avem învăţători, erudiţi, artişti de a noştri, nu avem advocaţi, medici de ai noştri, nu avem technici, ba nici meseriaşi, nici un fel de industriaşi de ai noştri, nu avem economi, silvicultori, grădinari etc. etc. de ai noştri. De s’ar mai ivi orice progres în ţeară, o industrie mai însămnată, o întreprindere mai mare, ceea ce e de sperat şi de dorit, d. e. un drum de fer, atunci nu ar putea intra pe la dînsele nimeni de ai noştri, căci nu-’i avem, după cum d. e. nu avem nici măcar de acei ce ar pute intra la o casă de comerciu mare, ca să poarte compturile neguţătoresci sau să direagă economia şi administraţiunea unei moşii mai întinse după trebuinţa de astăzi“. Aceste cuvinte eşite dintr’o inimă plină de simţ şi pricepere sânt rostite înainte de 22 ani. După un restimp atât de mare sântem noi oare cu mult mai înaintaţi, dacă găsim bunăoară la încheiarea anului 1884 în lista advocaţilor de aici din ţeară 3 gr.-or. între 34 mosaici şi 5 rom.-cat.? Datele aceste cât şi cele de sus nu formează ele oare un atest foarte detrăgător, mai ales pentru preoţimea noastră, cultă cum este, nu spun, cum că sântem nepăsători şi nu pădim serios cu învăţătura şi cu sfatul, pentru ca să-’i putem îndupleca pe confesionalii noştri a-’şi trimite copiii la diferitele şcoale şi meserii? Aşa oare nu devine îndreptăţită imputarea, ce ni se face, că noi preoţii cu toate studiile noastre înalte nu sânteţi decât niste simpli funcţionari liturgici şi nici decât luminători adevăraţi ai poporului? In adevăr este timpul, ca să ne interesăm mai cu temeiu de viitorul ortodoxiei noastre ! * Societatea geografică română Duminecă societatea geografică română, sub augusta preşedinţă a M. S. Regelui României s’a întrunit în sala senatului. M. S. Regele însoţit de adjutantul de serviciu, d. maior Şomănescu, a sosit la oarele 81/2 şi a fost primit la intrare de d. general Gr. Manu, vice-preşedintele societăţii precum şi de d. Gr. I. Lahovari secretarul general al societăţii. După ce s’a cetit de d. secretar general darea de seamă anuală a societăţii şi de d. Basset, cassar, raportul asupra situaţiunii ei financiare, M. S. Regele a bine-voit a împărţi, în aplauzele publicului numeros, care umplea toate tribunele senatului, diplomele de onoare elevilor, cari au reuşit la concursul anual de geografie şi anume tinerilor loan Ghiboldan şi D. Popovici precum şi d-rei Olga Marinescu. Apoi s’a dat cuvântul dlor conferenţiari, cari au cetit disertaţiunile dlor in ordinea următoare: D. locot.-colonel Căpităneanu asupra instituţiunii catastrale în Europa şi necesitatea creeărei unei asemenea instituţini în România; D. Ştefan Hepites asupra ultimelor progrese ale navigaţiunii aeriane; D. Dr. Tocilescu asupra comunicaţiunilor epigrafice privitoare la Dacia şi Moesia inferioară; D. dr. Caster, asupra nomenclaturei topice a judeţului Vâlcea. M. S. Regele a ascultat cu mare atenţiune toate aceste diserţiuni şi a binevoit a se întreţine cu fiecare din d-nii conferenţiari. Şedinţa s-a terminat la 12 oare şi 1/4. La această şedinţă au asistat, între alte pesoane de dinstincţiune, d. I. Câmpineanu, ministrul afacerilor străine; d. D. Sturdza, ministru al instrucţiunii publice; d-nii: Filitis, procuror general la înalta Curte de Casaţie, general Baruţi, şeful casei militare a M. S. Regelui, N. Manolescu, senator, Gr. Cozadini, deputat, şi alţii, în darea de seamă anuală, d. secretar general a făcut cunoscut între altele, că biroul societăţii a primit Analele greografice din Japonia, cu adresa scrisă în limba română, cu ortografia Academiei şi că în curând va apără în limba japoneză in „Anualele geografice“ din Japonia o dare de seamă asupra societăţii române. * Budgetul de resboiu în România. Proiectul de budget al ministerului de resboiu pentru anul viitor prevede, pe lângă înfiinţarea unui al patrulea regiment de roşiori, şi 2 companii de asediu. * „Intim club“ este, precum comunică „Voinţa naţională“, numele unui cerc artistic-literar, ce s-a creat în Bucuresci şi care se compune din architecţi, pictori, sculptori, literaţi, artişti dramatici, precum şi din toţi iubitorii de arte. Scopul acestui cerc este de a contribui la răspândirea gustului frumoaselor arte în România şi de a face cunoscute operele de artă ale tinerilor artişti români. Preşedinte de onoare al acestui cerc a fost proclamat în unanimitate marele nostru poet, Vasile Alexandri, care preşedinte ordinar al cercului a fost ales cunoscutul iubitor de artă şi protector al artiştilor la noi, d. Dr. N. Calenderu. Pentru a-şi ajunge scopul ce urmăresce, cercul îşi propune a deschide preste câtevajde o exposiţiune de frumoase arte, în care tinerii şi cunoscuţii noştri artişti Mirea, Georgescu, Grant, Mincu, Băicoianu, etc., îşi vor expune unele din operile lor, necunoscute încă publicului. La această exposiţiune se va pute admira tabloul „Vârful cu dor“, care a figurat în salonul din Paris şi a atras asupră-i atenţiunea publicului cunoscător francez. Apoi cercul va da şi două concerte, din cari unul în săptămâna mare, concert religios, în care se va face numai musică religioasă, cu choruri, orgă, etc. Crearea acestui cerc umple un gol simţit de mult în societatea Bucuresceană şi este menit a face, ca artele să fie mai apreciate şi artiştii mai consideraţi de cum sânt aici. Scopul acestui cerc fiind cât se poate mai nobil, îi urăm şi noi viaţă lungă şi isbândă în toate întreprinderile lui. * Din Belgrad se scrie, că conchemarea Scuptsinei s’a hotărît pentru începutul lunei lui Maiu în Niş. Pe timpul sesiunei curtea regală va resida în Niş. In dollele proxime se aşteaptă un Ucaz regesc, care va dispune mai multe numiri şi întregiri în personalul subaltern al misiunei sârbesci în străinătate. * Unificarea legii comerciale. Din Bruxella se anunţă, că o comisiune de jurişti şi de specialişti pregătesce programul pentru congresul unificării legii comerciale. Guvernele străine vor fi invitate se trimită delegaţi oficiali la congresul, care se va ocupa inainte de toate de efectele comerciale şi de legislaţiunea maritimă generală. * Din Roma se asigură, că în lipsa unei convenţiuni politice formale cu Anglia, se va încheia o convenţiune militară, spre a limita în câtva acţiunea de sine stătătoare a Italiei. Camera din Paris a respins cu 262 de voturi contra 212 ridicarea taxei pentru cereale la 4 franci. Guvernul a declarat, că e destulă şi o taxă de 3 franci. * * * mentean nu poate să ne scoată din el şi numai Dumnezeu sfântul ar pute să-l înlăture cu voinţa lui atotputernică. Mai alaltăieri, oameni buni, am plecat la oraş, unde era mărturie, să-mi cumpăr un porc de ucis, cu un ban vechiu şi găurit, pe care îl găsise fata mea cea mai mică, jucându-se, te miri unde, ca copiii. Dar’ n’apuc bine să sosesc în oraş şi iată că mă întâlnesc cu un domn, care avea nouă porci, graşi, de mai cădeau de pe picioare şi domnul ăsta cum mă vede, mă întreabă, că unde mă duc şi în a doua vorbă îmi şi făgăduesce mie cei nouă porci, dacă îi voiu da lui „nesciutul“ meu de acasă. Eu, auzind una ca asta, am stat şi m’am gândit la tot ce aveam acasă, m’am gândit la nevastă, m’am gândit la fete, m’am gândit la casă şi la ce biată mai aveam prin ogradă, şi astfel încredinţându-mă că nu pot să am nimic, despre ce să nu sciu, stau la terg şi în semnul învoielii domnul îmi cere banul cel găurit, spunendu-’mi totodată, că a treia noapte va veni şi va bate la fereastră să-’i dau „nesciutul“ meu, car’ eu m’am întors voios acasă, cu cei nouă porci, dar’ abia sosesc, şi iată că aflu, că nevestei, care era împovorată, ’i-a sosit ciasul şi pănă ce am fost dus eu de acasă, a născut o fată. Acesta a fost „nesciutul“ meu, despre care eu nu ’mi-am adus aminte, ca a muri, şi numai atunci am băgat de seamă, că am făcut terg cu dracul, caremi-a stat în cale în chip de domn şi ’mi-am vândut copila, fără să stiu ce fac şi acum la noapte are să vină după ea necuratul, duce-s’ar în bolovani şi în petri, bală afurisită..........şi Ignat îşi făcu sfânta cruce. Dumnedeu sfântul după ce îl ascultă, îi grăi astfel: — Dacă acesta îţi este năcazul, lasă pe mine, că te voiu scoate eu din el; culcă-te şi te odichnesce fără grije şi când va veni necuratul şi va bate la fereastră, să nu-i răspunzi nimic, că voiu grăi eu cu el. Gazdele şi oaspeţii cinară, ce avură, apoi se puseră la odichnă, dar’ Ignat şi nevasta de unde se poată închide ochii de frică şi de îngrijiţi ce erau, înainte de cântatul cocoşilor de meciul nopţii, când e ciasul duhurilor rele, iată numai că la fereastra casei lui Ignat bate cineva. Era dracul în formă de domn. — Dormi Ignate? strigă el de afară. Ignat se făcu mut, ca peșcele. Dracul bătu a doua oară la fereastră. — N’autji, Ignate, dormi ? Ignat car’ nu răspunde nimic. — Mei, bre, grăi dracul, se face a dormi, pare că nu el ’mi-a dat banul cel găurit, pe care dacă ’l-a avut odată în mână s’a prins în cușca mea, că doară eu ’l-am aruncat în preajma casei lui, dar’ scii, că îl voiu învăța eu. . . .și bătu a treia oară. Atunci Dumnezeu sfântul se ridică în picioare şi cuvântă astfel: Corespondenţa egipteană conţine cea din urmă epistolă, din 14 Decemvrie a generalului Gordon; acela constatează miseria cea mai mare în Chartum, care împ Ce ’mi-e una, ce ’mi-e două? Omul cu doi ochi bine vede, bine-’i şede. Respunse necuratul. Ce 'mi-e două, ce ’mi-e trei? Trei picioare în prilestire. Ce 'mi-e trei şi ce ’mi-e patru? Carul cu patru boi bine merge, bine-’i şede. Ce 'mi-e patru, ce ’mi-e cinci ? Mâna cu cinci degete bine lucră, bine-’i stă. Ce ’mi-e cinci şi ce ’mi-e şese ? Şese boi la car bine merg, bine le şede. Ce ’mi-e şese, ce ’mi-e şepte ? Unde sânt şepte fete în casă, şezătoarea e deplină! Să nu ’ţi vîri drace, mâna în lăuntru, că îţi vei scoate-o luptă.— Crâpi! — La aceste vorbe sfinte, dracul plesni şi se făcu mii de fărâmături şi bucăţele, car’ Dumnedeu adormi pe Ignat şi pe muiere şi pănă a nu se deştepta ei, se făcu nevăzut, dimpreună cu Sân-Petru. Şi m’am suit pe-o şea, Şi v’am spus-o aşa. Şi m’am suit pe-un cui, Să nu vă mai spui. TRIBUNA presurat de trei părţi, luptă conţinu şi sufere de lipsă de virtualii. * Regele Abisiniei a dispus arestarea conducătorului Mandellon, carele a tradat pe călătorul Bianchi şi pe soţul seu, ordonând totodată, că să se extrădeze Italiei. * Ex-împărateasa Eugenia, văduva lui Napoleon III, se scrie că e greu bolnavă. Varietăți. (Locuitorii Rusiei.) După censul bisericesc pentru anul 1883 locuitorii în Rusia, preste 100 milioane la număr, sânt împărţiţi în privinţa confesiunii, cum urmează: ortodoxi 65 de milioane, diferite secte 12 milioane, rom.-cat. 8 milioane, protestanţi preste 3 milioane, Armeni aproape 2 milioane, Jidani şi Mohametani câte 3 milioane. Rusia are 59 de diecese cu 61 de episcopi, între cari sânt 3 metropoliţi şi 17 archiepiscopi. Clerici mireni sau albi sânt preste 100.000, care călugări 192.000. Acolo sânt 636 de catedrale, 41.147 de biserici şi 13.877 de capele. Mănăstiri sânt 385 de călugări şi 167 de călugăriţe. Facultăţi teologice sânt 4 cu 950 de studenţi, care seminare 53 cu 14.8000 de studenţi. în ultimul an au întrat în sînul bisericii ortodoxe 10.818 de inşi şi anume 4.796 din păgâni, 3.265 din secte, 1.027 rom.-cat., 700 protestanţi, 572 jidovi, 419 Mohametani şi 11 Armeni. (Gâcitură.) Am făcut cunoscinţa unei văduve tinere, care locuia în aceiaşi casă cu o fată a sa crescută. Am luat-o în căsătoriă. Tatăl meu văduv , dându-i-se ocasiunea a vede mai adeseori pe fica mea vitregă, s’a îndrăgostit în ea şi a luat-o de muiere. Prin aceasta muierea mea a ajuns a fi soacra socrului ei, ear’ fica mea vitregă mama mea vitregă; tatăl vitreg prin aceasta a devenit fiul meu vitreg. Mama mea vitregă — fata vitregă a muierii mele — a născut un băiat; eu am căpătat dar’ un frate, pe feciorul tatălui meu și al mamei mele vitrege, carele însă fiind totodată feciorul fetei mele vitrege — muierea mea a devenit buna cumnatului ei, car’ eu bunicul fratelui meu. Soţia mea încă a născut un băiat — mama mea vitregă care totodată ’mi-e şi soră vitregă, e prin urmare sora vitregă a pruncului meu şi bunica acestuia, fiindcă el e copilul fratelui ei vitreg. Tatăl meu e aşadar cumnatul copilului meu, deoarece sora acestuia e muierea lui — a tatălui meu. Eu sânt fratele pruncului meu, care e copilul bunicei mele vitrege. Eu sânt apoi cumnatul mamei mele, muierea mea e mătuşa propriului ei băiat, copilul meu e nepotul tatălui meu şi eu îmi sânt mie însumi bunic. Pag. 139 Serviciul telegrafic „TRIBUNEI“, Budapesta, 25 Februarie. Casa deputaţilor a continuat desbaterea asupra §-lui 3 din proiectul de lege despre reforma casei magnaţilor. I r an î i doresce ca dintre archiduci să fie numai aceia membri ai nouei case de sus, cari si au moșii în Ungaria. Szilágyi cere ca drepturile indigenilor, ca membri ai casei de sus, să se preciseze mai exact. După ce au vorbit Mocsáry, Komlossy și în sfîrșit ministrul-president, se acceptează cu neînsemnate modificaţiuni stilistice-ul care dispune cine poate fi membru al casei de sus conform dreptului ereditar. In procesul de presă al institutului de asecuranţă „Azienda“ în contra foii septemânare „Cyankali“ amândoi acusaţii Schiff şi Mauriciu Fischer au fost condamnaţi la câte şepte luni închisoare, cea dintâiu la 400 fl., cel din urmă la 300 fl. amendă şi la spesele de proces în suma de 3127 fl. Ambii acusaţi au insinuat recurs de nulitate. Londra, 25 Februarie. La meetingul de ieri al conservatorilor Salisbury a declarat, că conducătorii partidului, cu toată situaţia presentă grea şi precară, ar fi gata să primească guvernul, dacă Gladstone ar îndura la votare un vot de blam. (Aplause vine.) în casa de jos Gladstone propune prioritatea votului de blam (Nelinişte mare pe băncile Irlandezilor.) Gladstone expune că guvernul intenţionează a nu mai părăsi Sudan-ul după luarea Chartum-ului. Numai o evacuare a Egiptului ar fi fost pomenită. Göschen (liberal) pledează numai atunci pentru întrebuinţarea trupelor engleze, dacă Chartum-ul se va ţină şi dacă triburile amice Engliterei vor fi scutite în contra Mahdiului. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar.