Unirea, iunie 1968 (Anul 1, nr. 89-114)
1968-06-01 / nr. 89
SIMBATA 1 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI ANUL I NR. 89 Vizita în R.S.F. Iugoslavia a delegației de partid și de stat române, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu SOSIREA LA BRIONI BRIONI. — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri dimineața, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeții români sunt însoțiți de Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale a U.S.P.M.L, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U. C. I., președintele Skupstinei R. S. Croația, și alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegației române au fost salutați de tovarășul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federației, Mika Șpiliak, președintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului G.C. al U.C.I., Petar Stambolici, președintele G.G. al Uniunii Comuniștilor din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. U.C.S. Marko Nikezici, secreatar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.S., precum și de Anton Pavlinici, președintele Skupștinei orășenești Pola, Ivan Silian, președintele Conferinței orășenești a U.S.P.M., și alți reprezentanți ai organelor locale. Delegația română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi , veniți în întîmpinare — spre Brioni, reședința de vară a președintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica", escortată de vedete — torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegației române au fost întîmpinați de tovarășul Iosip Broz Tito și soția, precum și de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., secretar general al președintelui Republicii și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare, ciali BRIONI 31 — Trimișii spe Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegația Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, și delegația Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea română au participat tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarășii : Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.S., membru al Consiliului Federației, Mika Șpiliak, președintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., Petar Stambolici, președintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, președintele Skupstinei R.S. Croația, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S, Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al președintelui republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. U.C.I., Mustafa Șabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iakșa Petrici, ambasadorul extraordinar plenipotențiar al R.S.F. Iugoșislavia la București. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordală prietenească. CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE ODATĂ CU MUGURII Odată cu mugurii respirăm soarele, soarele e cald și înseamnă bucurie, înseamnă joacă, înseamnă copilărie... Vlăstari fragezi, încolțiți in atmosfera fulgurantă a primăverii, copiii au nevoie de dragoste ca florile de soare și poate, niciodată această dragoste n-a fost mai pregnant vizibilă ca în zilele noastre cînd, ziua copilului, înnobilată cu adinci semnificații de viitor, a devenit o zi de sărbătoare. Azi, în toate școlile, la ultima oră de învățătorii și profesorii curs, vorbi despre importanța lor și semnificația zilei de 1 Iunie. Este o zi care, în calendarul copilăriei, a devenit o zi însemnată și un prilej acordat copiilor pentru a-și prezenta „talentele“ in fața părinților și a educatorilor lor. In cinstea acestei zile, fiecare dintre grădinițele și școlile din raza județului nostru au programat acțiuni distractive cu copiii. Tot acum, va avea loc și „vernisajul“ expozițiilor celor mai tineri „artiști plastici“. Din programul grădiniței nr. 1 face parte și piesa „Pregătiri de 1 Iunie“, urmată de cintece, dansuri și poezii. La căminul de zi, de asemenea, au loc pregătiri febrile. Aici, pe lingă dansuri, cintece și scenete vor fi prezentate și pantomime. La școala generală nr. 2 se surprinde îndemînarea și priceperea elevilor care și-au expus desene și obiecte, lucrate de ei, într-o expoziție organizată în incinta școlii. Remarci de la bun început împletitura Corneliei Iacob, din clasa a VI-a , sau păpușa cu scufie albastră, confecționată de către Georgeta Mărginean, din clasa a III-a. Se impresionează la fel de mult fantezia cromatică a desenelor, fantezie izvorîtă dintr-o lume miraculoasă. Copacii halucinanți în coloratura lor optimistă, din acuarela „Ulița“ a lui Onac Nicolae, clasa a V-a, se încăpățînează să intîrzie pe retină. In priceperea și migala cusăturilor expuse, întrezărești alături de ,mîinile mici și iscusința mamelor. De altminteri nici mamele nu au fost neglijate. Tot cu acest prilej va avea loc un simpozion, organizat anume pentru ele, cu tema : „Rolul mamei în crearea unui mediu ambiant în familie“. In cadrul acestei intîlniri se vor discuta probleme esențiale în formarea unui profil sănătos al copilului. Printre acțiunile organizate în cinstea acestei zile un loc de seamă îl ocupă și spectacolul Kiki și Miki, la care vor putea participa toți copiii din raza municipiului nostru, după care vor avea loc spectacole la fiecare dintre grădinițe. Pătrunzi în universul copiilor înregistrînd senzații uitate, redevenite noi. Am încercat acest sentiment, vizitînd grădinița nr. 4. Interlocutoarea mea se numește Adina Singalievici și are „pate ani și patu luni“. Mă privește cu ochi mari și îmi povestește totul la prezent — azi s-a julit la năsuc, tot azi a fost cu mămica în oraș... își revine însă repede și-mi spune că „mâine“ a fost la Maria BURIAN (Continuare în pag. a 2-a) Incepînd de azi veți putea urmări în ziarul nostru o nouă rubrică. Reducerea consumurilor specifice IZVOR DE MARI ECONOMII Inaugurînd această rubrică redacția își propune să organizeze o largă dezbatere privind valorificarea eficientă a rezervelor și posibilităților existente în unitățile economice ale județului nostru pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale — cale principală a creșterii eficienței activității de producție. Invităm conducătorii de întreprinderi, cadrele de ingineri, economiști și specialiști, muncitori de înaltă calificare, activiști de partid, sindicat și U.T.C., pe toți oamenii muncii din întreprinderile industriale ale județului să-și spună cuvîntul în ziar, privind măsurile ce pot fi aplicate la fiecare loc de muncă pentru continua reducere a cheltuielilor materiale, să împărtășească din experiența lor, să scoată în evidență factorii generatori de risipă și să vină cu propuneri și soluții concrete de creștere și îmbunătățire a calității producției cu un consum minim de materii prime și materiale. In pagina a 111-a a ziarului de azi puteți urmări părerea specialiștilor de la U.M. Cugir despre reducerea consumurilor specifice la materii prime și materiale. CADRU LARG PENTRU DEZVOLTAREA MULTILATERALA A ORAȘELOR ȘI COMUNELOR Conferința Națională a partidului a stabilit un ansamblu de măsuri privind dezvoltarea întregii vieți economice și socialculturale din țara noastră în etapa actuală. Au fost prevăzute sarcini importante privind dezvoltarea în continuare a industriei, agriculturii, învățămîntului și culturii, a tuturor domeniilor de activitate. Un loc deosebit în cadrul acestor măsuri îl ocupă perfecționarea organizării administrativ-teritoriale a țării. Noua organizare administrativ-teritorială este rezultatul analizei profunde a multiplelor transformări revoluționare petrecute în țara noastră, a dezvoltării intense, multilaterale și diversificate a economiei, a progresului înregistrat pe tărîm social, științific și cultural. Necesitatea ei este dictată de cerința obiectivă a punerii de acord a ansamblului de factori naturali, economici, demografici și sociali care determină progresul în continuare în toate domeniile și pe întreg teritoriul țării. Deosebit de important este faptul că în cadrul noii împărțiri administrativ-teritoriale se prevăd comune mari care au largi posibilități de dezvoltare economică, culturală și socială. Pe teritoriul unor asemenea comune se vor putea construi noi lăcașe de cultură, școli, dispensare, întreprinderi de industrializare și semi-industrializare a produselor agricole. Ele vor permite efectuarea unor lucrări edilitare (băi, canalizări etc.), precum și întreprinderea unor vaste acțiuni de urbanizare și sistematizare. Toate acestea, au menirea să creeze condițiile cele mai propice apropierii cit mai grabnice a satului de oraș. Avînd la bază hotărîrea Conferinței Naționale, indicațiile conducerii partidului și statului, biroul Comitetului județean de partid și Comitetul executiv al Consiliului popular județean, au luat măsuri ca acțiunea de delimitare a municipiului, orașelor și comunelor pe teritoriul județului Alba să se desfășoare in cele mai bune condițiuni. Comisia județeană de partid și stat, alcătuită în acest scop, de consultat un mare număr de specialiști, intelectuali, cetățeni ai satelor, oameni care se bucură de stimă în rîndul locuitorilor. Au fost efectuate ample studii asupra factorilor economici, demografici și istorici, asupra tradițiilor populației, mijloacelor de acces, dotărilor social-culturale și administrative ale localităților. Se poate spune că întreaga acțiune este rezultatul unui vast studiu efectuat cu sprijinul unor colective largi de specialiști oameni ai muncii din toate decimeniile. La baza măsurilor care au fost stabilite au stat de asemenea sugestiile și observațiile făcute de oamenii muncii în numeroase scrisori și cu prilejul dezbaterilor publice care au avut loc în fiecare localitate. Rezultatul tuturor acestor studii și cercetări concretizate în propunerile comisiei județene de partid și de stat cu privire la delimitarea municipiului, orașelor și comunelor din județul Alba au fost dezbătute în plenara comună a Comitetului județean de partid și Consiliului popular județean din 22 mai a.c. care a hotărît să fie supuse spre aprobare Consiliului de Miniștri. In numărul de ieri al ziarului nostru a fost publicată Hotărîrea Consiliului de Miniștri prin care se aprobă aceste documente. in zilele ce urmează, în comune, precum și în noul oraș Zlatna, va avea loc constituirea comitetelor de partid și consiliilor populare comunale și orășenești. Adunările ce vor avea loc vor trebui să constituie prilejul unei dezbateri profunde, multilaterale, a sarcinilor complexe ce stau în fața organizațiilor de partid și de stat din noile localități. Ele vor trebui pregătite astfel incit fiecare participant să aibă posibilitatea de a-șî spune deschis părerea asupra problemelor majore socialpolitice, gospodărești, economice și culturale ale comunei sau orașului, să critice neajunsurile care se manifestă și să facă propuneri pentru ca activitatea de viitor să cunoască o cotitură radicală pe măsura noilor sarcini. O condiție esențială a unei astfel de cerințe este ca materialele ce se prezintă în adunările respective, să fie întocmite pe baza unor ample studii asupra problemelor principale ale organizațiilor de partid, ale vieții comunei sau orașului. Să conțină măsuri concrete de rezolvare lor, care să poată deveni hotărîri cu termene și responsabilități. In fața noilor organe de partid și de stat stau sarcini deosebit de importante. In noua structură organizatorică, organele și organizațiile de partid trebuie să militeze pentru creșterea competenței muncii ce o desfășoară, întărirea rîndurilor organizației și a democrației interne, intensificarea activității de educare a comuniștilor. Este necesar ca eforturile membrilor de partid să fie îndreptate spre cunoașterea nemijlocită a realității, către sprijinirea efectivă, concretă și cu maximum de competență a unităților socialiste. Consiliile populare vor coordona activitatea locală pentru asigurarea dezvoltării economiei locale, a vieții social-culturale a comunale, apărarea gospodăriei proprietății socialiste, a drepturilor cetățenilor, respectarea legalității și menținerea ordinei publice. Ele sunt chemate să manifeste o grijă deosebită pentru folosirea judicioasă a mijloacelor materiale, a fondurilor proprii, pentru găsirea și valorificarea tuturor resurselor locale în vederea, dezvoltării, sistematizării și înfrumusețării localităților. Pentru a-și putea îndeplini în bune condițiuni sarcinile ce le revin, organele locale de partid și de stat vor trebui să militeze pentru perfecționarea continuă a stilului și metodelor lor de muncă, pentru creșterea operativității și mobilității în acțiunile ce le întreprind. Cum nu se poate concepe un stil nou de muncă, o metodă perfecționată, fără receptivitate la tot ceea ce apare nou, receptivitatea și promptitudinea trebuie să devină atribute ale fiecărui lucrător din aparatul de partid și de stat. Este știut că principiul conducerii și muncii colective asigură garanția desfășurării cu cele mai bune rezultate a activității organelor de partid și de stat. De aceea, este nevoie ca hotărîrile și deciziile care se adoptă să fie întotdeauna rodul unor largi consultări și dezbateri, al unei munci de creație colectivă. Numai astfel vor putea fi realizate la timp și în bune condițiuni toate sarcinile importante ce stau în fața lor, a cetățenilor din comune și orașe, pentru ridicarea întregii vieți pe noi trepte ale bunăstării și civilizației. PREOCUPĂRILE RĂU HASURĂ REALIZĂRILOR Specific acestor zile pe ogoare este munca continuă, din zori și pînă în noapte, pero:una îu care țăranii ..cooperatori lucrează pămîntul, cu scopul de a-i smulge roadele chiar și în cazul acestui an, cînd natura a fost mai vitregă ca altădată. Realizările cooperativelor agricole din Secășel, Colibi, Veseuș, Sînmiclăuș, Băcăinți, Cistei și altele, care au terminat prașila la porumb și cartofi, vin și întăresc cele afirmate mai sus. Dar nu este mai puțin adevărat că unele situații întîlnite pe teren ne obligă să atragem atenția că orice întîrziere a lucrărilor de întreținere nu poate avea decît efecte dăunătoare asupra viitoarei producții. Conform planului anual, cooperatorii din Ciugud au deprășit în această vară o suprafață de 245 hectare porumb și 30 hectare cartofi. Ce s-a realizat pînă acum din plan ? Puțin. Neîngăduit acest de puțin. Doar 30 de hectare, și acestea numai mecanizat. De ce acest lucru ? Am încercat să aflăm adevărul la fața locului. Iată ce ne-au răspuns cadrele de conducere din unitate. BENEDIC PUIU, președintele cooperativei. Am așteptat să vedem cum răsare porumbul. Apoi ni s-a promis de către conducerea S.M.T. că vom primi încă un cultivator. Așa că am așteptat să ne sosească. Cînd este bine cunoscut că lucrarea cu sapa rotativă poate începe îndată ce plantele și-au format primele perechi de frunze, cum se face că nici pînă în prezent lucrarea aceasta nu este efectuată în întregime ? ING. MINODORA CORNEA. Și la noi a început prima prașilă încă din ziua de 17 mai, dar un agregat s-a defectat. La întreținerea culturilor așa că n-am putut realiza decît 113 hectare din totalul de 245. Cu cultivatorul am început să lucrăm cînd porumbul avea cinci frunze, dar tovarășul inginer Popa Petru de la S.M.T. Alba Iulia a scos tractorul de la lucru sub motiv că plantele nu sunt suficient dezvoltate. După toate indicațiile primite de la U.J.C.A.P. Alba, repartiția culturilor pe braț de muncă trebuia făcută încă din primăvară, pentru a se crea condiții corespunzătoare de fertilizare și întreținere a culturilor. Cum de la Ciugud acest lucru nu s-a realizat nici pînă în prezent ? AUREL MUNTEANU, instructor comunal de partid. Am așteptat ca porumbul să ajungă la faza optimă de lucru ca apoi să-l repartizăm pe braț de muncă. De fapt, aseară am avut o ședință de lucru în care s-a dezbătut tocmai această problemă. După cum se vede, motivările cu pretenția unor argumente obiective, au venit mai repede decît ne așteptam. N-avem, n-am primit, am așteptat. In realitate însă, există condiții suficiente de înfăptuire a tuturor lucrărilor în perioada optimă. Unitatea dispune de două sape rotative (e drept, una a rămas părăsită în teren și nefolosită), un cultivator și suficiente brațe de muncă. Dar, dincolo de așa-zisele cauze obiective se ascunde adevărata față a lucrurilor și anume lipsa de preocupare și de organizare a procesului de producție și a muncii. De la începutul anului și pînă în prezent nu s-a găsit timpul necesar repartizării loturilor personale. De abia acum, cînd trebuia efectuată prașila întîi, cooperatorii își seamănă în parcelele lor porumbul. Acesta este și motivul pentru care numărul de oameni mobilizați la lucru este foarte mic. S-a așteptat ca plantele să atingă înălțimea de 20-25 cm, pentru a se face repartizările pe braț de muncă, cînd de fapt prașila întîi trebuia terminată. In aceeași situație se află și cultura de cartofi, unde lucrările s-au efectuat pe numai jumătate din suprafață. Aceasta e și explicația pentru care culturile se prezintă slab dezvoltate. Ștefan CRĂCIUN (Continuare în pag. a 2-a) Pentru impulsionarea lucrărilor din agricultură Vineri a avut loc la Direcția agricolă județeană o ședință de lucru, în care s-a analizat mersul lucrărilor agricole de sezon din județul Alba. Au luat parte tovarășii George Homoștean, prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., Titus Popescu, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, cadre de conducere, specialiști din agricultură, specialiști din institutele de cercetări. Inginerul Nicolae Albu, directorul Direcției agricole județene, a prezentat o informare privind stadiul lucrărilor de sezon. Cu acest prilej s-a adoptat un plan de măsuri care prevede acțiuni menite să mobilizeze toate rezervele și posibilitățile pentru intensificarea lucrărilor. S-a subliniat necesitatea continuării irigațiilor, asigurarea bazei furajere, extinderea culturii legumelor, repararea utilajelor ce vor lucra la recoltat și altele. ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Poate era mai nimerit ca aceste rînduri dedicate omului și muncii sale să poarte amprenta atmosferei de bucurie și entuziasm ce i-a cuprins literalmente pe fiecare din cei 47 de medaliați din municipiul Alba Iulia. Am preferat să notăm fugar cîteva schițe de portret surprinse în antractul acestui mare și emoționant jubileu. Iosif Moldovan este lăcătuș la Atelierele de zonă C.F.R. in cei 11 ani de cînd lucrează aici i-au trecut prin mîini zeci de mii de vagoane. După ce le-a reparat și revizuit, Moldovan și-a pus semnătura pe certificatul de garanție al muncii lui notînd lapidar: „Reparat — poate fi îndrumat în cursă". Să îți asumi lunar, împreună cu ortacii tăi, 300 de asemenea semnături, este un act de mare răspundere și conștiinciozitate. 300 de notificări și tot atîtea vagoane pentru călători și marfă ies lunar pe poarta acestui atelier ce se intitulează modest „de zonă”. Este un fel de a spune „de zonă", pentru că reanimate, vagoanele înconjoară țara și trec peste hotarele ei. Nici unul din maiștrii Gheorghe Spătaru, Petru Pancu sau lăcătușul Petru Strînc, veniți cu același prilej la jubileu, nu-și amintesc ca vreodată materialul rulant reparat de ei să fi făcut calea întoarsă la atelier. Performanța a însemnat pentru fiecare din ei, dobîndirea titlului de fruntaș, cinci ani la rînd. Așa aride și seci cum cifrele își au poezia sînt și semnificația lor. Ne folosim de una singură. In cei 18 ani de cînd lucrează în triajul din Coșlariu, lăcătușul de revizie Nicolae Geman a revizuit și „i„--------upiwuui IIIV-V.UU-U iii ----I cu UI peste 5.000.000 vagoane. Mai mult decît mărimea cifrei impresionează munca ireproșabilă a omului în uniformă ce a răspuns întotdeauna „prezent" în cele mai grele momente. O portretizare oricît de sumară a lăcătușului Geman trebuie făcută îngemănată cu eforturile și munca întregului colectiv, în fruntea căruia a pășit necontenit mai ales în ultimii 5 ani, pentru care e felicitat și răsplătit astăzi. Calitatea muncii lăcătușului de revizie este siguranța circulației trenurilor. Medaliatul nostru a obținut în acest sens un adevărat record. De cinci ani de cînd este fruntaș în întrecerea socialistă n-a nici o reclamație. Toate avut trenurile revizuite și îndrumate de el au sosit cu bine la destinație. Fiecare vagon a dus cu el spre cele patru zări ale Coșlariului, mesajul muncii și vredniciei acestor oameni minunați, întem bucuroși să o întîlnim printre fruntași și pe muncitoarea Ana Moldovan ai cărei ultimi 25 de ani se identifică cu destinele și viața Fabricii „Ardeleana” din Alba Iulia. Evenimentul decernării Medaliei jubiliare pentru merite deosebite în întrecerea sa~i:4.x ~„A- i — Iar:__... i_ viui 11 a iui, cote icgut medie: ae cele mai bune rezultate obținute în ultimii cinci ani. La rugămintea noastră tovarășa Ana Moldovan ne spune că în acest răstimp fabrica nu a întîmpinat nici un refuz din partea beneficiarilor, cu toate că au fost asimilate și introduse în fabricație cîteva zeci noi de încălțăminte de modele Incepînd cu acest trimestru fabrica livrează o cantitate importantă de încălțăminte pentru export. Ana Moldovan și-a adus o apreciabilă contribuție la toate aceste înfăptuiri. In cartea ei de vizită ar trebui înscrisă însă cu majuscule o cifră simbolică. Lucrînd secția croi, Ana Moldovan în economisit în ultimii 5 ani, mai a mult de 120.000 d.m.p. piele, cantitate suficientă pentru fabricarea a 6.000 perechi de pantofi, a căror valoare mai mare de o jumătate este de 1 milion de lei. a plinea caldă, obișnuim să spunem cînd vrem să apreciem sufletul, bunătatea și hărnicia unui om. Comparația se potrivește și brutarului ate MEDALIAȚII fan Lorinț, de la întreprinderea de morărit și panificație. Dacă am savurat cu plăcere mirosul piinii proaspete și am fost mulțumiți că am găsit în gustul ei toate aromele pămîntului se cuvine să ne gîndim și la brutarul Ștefan Lorinț. — Vă place meseria ? — Ca pîinea pe care o fac. Altfel n-aș fi stat 18 ani în fața cuptorului să văd cum se rumenește și se coace această bunătate a pămîntului. ★ La adunarea festivă ce a avut loc la Casa de cultură municipiului Alba Iulia, consacrată acestui jubileu, au participat tovarășii Nicolae Roșu, prim-secretar al Comitetului municipal Alba Iulia al P.C.R., Emil Comșa, vicepreședinte al Consiliului popular municipal, și alți invitați. Au fost decorați cu „Medalia jubiliară pentru merite deosebite în întrecerea socialistă"’ și „Medalia Muncii", un număr de 47 muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderile și instituțiile municipiului Alba Iulia și localitățile învecinate. Cei care au fost răsplătiți cu înaltele distincții și-au exprimat hotărîrea și angajamentul lor ferm de a munci cu și mai multă energie pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producție. In cinstea celor medaliați și a familiilor lor formațiile artistice ale Clubului sindicatelor din Cugir au susținut un frumos program artistic. T. BUCERZAN