Unirea, iulie 1968 (Anul 1, nr. 115-140)

1968-07-02 / nr. 115

Munca politică de masă—în sprijinu­l activității economice MIJLOACE ȘI FORME NOI, ATRACTIVE, EFICIENTE Cetățenii din județul nostru continuă să studieze cu i­nt­teres expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., documentele a­­doptate și legile care le-au ur­mat. Pentru a le veni în ajutor, a-i sprijini să înțeleagă semnifi­cația noilor măsuri, lectori ai Co­mitetului județean de partid, ac­tiviști de partid, din aparatul de stat și din economie, din­ active­le obștești, tovarăși cu experi­ență în munca de propagandă, țin în aceste zile conferințe pe teme ca : „Sarcinile organelor și organizațiilor de partid pentru traducerea în viață a hotărîrilor adoptate de Plenara C.C. P.C.R. din 19 iunie a.c. și sesiu­ni nea M.A.N.", „Dezvoltarea de­mocrației socialiste — temelia o­­rînduirii noastre și garanția pro­gresului continuu al societății“, „Noul Cod penal — expresie a democratismului și umanismului orînduirii noastre socialiste", „A­­pararea și dezvoltarea avutului­­ obștesc — îndatorire principală fiecărui comunist, a fiecărui cetățean“ ș.a. La Uzinele de produse sodice din Ocna Mureș, pe lingă astfel de expuneri se întreprind și alte acțiuni, menite să sprijine în­făptuirea sarcinilor politice și e­­conomice. Aici se folosește cu bune rezultate buletinul tehnic de informare. Fiecare inginer din uzină studiază o revista sau carte de specialitate și pe urmă c v își împărtășește concluziile în­tregului colectiv de muncă. Pe baza acestor concluzii se aplică în producție noi metode, noi so­luții. In acest fel, de pildă, s-a îmbunătățit randamentul de ex­tracție a oxidului de magneziu prin aplicarea răcirii suspensiei la faza de carbonatare, fapt ce a condus la obținerea unui oxid de magneziu alimentar și tehnic cu o puritate mai mare. Impor­tant este și că, astfel, produsul este mai ieftin, rentabil. Așa s-au petrecut lucrurile și la În­treprinderea metalurgică din A­­iud, cînd, în turnătorie, au fost elaborate noi piese centrifugale. Și în unitățile socialiste din a­­gricultură munca politică și cul­­tural-educativă, de masă, în toa­tă varietatea ei, ia acum aspec­te deosebite de la un loc la al­tul. Bunăoară, de la o vreme încoace circulă prin unele loca­lități reportajul vorbit, radiofo­nic. Unii îi spun „scrisoare so­noră", pentru că, dintr-un loc precis, pleacă spre alt loc pre­cis un mes­aj care cuprinde ex­periența unor țărani cooperatori. Cu ajutorul magnetofonului, ră­­deștenii au aflat operativ rezul­tatele muncii cooperatorilor din Ciumbrud, iar cei din C.A.P. A­­iud­it de rezultatele vecinilor lor, de la C.A.P. Aiud­­, în legu­micultura, în zootehnie, la cul­tura cerealelor. „Scrisoarea" a făcut o deosebită impresie în unitățile respective, mai ales că intre , expunerile pi.i­mbrufjeriilor și aiudenilor au fost intercalate scurte melodii de muzică popu­lară, culese din partea locului. Acum, avînd în vedere puterea de influențare a acestei metode, cei din Rădești și Aiud-ll pregă­tesc un răspuns, tot „sonor". O altă formă atractivă, con­cretă și eficace o constituie în­­tîlnirile oamenilor muncii cu brigada științifică. Noul constă în faptul că, ținîndu-se seama de intelectualii ce există în mediul rural, s-au organizat brigăzi ști­ințifice la nivelul unor comune, care își desfășoară activitatea pe plan local. Prin intermediul unei astfel de brigăzi locuitorii comunei Unirea au aflat noutăți din diferite domenii de activita­te, au primit răspunsuri compe­tente la întrebările puse în le­gătură cu recentele documente de partid. Și aceasta, nu numai duminica, ci și în cursul săptă­­mînii. Cetățenilor din comunele radioficate aflate în jurul orașe­lor li se dau unele răspunsuri la întrebări — de către membrii brigăzilor — și cu prilejul emi­siunilor locale, formă ce consi­derăm că merită a fi extinsă. La activitatea brigăzilor participă în multe cazuri și activiști de partid (Gîrbova de Jos, Hopîrta, Lan­­crăm), ceea ce asigură explica­rea mai temeinică a probleme­lor în lumina hotărîrilor parti­dului și statului nostru. Ioan MOCEANU activist al Comitetului­­ județean "Alba ii­ P.C.Ti. (Continuare în pag. a 3-a) iiXiftiu?! jlAWFJ.­ipSik Peisaj aiudean Foto : Ileana TEREK xmtumim aesm-Organizarea Întreprin­derilor pentru meca­nizarea agriculturii Incepînd de ieri, 1 iulie, în județul nostru a luat ființă sectorul întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, care iși va desfășura activitatea în locul serviciului de mecaniza­re de pe lingă Direcția agri­colă județeană, ca urmare a Hotăririi Consiliului de Mi­niștri. Noul sector va avea in su­bordine trei întreprinderi de mecanizare a agriculturii, res­pectiv fostele S.M.T.-uri din Aiud, Blaj și Alba, precum și un mare număr de secții de mecanizare aparținînd între­prinderilor din Miercurea, (ju­dețul Sibiu) și Orăștie (jude­țul Hunedoara). Avanposturile producției La întreprinderea minieră Baia de Arieș se execută în acest an importante lucrări de investiții. O bună parte din aceste lucrări sunt desti­nate dezvoltării și moderniză­rii minei, iar altele vor des­chide drum spre noi zăcămin­te de minereu. De curînd, minerii au cuce­rit două asemenea avanpos­turi înaintate ale producției. ■ Cele două „lentile" puse în­­ evidență sînt bogate în conți­­­­nut și constituie fronturi de lucru pentru producția semes­trului II a.c. și in continuare. Acțiune cu caracter preventiv Cu sprijinul Ministerului Să­nătății, Direcția județeană sa­nitară Alba a organizat o ac­țiune specială pentru preve­nirea și combaterea mortali­tății materno-infantile în zona Munților Apuseni (Cîmpeni, Abrud, Baia de Arieș). In a­­cest sens, au fost detașate din București, începînd cu da­ta de 24 iunie a.c., un număr­­ de 14 cadre medicale medii și superioare, care vor asigu­ra asistența medicală, la ni­velul circumscripțiilor vacante din zona mai sus amintită. Decernarea unor distincții și pre­mii cu p­rilei învățătorului Cu­­ sb­ieja­ sărbătoriri­i'­y ■ învățătorului, un număr însemnat de cadre didactice, învățători și profesori, au fost distinși cu me­dalii și premii. La Alba lulia, în 29 iulie, to­varășul George Homoștean, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Alba al P.C.R., dintele Consiliului popular preșe­ju­dețean provizoriu, a înmînat, pentru merite deosebite în des­fășurarea procesului instructiv-e­­ducativ „Medalia Muncii" tova­rășilor : Ana Magda, profesoară la Liceul „Horia, Cloșca și Cri­­șan“ Alba Iulia, Emilia Gherbea, profesoară la Liceul „Horia, Cloșca și Crișan" Alba Iulia, Ioan Bleoca, profesor la Liceul Baia de Arieș, Ion Iacob, profe­sor la Grupul școlar Ocna Mu­reș, Gheorghe Culinschi, profe­sor la Liceul agricol Blaj, Ovidiu Tarnu, profesor la Școala gene­rală Stremț, Traian Butelang, în­vățător la Școala generală Lup­­șa. Duminică, 30 iunie, s-au des­fășurat numeroase festivități în întreg județul Alba, în cadrul cărora au fost decernate titlul de învățător sau profesor fruntaș. La festivitatea din orașul Sebeș a participat tovarășul George Homoștean, prim-secretar al Co­mitetului județean Alba al P.C.R. președintele Consiliului popular județean provizoriu, la Blaj to­varășul Băiuț Sîrbu, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., iar la Cugir tovarășul Ni­­codim Roșea, secretar al Comite­tului județean Alba al P.C.R. La festivitățile ce au avut loc in celelalte localități ale jude­țului au participat membri ai biroului Comitetului județean de partid. .Lu .­os, distinși cu titlul de învățător sau profesor­ fruntaș, to­varășii : Lucreția Costea, educa­toare la grădinița sezonieră Si­­bișeni-Vinț, Elvira Filip, educa­toare la Grădinița cu orar redus nr. 1 Ocna Mureș, Rafila Damian, învățătoare la Școala generală Roșia de Secaș, Ioa­­chim Nicula, învățător la Școala generală Petrești, Maria Rădoi, învățătoare la Școala generală Șard, Ion Radu, învățător, direc­tor la Școala generală A. Iancu, Susana Sălcea, învățătoare la Școala generală Inoc, Ana Vin­­țan, învățătoare la Școala ge­nerală nr. 3 Sebeș, Simion Dră­­ghiță, profesor, inspector șef al județului Alba, Iuliu Gheție, pro­fesor la Liceul „Avram Iancu" din Aiud, Nicolae Josza, profe­sor la Liceul „Bethlen Gabor" din Aiud, Virgil Mărculeț, Liceul „Iacob Mureșianu" din Blaj, Lu­dovic Mărginean, profesor la Li­ceul „Horia, Cloșca și Crișan" Alba Iulia, Teodor Seicean, pro­fesor la Școala generală Cis­­tei. Un număr de 24 cadre di­dactice au primit premii specia­le categoria I, a ll-a și a lll-a. Adunările festive s-au încheiat cu frumoase și interesante spec­tacole artistice și mese tovără­șești. ☆ In cadrul solemnității ce a a­­vut loc vineri la Consiliul de Stat, a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa a lll-a tovarășilor : Titu Bogdan, profesor, inspector general al județului Alba, Ioan Țîrlea, profesor, director al Liceu­lui Sebeș și Ion Hațegan, profe­sor, director al Școlii de coope­rație Alba Iulia. Conducătorii de partid și de stat în vizită la expozi­ția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Vasile Patilinei au vizitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică", deschisă în sălile Muzeului de Artă al Re­publicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîm­­pinați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comite­tului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președin­tele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici și M. H. Maxy, directorul Muzeu­lui de Artă al Republicii So­cialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Ar­tiștilor Plastici, artiști expo­zanți, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a ex­primat satisfacția și mulțumiri­le creatorilor din acest dome­niu al artei pentru grija deo­sebită manifestată de partid și guvern pentru dezvoltarea ar­telor plastice. In continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Direc­ției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o in lucrările lor nu­meroși poeți, prozatori și com­pozitori, a fost, in același timp, izvor de nobilă și generoasă Inspirație pentru artiștii plas­tici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru ar­tiștii plastici contemporani. Ex­presie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Revo­luția de la 1848 oglindită în arta plastică" grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revo­luționar 1848, expoziția cuprin­de, in prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din seco­lul al XIX-lea, la loc de frun­te situîndu-se tablourile execu­tate de Ion Negulici, C. D. Ro­senthal, Barbu Iscovescu, parti­cipanți direcți la revoluție. Ar­tiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință patrioti­că, punîndu-și opera în slujba reprezentării elanurilor revolu­ționare ale poporului. In chi­purile revoluționarilor și ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi in istoria patriei — se dezvăluie gînduri, senti­mente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pen­tru care a luptat generația de la 1848. Aspirațiile de liberta­te și de unitate ale luptătorilor revoluționari din Țara Româ­nească, Moldova și Transilva­nia sunt înfățișate intr-o suită de picturi, gravuri și litogra­fii, creații ale unor artiști plas­tici, martori ai memorabilului eveniment. In cea de a doua sală a ex­poziției sînt prezentate pic­turi și sculpt­uri — opere ale unui mare număr de artiști plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artisti­ce, ideile luptelor revoluționa­re de la 1848, dezvoltînd astfel tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor eve­nimente din istoria și activita­tea creatoare a poporului nos­tru. Lucrările expuse în aceas­tă sală a expoziției constituie o expresie a faptului că ac­tualii artiști plastici — vîrst­­nici și tineri — dau viață ho­­tăririlor luate la recenta Con­ferință pe țară a artiștilor plas­tici — de a pune mai bine în valoare tradițiile artei noastre plastice și strălucirea artei populare, de a promova necon­tenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice ro­mânești noi străluciri, noi ope­re de artă caracteristice pentru viața nouă a poporului nostru constructor al României socia­liste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung în fa­ța a numeroase opere de artă prezentate în expoziție. In încheierea vizitei, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a fe­licitat pe organizatorii expozi­ției — Uniunea Artiștilor Plas­tici, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, precum și pe artiștii expozanți care au reu­șit să redea în splendoarea și măreția sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat convingerea că pic­torii, sculptorii și graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în sluj­ba construcției socialiste și le-a urat succese și mai mari în realizarea unor lucrări va­loroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. La expoziția studenților Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ Luni după-amiază, tovară­șii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu Mi­ 1­zil, Virgil Trofin, Sile Ver­­deț, Leonte Răutu, Mihai Ger­je, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilinei au vi­zitat expoziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă prezentate de studenții Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ din Capitală. In întîmpinarea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.G., ministru pentru problemele tineretului, mem­bri ai conducerii institutului, decani și șefi de catedre, membri ai Consiliului știin­țific. Expoziția, organizată în sălile institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenogra­fie, de arte decorative și artă monumentală, toate creînd un univers artistic prin sensibilitate, de tinerețe de prospețime, inspirat din bo­și găția folclorului și din ine­puizabilul tezaur al noastre culte. Lucrările artei ex­puse conturează de pe acum talente în prag de împlinire. In cursul vizitei, explicați­ile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Gri­gorescu", de profesorii Ale­xandru Ciucurencu, Cornelia Baba, Mac Constanti­nescu, Boris Garagea și de alte ca­dre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest in­stitut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institu­tului și profesorilor, uvînd în același timp studenților noi succese în strădania lor de a-și însuși cunoștințe ar­tistice cât mai temeinice, pentru a deveni artiști valo­roși, folositori poporului, o­­perei de construire a socia­lismului în patria noastră. (Agerpres) Aprovizionarea populației cu legume este o îndatorire de mare răspundere a consiliilor populare orășenești și munici­pal, a centrelor de valorifica­re a legumelor și fructelor. Lor le revine sarcina de a asigura zilnic în piețe o abundență de produse proaspete, care să sa­tisfacă pe deplin cerințele consumatorilor. Despre străda­niile acestor organe de a asi­gura o aprovizionare cores­punzătoare cu legume s-a mai scris. Au fost evidențiate, cu ocazia raidurilor efectuate, as­pectele pozitive și negative. De data aceasta raidul nostru își propune să urmărească efortu­rile întreprinse de producăto­rii de legume pentru sporirea producției de zarzavaturi des­tinate pieței. Singurii mari pro­ducători de legume din județul Alba sunt cooperativele agri­cole. Suprafața totală cultivată cu legume de către unitățile agri­cole cooperatiste este de 1.500 ha, din care 1.200 ha irigate. Cooperativa agricolă din Mi­halț are cea mai mare supra­față legumicolă. Pentru spo­rirea producției de legume, co­operatorii din Mihalț vor prac­tica culturi succesive pe o su­prafață de 34 ha, din care 12 ha irigate (10 ha castraveți și 2 ha rădăcinoase). Terenul ne­irigat va fi cultivat cu fasole, varză și alte legume de toam­nă. De la culturile succesive, cooperatorii din Mihalț așteap­tă un venit de 500.000 lei. Si­gur, culturile succesive repre­­­zintă o cale însemnată de fo­losire cu maximum de randa­ment a suprafețelor agricole, de obținere a unor cantități mari de legume solicitate piață. Dar cele 95 ha cu­l­t de­gume ale cooperativ... cum sunt exploatate? Se practică aici o cultură intensivă de ma­re randament? Din păcate, aici rezervele mari de spori­re a producției legumicole nu sunt valorificate la potențialul maxim. Aici sunt mari posibi­lități de obținere a legumelor timpurii prin extinderea sola­­riilor. Anul viitor, suprafața de solarii va fi extinsă cu în­­ă 2 ha. Următorul popas, în cealal­tă parte a județului, la coope­rativa agricolă de producție di­n comuna Vinerea. Aici exis­tă o preocupare mai intensă pentru sporirea producției de legume. Grădinăritul are mai multă tradiție, cooperativa a­gricolă din Vinerea fiind una din sursele principale de a­­provizionare cu legume a ora­șului Cugir. Suprafața secto­rului legumicol este mai mică — 40 ha (anul trecut au fost 31 ha.) toate irigate. Inginerul Gheorghe Șimon și Ștefan Si­­mu, președintele cooperativei, ne-au declarat că sunt condiții pentru­ ca această suprafață să crească la 60 ha. irigabile. Cooperativa dispune de un solar pe o suprafață de 1.680 mp., amenajat anul acesta. Deoarece el a fost mai tîrziu amenajat, nu s-au putut obține culturi timpurii. De fapt, în­tre legumele din solar și cele cultivate în aer liber nu exis­tă nici o diferență. De acum cooperativa începe abia să valorifice produsele legumico­le. Grădina de legume, bine întreținută, atestă, fără îndo­ială, interesul manifestat pen­tru acest sector. Irigațiile se fac în mod rațional, cum scrie la carte. Conducerea coopera­tivei intenționează să practice culturi succesive cu varză de toamnă, ridichi, spanac, cas­traveți, pe o suprafață de 34 ha. Inginerul cooperativei, Gh. Șimon, și-a exprimat temerea că aceste culturi nu vor putea fi însămînțate la timp din cauza relațiilor nu tocmai cordiale dintre cooperativă și S.M.T. Orăștie, care deservește aceas­tă unitate, și care nu depune suficient „suflet" în activita­tea sa. In legătură cu valorificarea legumelor, țăranii de la Vine­rea au fost obiectul unei în­­tîmplări „cu tîlc", plină de în­vățăminte. In urmă cu două luni au recoltat, peste canti­tățile prevăzute în contractul cu C.V.L.F. Cugir, o mare cantitate de ceapă verde care să fie vîndută la piața liberă, să „cîștige“ un ban în plus. La piață însă cîștigul s-a trans­format în pagubă. N-au putut vinde întreaga cantitate de ceapă și au fost nevoiți să a­­peleze la sprijinul G.V.L.F.­­ului, pentru a nu li se degra­da produsele. De atunci sînt D. ȘTEFAN (Continuare in pag. a 3-a) In cooperatiivele agricole de producție REALE POSIBILITĂȚI DE ASIGURARE A PIEȚELOR CU LEGUME PROASPETE Raid—anchetă Nici un bob pierdut din aurul holdelor! ASCENSIUNI PE GRAFICUL RECOLTĂRILOR Finalul lunii iunie i-a găsit pe cooperatorii din Cisteiul de Tîrnave în plină acțiune de strîngere a recoltei de cereale păioase. Munca fiind bine or­ganizată și utilajele folosite judicios, secerișul orzului de pe cele 30 de hectare a fost terminat la timp, întreaga re­coltă obținută este acum de­pozitată în bune condițiuni. Pe suprafețele recoltate s-a început strînsul paielor și eli­berarea terenurilor. De îndată ce secerișul orzu­lui s-a terminat, printr-un control sistematic al stadiului de coacere a lanurilor de grîu s-a ajuns la concluzia că și la această cultură pot începe re­coltările. Așa încît, mecaniza­torii Nicolae David, Simion Cociobea, Vasile Luca și Sabin Varvara au trecut cu combine­le din tarlalele cu orz în cele ocupate cu grîu. Numai în pri­ma zi au fost recoltate 20 de hectare. In continuare se urmărește folosirea din plin a celor patru combine, aprovizionarea lor cu saci și saltele pentru pleavă, transportul operativ al grăun­țelor, ca și rezolvarea altor probleme de care depinde ac­celerarea secerișului. Așadar, la Cisteiul de Tîrnave se re­marcă în aceste zile ascensi­uni pe graficul de recoltare. Bilanț fructuos In cursul zilei de ieri, la co­operativa agricolă din Alba Iulia, s-a recoltat orzul de pe ultimele hectare. Cele 6 com­ A. POTOPEA (Continuare in pag. a 3-a) Se recoltează orzul pe una din tarlalele cooperato­rilor din Vinerea.

Next