Unirea, august 1968 (Anul 1, nr. 141-167)

1968-08-01 / nr. 141

ANUL I NR. 141 întreprinderea de morărit Alba Iulia. Cîntărirea, am­balarea și coaserea cu făină se execută sacilor auto­mat. Creșterea fondului de acumulare al cooperativelor agricole Consolidarea economică a unităților agricole depinde, în mare măsură, de dezvol­tarea fondului de acumula­re. In primele șase luni ale acestui an, din veniturile realizate în cele 95 coopera­tive agricole din județ, au fost repartizate la fondul de acumulare 5 milioane lei. In numeroase unități, prin­tre care cele din Sebeș, Ighiu, Cricău, Cut și altele, sume­le destinate fondului de a­­cumulare au depășit preve­derile inițiale cu 150 pînă la 200 la sută. Ca urmare, a­­ici, sfera procesului de pro­ducție s-a lărgit considera­bil, fiind asigurate condiții mai bune pentru sporirea producției agricole. JOI 1 AUGUST IMS 4 PAGINI 30 BANI SPRIJIN DEPLIN MASURILOR DE LARG INTERES SOCIAL Expresie a unei Condiții avanta- înalte echități sociale Recentele măsuri adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri, printre care și aceea pri­vind aprovizionarea cu combustibil a populației, constituie o dovadă grăitoare a grijii și atenției pe care partidul și statul nostru o acordă oamenilor muncii cu cîștiguri mai mici. Sînt unul din cei care fac parte din categoriile de salariați ce vor beneficia de această măsură. Salariul meu lunar este sub plafonul de 1200 lei. Așa cum se precizează în recentele mă­suri, eu voi putea procura lemnele pe tichet, la un preț deo­sebit de avantajos, adică 100 lei tona. Totodată, voi bene­ficia de o reducere substanțială și pentru lemnele ce le cum­păr la liber. Ca urmare a acestei reduceri, o parte din su­mele destinate încălzitului le voi putea folosi la acoperirea altor nevoi ale casei și în general întreținerii familiei. Avînd acest prilej, socotesc potrivit să-mi exprim mulțu­mirea mea și a familiei față de grija permanentă a partidu­lui și statului de a contribui și pe această cale la ridica­rea nivelului de trai al numeroșilor salariați. Măsurile adoptate sunt expresia principiului înaltei echi­tăți sociale care stă la baza politicii interne a statului nos­tru socialist. Cred că măsurile stabilite vor trebui, după părerea mea, să fie bine înțelese și aplicate întocmai. Mă gîndesc, spunînd aceasta, la preocuparea de care trebuie să dea dovadă or­ganele locale, mai ales în direcția aprovizionării depozitelor cu lemne și cărbuni. In orașul Aiud, deși se află într-o zonă cu păduri, procurarea lemnelor constituie o problemă difi­cilă pentru localnici. Sunt perioade cînd cetățenii sunt nevo­iți să piardă zile­ întregi la depozit, pentru a putea intra în posesia unei cantități de lemne. De asemenea, ar fi bine ca aprovizionarea depozitului cu cărbuni să fie făcută încă din timpul verii, pentru a fi asigurată populația, cu acest com­bustibil, pe toată durata anului. Aron FAJAIANU, oficiul P.T.T.R. Aiud joase construcțiilor de locuințe Am luat cunoștință cu multă satisfacție de recenta hotă­­rîre a conducerii partidului și statului nostru privind con­strucțiile de locuințe. Văd în această măsură încă un factor care contribuie la creșterea nivelului nostru de trai, o stră­duință a partidului și statului de a ridica continuu nivelul de viață al omului muncitor, corespunzător civilizației socia­liste. Cunoaștem cu toții fizionomia hărții patriei, care s-a îm­bogățit cu noi orașe, nenumărate cartiere, case, construcții social-culturale. Această vastă operă constructivă, însoțită de perfecționarea concepției urbanistice, își găsește și mai largi posibilități o dată cu aplicarea în viață a recentei hotăriri. In întreprinderea noastră, colectivul de salariați a primit cu deosebită însuflețire hotărîrea privind diversificarea con­strucțiilor de locuințe, încadrate in cele patru categorii. Prin aceasta se creează posibilitatea obținerii intr-un timp scurt a unei locuințe care să corespundă pretențiilor noastre, în funcție de numărul membrilor familiei, a disponibilităților materiale etc. Prevăzîndu-se construirea în anii 1969-1970 a unui nu­măr de 180.000-200.000 apartamente noi, de aproape două ori mai multe decit a fost inițial stabilit, se va contribui la rezol­varea, într-o apreciabilă măsură, a nevoilor oamenilor mun­cii, la îmbunătățirea simțitoare a condițiilor lor de viață. Ioan IU­GA muncitor la întreprinderea de industrie locală „Mureșul" Aiud REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE IZVOR DE MARI ECONOMII AVANTAJELE FOLO­SIRII ÎNLOCUITORILOR LA SUSȚINEREA LU­CRĂRILOR MINIERE In structura prețului de cost, pentru operațiunile de extragere și prelucrare minereurilor neferoase, mate­­­rialele directe au o pondere de 17—32 la sută, în funcție de caracteristicile corpurilor de substanță minerală utilă și a instalațiilor de preparare. Această pondere impune gospodărire judicioasă a mate­­­rialelor care intră în procesul tehnologic de extragere și pre­lucrare a minereurilor­­ nefe­roase și o preocupare perma­nentă pentru găsirea căilor de reducere a cheltuielilor gene­rate de materialele directe. In cadrul întreprinderii mi­niere Baia de Arieș a existat o preocupare susținută pentru normarea consumurilor la principalele materiale. Astfel au fost stabilite consumuri specifice pentru 24 materiale de bază, care, deși reprezintă numai 4,8 la sută din numărul total al materialelor, au o pondere valorică de 90,2 la sută. Pe baza acestor consu­muri specifice reale s-a în­tocmit planul de aprovizio­nare cu materiale. Folosirea lor se urmărește în mod siste­matic la fiecare raion minier și instalație de preparare, luîndu-se cele mai potrivite măsuri pentru economisirea lor. In felul acesta, reducerea consumurilor specifice de ma­teriale constituie o pîrghie im­portantă în reducerea chel­tuielilor din Deși normarea prețul de cost, consumurilor de materiale se făcea de mai mulți ani, pe baze statistice, numai în ultimul timp s-a trecut la normarea pe baze științifice și la extinderea nu­mărului de materiale normate. Important în reducerea con­sumurilor specifice, în special la materialele deficitare pen­tru economia națională, este găsirea de înlocuitori ușor de procurat și care îndepli­nesc cerințele tehnice și teh­nologice avute de materialul ce urmează a fi înlocuit. In cazul unităților miniere, prin­cipalul material deficitar este lemnul de mină. Pentru în­locuirea lui la susținerea lu­crărilor miniere, în întreprin­derea noastră au fost luate o serie de măsuri tehnice și or­ganizatorice, cum sunt: în­locuirea lemnului de mină la lucrările de la suprafață, uti­lizarea lemnului de esență rășinoasă la lucrările de sus­ținere a abatajelor, folosin­­du-se numai pentru stîlpi, reactualizarea monografiilor de armare în funcție de spe­cificul locurilor de muncă etc. Paralel cu aplicarea măsuri­lor de mai sus, s-a trecut la alegerea, experimentarea și generalizarea unor materiale și procedee de susținere noi. Ing. loan GIURA, director al I.M. Baia de Arieș (Continuare în pag. a 3-a) U. M. Cugir. Aspect din secția mașini-unelte montaj. Vedere exterioară a Combinatului pentru industrializarea lemnului din Blaj. Studii pentru combaterea eroziunii In vederea sporirii producției­­ vegetale în cooperativele agri­cole, Direcția agricolă și Uniu­­nea județeană a C.A.P., în co­laborare cu D.I.F.O.T. Deva, sau întocmit studii de combate­re a eroziunii solului pe tere­nurile în pantă. Pentru lucrări­­i­le ce se vor executa anul vii­tor: (desfundări simple, des­fundări în terase, amenajări de drumuri și podețe) documenta­țiile tehnice sunt realizate pen­tru 1835 de hectare, în această perioadă se fac studii pentru elaborarea proiectelor pe alte 685 hectare teren arabil supus eroziunii. Suprafețe mai mari, de ordinul a 200 pînă la 400 hectare, urmează a fi protejate de efectul eroziunii la coope­rativele agricole din Berghin, Oarda, Ciugud și în alte uni­tăți. Pe 102 hectare se vor fa­ce plantații de viță de vie, iar pe 74 hectare, de pomi fructi­feri. Lucrările de combatere a eroziunii solului se vor extinde apoi pe alte 400 de hectare o­­­­cupale cu pășuni. Restaurarea castelului de la Criș. Castelul de la Criș, un va­loros monument istoric construit in stilul renașterii va fi supus unor lucrări de restaurare și re­înnoire. Conceput după modelul burgurilor germane, castelul datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Intre meșterii care au ridicat acest măreț monument întîlnim nu­mele sibienilor Elias Nicolai și M. Servatius, cunoscuți meșteri pietrari din acea vreme. Valo­rosul complex monumental se află intr-un frumos parc cu ar­bori străvechi și arbuști exo­tici. Cu prilejul lucrărilor de restaurare aici va fi amenajat un hotel turistic de mare a­­tracție. In urma lucrărilor de restaurare castelul va primi for­ma inițială și va constitui un important punct de atracție pentru turiștii ce se abat că­tre Sighișoara. Invenție ro­mânească bre­­vetată peste hotare Prăjinile grele de foraj cu secțiune de triunghi echilateral — invenție a specialiștilor de la Institutul de cercetări foraj­­extracție I.C.F.E. din Cîmpina — brevetate în Austria și R. F. a Germaniei au primit recent aviz și din Statele Unite ale Americii. Avînd stabilitate și o mare si­guranță în exploatare, acest tip de prăjini sînt folosite la săparea sondelor pînă la 7.000 de metri adîncime — cu posi­bilități de adaptare la diverse condiții de șantier, straturi tari, presiuni și temperaturi ridicate. Un alt avantaj : asigură viteze sporite de lucru, față de pră­jinile rotunde fabricate pînă acum și o reducere cu aproape jumătate a prețului de cost pe metru forat. Culesul stru­gurilor de masă In podgorii a început cule­sul strugurilor de masă. Se re­coltează strugurii din soiurile Cardinal, Regina viilor și alte­le, tot atît de valoroase, care în ultimii ani au fost mult ex­tinse în podgoriile noastre. In acest an, culesul se face cu peste două săptâmîni mai devreme datorită timpului căl­duros care a grăbit coacerea strugurilor. Stimulați de îmbu­nătățirea sistemului de con­tractare a strugurilor, producă­torii au îngrijit mai bine viile, efectuînd lucrările la vreme și corespunzător condițiilor clima­tice din acest an. Ca urmare, producția este bună, depășind pe cele din ultimii ani atît da­torită măririi recoltelor la hec­tar, cit și faptului că în vara aceasta intră pe rod peste 9.000 ha plantații noi. Pentru consolidarea econo­­mico-organizatorică a coope­rativelor agricole de producție, pe lingă o serie de alți factori, realizarea planului financiar prezintă un rol deosebit de important. Acest lucru depin­de însă de modul de îndepli­nire și valorificare a produc­țiilor planificate. Analizînd situația financia­ră a cooperativelor agricole din județul nostru, se consta­tă că în primul semestru al a­­nului rezultatele obținute la capitolul venituri din produc­ție nu sunt la nivelul preve­derilor de plan. Astfel, din suma de 39.146.000 lei, au fost realizate numai 32.689.000 lei, reprezentînd 83,5 la sută din plan. Din cele 95 de cooperative agricole de producție, numai o mică parte și-au realizat veni­turile planificate. Printre a­­cestea amintim cooperativele agricole din Răhău, Boz, Pia­nul de Jos, Aiud­ I, Măhăceni, Spălnaca și altele. In majori­tatea unităților însă, sumele de bani realizate sînt sub ni­velul planificat. De exemplu, la Jidvei, Bucerdea Grînoasă, Șibot, Sînmiclăuș, Fărău și în alte cooperative, veniturile ob­ținute în primul semestru au reprezentat 40-60 la sută din cuantumul stabilit. Aceasta din cauză că nu s-a urmărit cu suficientă răspundere valo­rificarea produselor. Cu toate că, în medie, ve­niturile sunt îndeplinite în proporție de 83,5 la sută față de nivelul planificat, totuși realizările oscilează de la un sector la altul. La cultura plantelor de cîmp veniturile au fost îndeplinite în propor­ție de 142 la sută. Aceasta nu se datorește însă eforturilor cooperativelor și consiliilor de conducere din unități, ci fap­tului că au fost valorificate o serie de produse neplanificate, printre care grîu, orz, semințe de trifoliene și viță de vie, ca­re se aflau în stoc la începutul anului. Dacă ele aveau desti­nația vînzării, trebuiau prin­se în bugetul de venituri, pen­tru a oglindi în mod just po­sibilitățile de cîștig ale coope­ratorilor. La Cisteiul de Mu­reș, Capud, Stremț, Pianul de Jos și în alte unități, s-au în­casat sume mari de bani prin valorificarea cerealelor ; la Blaj, Tăuni, Ohaba, Unirea și Aiud-I s-au vîndut plante teh­­nice sau semințe de trifolie­ne, fiind dereglat totodată bu­getul de venituri planificate. In afara producției vegetale o parte din venituri se reali­zează din legumi­cultură. Dar­ puține cooperative și-au reali­zat sarcinile de plan la acest capitol. Majoritatea din ele nu și-au îndeplinit nici 50 la su­tă din sumele planificate, cu toate că prețurile de valorifi­care au fost bune. A lipsit în­să preocuparea consiliilor de conducere pentru obținerea u­­nor producții sporite, pe de-o parte, și pentru valorificarea lor conform graficelor pe de alta. Bunăoară, la cooperativa agricolă din Micești, pînă la 1 iulie a.c., din 20 tone de fa­sole păstăi s-au predat abia 594 kg., din 12 tone varză tim­purie nu s-a livrat nici o că­­pățină, din 20 tone de salată s-au valorificat doar 1,3­ tone. De asemenea, la Drîmbar nu au fost predate 10 tone de car­tofi, 5 tone de fasole și 20 to­ne de varză timpurie.­ Atunci cum să poată fi realizați cei­ 89.382 lei planificați pentru primul semestru ? Destul de slab se prezintă situația și în sectorul zootehnic din coope­rativele agricole, unde au fost obținute doar 77 la sută din venituri. Aceasta se datorește insuficientei preocupări a u­­nor consilii de conducere pen­tru popularea îngrășătoriilor cu tineret bovin și porci și pentru hrănirea și îngrijirea exemplarelor destinate valori­ficării. Din cauza lipsei de fu­raje, animalele nu au fost predate ritmic beneficiarilor, conform graficelor. Interesant este faptul că nici organele U­­niunii județene­ a C.A.P. nu au urmărit în suficientă mă­sură dacă unitățile predau nu­mărul de animale contractate după grafice și la greutățile prevăzute în contracte. Din acest motiv, cooperativele a­­gricole din Bucerdea Grînoa­să, Cisteiul de Tîrnave, Băcă­­inți, Gîrbova (Aiud) și-au rea­lizat veniturile din sfera creș­terii animalelor numai în pro­porție de 39-58 la sută. In cursul primului semestru, s-au realizat venituri mici și din activitatea ramurilor ane­xă ; ele reprezintă doar 69 la sută din volumul prevăzut. Din cele prezentate se des­prinde concluzia că în coope­rativele agricole trebuie să se acorde mai mare importanță realizării veniturilor planifi­cate. Și acest lucru se poate face numai prin canalizarea tuturor eforturilor în direcția îndeplinirii și depășirii pro­ducțiilor stabilite și respectiv a valorificării ritmice a pro­duselor. De fapt, orice coope­rator cunoaște că veniturile bănești concură în gradul cel mai înalt la întărirea unită­ții la ridicarea nivelului de trai al oamenilor. Tocmai de aceea, este necesar să se facă totul pentru realizarea inte­grală și chiar depășirea ve­niturilor planificate în fiecare cooperativă agricolă de pro­ducție, astfel încît fondurile de acumulare și consum să fie dezvoltate pe măsura condiții­lor și a cerințelor actuale.I A. POTOPEA IN COOPERATIVELE LOR COLE DE PRODUCȚIE VENITURILE OBȚI­NUTE ÎN PRIMUL SEMESTRU NU EX­PRIMA ADEVĂRATE­LE POSIBILITĂȚI

Next