Unirea, august 1968 (Anul 1, nr. 141-167)
1968-08-01 / nr. 141
ANUL I NR. 141 întreprinderea de morărit Alba Iulia. Cîntărirea, ambalarea și coaserea cu făină se execută sacilor automat. Creșterea fondului de acumulare al cooperativelor agricole Consolidarea economică a unităților agricole depinde, în mare măsură, de dezvoltarea fondului de acumulare. In primele șase luni ale acestui an, din veniturile realizate în cele 95 cooperative agricole din județ, au fost repartizate la fondul de acumulare 5 milioane lei. In numeroase unități, printre care cele din Sebeș, Ighiu, Cricău, Cut și altele, sumele destinate fondului de acumulare au depășit prevederile inițiale cu 150 pînă la 200 la sută. Ca urmare, aici, sfera procesului de producție s-a lărgit considerabil, fiind asigurate condiții mai bune pentru sporirea producției agricole. JOI 1 AUGUST IMS 4 PAGINI 30 BANI SPRIJIN DEPLIN MASURILOR DE LARG INTERES SOCIAL Expresie a unei Condiții avanta- înalte echități sociale Recentele măsuri adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri, printre care și aceea privind aprovizionarea cu combustibil a populației, constituie o dovadă grăitoare a grijii și atenției pe care partidul și statul nostru o acordă oamenilor muncii cu cîștiguri mai mici. Sînt unul din cei care fac parte din categoriile de salariați ce vor beneficia de această măsură. Salariul meu lunar este sub plafonul de 1200 lei. Așa cum se precizează în recentele măsuri, eu voi putea procura lemnele pe tichet, la un preț deosebit de avantajos, adică 100 lei tona. Totodată, voi beneficia de o reducere substanțială și pentru lemnele ce le cumpăr la liber. Ca urmare a acestei reduceri, o parte din sumele destinate încălzitului le voi putea folosi la acoperirea altor nevoi ale casei și în general întreținerii familiei. Avînd acest prilej, socotesc potrivit să-mi exprim mulțumirea mea și a familiei față de grija permanentă a partidului și statului de a contribui și pe această cale la ridicarea nivelului de trai al numeroșilor salariați. Măsurile adoptate sunt expresia principiului înaltei echități sociale care stă la baza politicii interne a statului nostru socialist. Cred că măsurile stabilite vor trebui, după părerea mea, să fie bine înțelese și aplicate întocmai. Mă gîndesc, spunînd aceasta, la preocuparea de care trebuie să dea dovadă organele locale, mai ales în direcția aprovizionării depozitelor cu lemne și cărbuni. In orașul Aiud, deși se află într-o zonă cu păduri, procurarea lemnelor constituie o problemă dificilă pentru localnici. Sunt perioade cînd cetățenii sunt nevoiți să piardă zile întregi la depozit, pentru a putea intra în posesia unei cantități de lemne. De asemenea, ar fi bine ca aprovizionarea depozitului cu cărbuni să fie făcută încă din timpul verii, pentru a fi asigurată populația, cu acest combustibil, pe toată durata anului. Aron FAJAIANU, oficiul P.T.T.R. Aiud joase construcțiilor de locuințe Am luat cunoștință cu multă satisfacție de recenta hotărîre a conducerii partidului și statului nostru privind construcțiile de locuințe. Văd în această măsură încă un factor care contribuie la creșterea nivelului nostru de trai, o străduință a partidului și statului de a ridica continuu nivelul de viață al omului muncitor, corespunzător civilizației socialiste. Cunoaștem cu toții fizionomia hărții patriei, care s-a îmbogățit cu noi orașe, nenumărate cartiere, case, construcții social-culturale. Această vastă operă constructivă, însoțită de perfecționarea concepției urbanistice, își găsește și mai largi posibilități o dată cu aplicarea în viață a recentei hotăriri. In întreprinderea noastră, colectivul de salariați a primit cu deosebită însuflețire hotărîrea privind diversificarea construcțiilor de locuințe, încadrate in cele patru categorii. Prin aceasta se creează posibilitatea obținerii intr-un timp scurt a unei locuințe care să corespundă pretențiilor noastre, în funcție de numărul membrilor familiei, a disponibilităților materiale etc. Prevăzîndu-se construirea în anii 1969-1970 a unui număr de 180.000-200.000 apartamente noi, de aproape două ori mai multe decit a fost inițial stabilit, se va contribui la rezolvarea, într-o apreciabilă măsură, a nevoilor oamenilor muncii, la îmbunătățirea simțitoare a condițiilor lor de viață. Ioan IUGA muncitor la întreprinderea de industrie locală „Mureșul" Aiud REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE IZVOR DE MARI ECONOMII AVANTAJELE FOLOSIRII ÎNLOCUITORILOR LA SUSȚINEREA LUCRĂRILOR MINIERE In structura prețului de cost, pentru operațiunile de extragere și prelucrare minereurilor neferoase, materialele directe au o pondere de 17—32 la sută, în funcție de caracteristicile corpurilor de substanță minerală utilă și a instalațiilor de preparare. Această pondere impune gospodărire judicioasă a materialelor care intră în procesul tehnologic de extragere și prelucrare a minereurilor neferoase și o preocupare permanentă pentru găsirea căilor de reducere a cheltuielilor generate de materialele directe. In cadrul întreprinderii miniere Baia de Arieș a existat o preocupare susținută pentru normarea consumurilor la principalele materiale. Astfel au fost stabilite consumuri specifice pentru 24 materiale de bază, care, deși reprezintă numai 4,8 la sută din numărul total al materialelor, au o pondere valorică de 90,2 la sută. Pe baza acestor consumuri specifice reale s-a întocmit planul de aprovizionare cu materiale. Folosirea lor se urmărește în mod sistematic la fiecare raion minier și instalație de preparare, luîndu-se cele mai potrivite măsuri pentru economisirea lor. In felul acesta, reducerea consumurilor specifice de materiale constituie o pîrghie importantă în reducerea cheltuielilor din Deși normarea prețul de cost, consumurilor de materiale se făcea de mai mulți ani, pe baze statistice, numai în ultimul timp s-a trecut la normarea pe baze științifice și la extinderea numărului de materiale normate. Important în reducerea consumurilor specifice, în special la materialele deficitare pentru economia națională, este găsirea de înlocuitori ușor de procurat și care îndeplinesc cerințele tehnice și tehnologice avute de materialul ce urmează a fi înlocuit. In cazul unităților miniere, principalul material deficitar este lemnul de mină. Pentru înlocuirea lui la susținerea lucrărilor miniere, în întreprinderea noastră au fost luate o serie de măsuri tehnice și organizatorice, cum sunt: înlocuirea lemnului de mină la lucrările de la suprafață, utilizarea lemnului de esență rășinoasă la lucrările de susținere a abatajelor, folosindu-se numai pentru stîlpi, reactualizarea monografiilor de armare în funcție de specificul locurilor de muncă etc. Paralel cu aplicarea măsurilor de mai sus, s-a trecut la alegerea, experimentarea și generalizarea unor materiale și procedee de susținere noi. Ing. loan GIURA, director al I.M. Baia de Arieș (Continuare în pag. a 3-a) U. M. Cugir. Aspect din secția mașini-unelte montaj. Vedere exterioară a Combinatului pentru industrializarea lemnului din Blaj. Studii pentru combaterea eroziunii In vederea sporirii producției vegetale în cooperativele agricole, Direcția agricolă și Uniunea județeană a C.A.P., în colaborare cu D.I.F.O.T. Deva, sau întocmit studii de combatere a eroziunii solului pe terenurile în pantă. Pentru lucrăriile ce se vor executa anul viitor: (desfundări simple, desfundări în terase, amenajări de drumuri și podețe) documentațiile tehnice sunt realizate pentru 1835 de hectare, în această perioadă se fac studii pentru elaborarea proiectelor pe alte 685 hectare teren arabil supus eroziunii. Suprafețe mai mari, de ordinul a 200 pînă la 400 hectare, urmează a fi protejate de efectul eroziunii la cooperativele agricole din Berghin, Oarda, Ciugud și în alte unități. Pe 102 hectare se vor face plantații de viță de vie, iar pe 74 hectare, de pomi fructiferi. Lucrările de combatere a eroziunii solului se vor extinde apoi pe alte 400 de hectare ocupale cu pășuni. Restaurarea castelului de la Criș. Castelul de la Criș, un valoros monument istoric construit in stilul renașterii va fi supus unor lucrări de restaurare și reînnoire. Conceput după modelul burgurilor germane, castelul datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Intre meșterii care au ridicat acest măreț monument întîlnim numele sibienilor Elias Nicolai și M. Servatius, cunoscuți meșteri pietrari din acea vreme. Valorosul complex monumental se află intr-un frumos parc cu arbori străvechi și arbuști exotici. Cu prilejul lucrărilor de restaurare aici va fi amenajat un hotel turistic de mare atracție. In urma lucrărilor de restaurare castelul va primi forma inițială și va constitui un important punct de atracție pentru turiștii ce se abat către Sighișoara. Invenție românească brevetată peste hotare Prăjinile grele de foraj cu secțiune de triunghi echilateral — invenție a specialiștilor de la Institutul de cercetări forajextracție I.C.F.E. din Cîmpina — brevetate în Austria și R. F. a Germaniei au primit recent aviz și din Statele Unite ale Americii. Avînd stabilitate și o mare siguranță în exploatare, acest tip de prăjini sînt folosite la săparea sondelor pînă la 7.000 de metri adîncime — cu posibilități de adaptare la diverse condiții de șantier, straturi tari, presiuni și temperaturi ridicate. Un alt avantaj : asigură viteze sporite de lucru, față de prăjinile rotunde fabricate pînă acum și o reducere cu aproape jumătate a prețului de cost pe metru forat. Culesul strugurilor de masă In podgorii a început culesul strugurilor de masă. Se recoltează strugurii din soiurile Cardinal, Regina viilor și altele, tot atît de valoroase, care în ultimii ani au fost mult extinse în podgoriile noastre. In acest an, culesul se face cu peste două săptâmîni mai devreme datorită timpului călduros care a grăbit coacerea strugurilor. Stimulați de îmbunătățirea sistemului de contractare a strugurilor, producătorii au îngrijit mai bine viile, efectuînd lucrările la vreme și corespunzător condițiilor climatice din acest an. Ca urmare, producția este bună, depășind pe cele din ultimii ani atît datorită măririi recoltelor la hectar, cit și faptului că în vara aceasta intră pe rod peste 9.000 ha plantații noi. Pentru consolidarea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producție, pe lingă o serie de alți factori, realizarea planului financiar prezintă un rol deosebit de important. Acest lucru depinde însă de modul de îndeplinire și valorificare a producțiilor planificate. Analizînd situația financiară a cooperativelor agricole din județul nostru, se constată că în primul semestru al anului rezultatele obținute la capitolul venituri din producție nu sunt la nivelul prevederilor de plan. Astfel, din suma de 39.146.000 lei, au fost realizate numai 32.689.000 lei, reprezentînd 83,5 la sută din plan. Din cele 95 de cooperative agricole de producție, numai o mică parte și-au realizat veniturile planificate. Printre acestea amintim cooperativele agricole din Răhău, Boz, Pianul de Jos, Aiud I, Măhăceni, Spălnaca și altele. In majoritatea unităților însă, sumele de bani realizate sînt sub nivelul planificat. De exemplu, la Jidvei, Bucerdea Grînoasă, Șibot, Sînmiclăuș, Fărău și în alte cooperative, veniturile obținute în primul semestru au reprezentat 40-60 la sută din cuantumul stabilit. Aceasta din cauză că nu s-a urmărit cu suficientă răspundere valorificarea produselor. Cu toate că, în medie, veniturile sunt îndeplinite în proporție de 83,5 la sută față de nivelul planificat, totuși realizările oscilează de la un sector la altul. La cultura plantelor de cîmp veniturile au fost îndeplinite în proporție de 142 la sută. Aceasta nu se datorește însă eforturilor cooperativelor și consiliilor de conducere din unități, ci faptului că au fost valorificate o serie de produse neplanificate, printre care grîu, orz, semințe de trifoliene și viță de vie, care se aflau în stoc la începutul anului. Dacă ele aveau destinația vînzării, trebuiau prinse în bugetul de venituri, pentru a oglindi în mod just posibilitățile de cîștig ale cooperatorilor. La Cisteiul de Mureș, Capud, Stremț, Pianul de Jos și în alte unități, s-au încasat sume mari de bani prin valorificarea cerealelor ; la Blaj, Tăuni, Ohaba, Unirea și Aiud-I s-au vîndut plante tehnice sau semințe de trifoliene, fiind dereglat totodată bugetul de venituri planificate. In afara producției vegetale o parte din venituri se realizează din legumicultură. Dar puține cooperative și-au realizat sarcinile de plan la acest capitol. Majoritatea din ele nu și-au îndeplinit nici 50 la sută din sumele planificate, cu toate că prețurile de valorificare au fost bune. A lipsit însă preocuparea consiliilor de conducere pentru obținerea unor producții sporite, pe de-o parte, și pentru valorificarea lor conform graficelor pe de alta. Bunăoară, la cooperativa agricolă din Micești, pînă la 1 iulie a.c., din 20 tone de fasole păstăi s-au predat abia 594 kg., din 12 tone varză timpurie nu s-a livrat nici o căpățină, din 20 tone de salată s-au valorificat doar 1,3 tone. De asemenea, la Drîmbar nu au fost predate 10 tone de cartofi, 5 tone de fasole și 20 tone de varză timpurie. Atunci cum să poată fi realizați cei 89.382 lei planificați pentru primul semestru ? Destul de slab se prezintă situația și în sectorul zootehnic din cooperativele agricole, unde au fost obținute doar 77 la sută din venituri. Aceasta se datorește insuficientei preocupări a unor consilii de conducere pentru popularea îngrășătoriilor cu tineret bovin și porci și pentru hrănirea și îngrijirea exemplarelor destinate valorificării. Din cauza lipsei de furaje, animalele nu au fost predate ritmic beneficiarilor, conform graficelor. Interesant este faptul că nici organele Uniunii județene a C.A.P. nu au urmărit în suficientă măsură dacă unitățile predau numărul de animale contractate după grafice și la greutățile prevăzute în contracte. Din acest motiv, cooperativele agricole din Bucerdea Grînoasă, Cisteiul de Tîrnave, Băcăinți, Gîrbova (Aiud) și-au realizat veniturile din sfera creșterii animalelor numai în proporție de 39-58 la sută. In cursul primului semestru, s-au realizat venituri mici și din activitatea ramurilor anexă ; ele reprezintă doar 69 la sută din volumul prevăzut. Din cele prezentate se desprinde concluzia că în cooperativele agricole trebuie să se acorde mai mare importanță realizării veniturilor planificate. Și acest lucru se poate face numai prin canalizarea tuturor eforturilor în direcția îndeplinirii și depășirii producțiilor stabilite și respectiv a valorificării ritmice a produselor. De fapt, orice cooperator cunoaște că veniturile bănești concură în gradul cel mai înalt la întărirea unității la ridicarea nivelului de trai al oamenilor. Tocmai de aceea, este necesar să se facă totul pentru realizarea integrală și chiar depășirea veniturilor planificate în fiecare cooperativă agricolă de producție, astfel încît fondurile de acumulare și consum să fie dezvoltate pe măsura condițiilor și a cerințelor actuale.I A. POTOPEA IN COOPERATIVELE LOR COLE DE PRODUCȚIE VENITURILE OBȚINUTE ÎN PRIMUL SEMESTRU NU EXPRIMA ADEVĂRATELE POSIBILITĂȚI