Unirea, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 168-192)

1968-09-11 / nr. 176

MILIOANELE DE LA U. C. M. ZLĂTNA Efectele nemijlocite ale organizării științifice a producției și a muncii Nu mai constituie pentru nimeni o noutate faptul că Uzina chimico-metalurgică din Zlatna se numără printre unitățile economice ale ju­dețului care trăiesc o viață economico-finan­­ciară sănătoasă. Decadă de decadă, lună de lună, rapoartele statistice consemnează cu ge­­nerezi­ste depășiri valorice și da producție, serioase economii și beneficii peste plan. Secretul acestor succese, care produc o evi­dentă și continuă satisfacție colectivului uzi­nei, l-am aflat poposind aici, discutînd cu ca­drele de specialitate despre mersul producției, despre modalitatea organizării ei, despre di­recțiile de acțiune și căutările întreprinse în scopul organizării științifice și perfecționării continue a producției și a muncii. Făcînd din preocuparea pentru rezolvarea acestei proble­me, de care depinde fundamental progresul e­­conomic al uzinei, o piatră de temelie a mun­cii sale, colectivul de aici și-a îndreptat efor­turile și căutările în două direcții principale : perfecționarea proceselor tehnologice în secți­ile de sulfat de cupru și feros și reducerea cheltuielilor materiale și de producție. —■ Pentru traducerea în viață a acestor de­ziderate — ne spunea ing. Cornelia Deoanca, șeful serviciului de­­ organizare științifică producției și a muncii, în uzina noastră s-a a desfășurat o muncă sistematică, ordonată, pe bază de studii. îmbucurător este faptul că dru­mul întocmirii studiilor, desfășurat sub sem­nul muncii laborioase, a fost simțitor scurtat, iar de îndată ce s-a ajuns la stabilirea conclu­ziilor și elaborarea măsurilor s-a trecut, fără întîrziere,­ la aplicarea lor practică. Finaliza­rea practică grabnică a studiilor noastre, în­lăturarea oricăror tendințe de tărăgănare au generat efecte economice nebănuite, au în­viorat simțitor viața economică a uzinei. — Ne-ar interesa să aflăm amănunte despre munca desfășurată în această direcție... — Asta și intenționam să vă relatez. In di­recția perfecționării tehnologiilor de fabricație s-au întocmit zece studii, care au scadențe di­ferite pe parcursul anului 1968. Pînă la înce­putul lunii septembrie, din prevederile studiu­lui privind perfecționarea tehnologiei de pre­parare a sulfatului de cupru s-au aplicat mă­surile de înlocuire a conductelor de plumb, de la refularea vombelor, cu altele din oțel A2A, montarea unei vane din oțel în locul celei cauciucate și a variatoarelor de turație la tur­nurile de dizolvare etc. Toate acestea aduc se­rioase amendamente producției, determinînd o continuitate în funcționarea agregatelor, ceea ce a eliminat opririle periodice pentru repa­rații curente. In urma finalizării altor studii, in sectorul metalurgic s-au întocmit cărămizile de crom­­magnezită cu cărămizi Radex, ceea ce a dus la prelungirea duratei de funcționare a con­vertizoarelor de cupru. Un indice optim de to­pire, și pe această cale scurtarea duratei de elaborare a șarjelor, s-a obținut prin ridicarea temperaturii de regim de la 1500 grade Cel­sius la 1600 grade Celsius a cuptorului de to­pire. De un real avantaj economic s-a dovedit a fi și măsura privind preîncălzirea aerului insuflat în convertizoare de la 350-400 grade C. Aceasta a generat o rafinare avansată a cu­prului, ceea ce ne-a permis să producem cu­pru cu un grad de puritate mai mare decît cel prevăzut în standarde. Cercetările întreprinse de un colectiv al u­­zinei au permis depistarea unor rezerve în activitatea de construcție a instalației de fa­bricare a sulfatului feros. Prin valorificarea a­­cestora, noua instalație a intrat în exploatare cu o lună înainte de termen, dînd astfel în plus o producție de 140 tone. De altfel, insta­lației amintite i s-a adus încă un amendament esențial: turnurile de dizolvare au fost înlo­cuite cu dizolvatoare, obținîndu-se astfel un plus total de producție de 440 tone, ceea ce Convorbire realizată de Aurel OARGA (Continuare în pag. a 3-a) 3i" I I I 8 » ! I I I 9 Noi produse cu­­­ marca „Pinguin“ pe oră. Unui tip de compre­sor mai vechi i s-au adus: La uzinele „Tehnofrig“ din Cluj au fost realizate o serie­­ I de noi agregate frigorifice și­­ utilaje pentru industria ali­­­mentară. Printre acestea se află compresoarele de 280.000, 100.000 și 71.000 kilocalorii prin reproiectare, îmbunătă­­țiri considerabile. In prezent, acesta are o greutate de nu­­mai 675 kg, față de 2.800 kg anterior, iar randamentul său este mai mare. Au mai fost ■­­perfectate un tanc vertical izoterm pentru păstrat lapte, cu o capacitate de 10.000 litri, și o instalație mecanică de spă­­­­lat tancuri de lapte și altele. jj Culesul strugurilor . De două zile, la Intreprin­derea agricolă de stat Jidvei ,a început recoltarea strugu­rilor pentru vinificație. Pro­ducția depășește cu mult amintim cititorilor că în toamna acestui an noștri la Jidvei se vor vinifica aproxi- prevederile planului. De pe fiecare hectar, pînă în pre­­­zent, s-au recoltat cîte 7.000 kg struguri.I­ n mativ 4.700 tone struguri, 1i 35 vagoane de grîu peste plan . Unitățile agricole de stat din județul nostru au obținut­­ un succes de seamă: ele au livrat la fondul centralizat al statului, peste prevederile planului, o cantitate de 35 vagoane de grîu. La acest succes, o impor­tantă contribuție și-au adus-o lucrătorii întreprinderilor a­gricole de stat Lunca Mure­șului (cu o producție medie de 3.020 kg grîu la hectar), Blaj,­­ care au recoltat 3.014­ kg la I hectar, și Jidvei cu 3.000 kg I la hectar. CONSFĂTUIRI ALE CADRELOR DIDACTICE Ieri In cinci centre ale ju­dețului nostru, din cele zece stabilite, au început consfătui­rile anuale ale cadrelor didac­tice. La consfătuirea cadrelor didactice din orașul Aiud a participat tovarășul George Homoștean, prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetu­lui executiv al popular județean, la Consiliului Cîmpeni tovarășul Băluț Sîrbu, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., la Alba Iulia, tovară­șul roului Ion Ilișiu, membru al bi­Comitetului județean de partid, la Teiuș tovarășul Ioan Laslău, prim-secretar al Comitetului județean Alba al U.T.C., iar la Abrud tovarășul Victor Pășteanu, membru su­pleant al biroului Comitetului județean de partid. In prima zi în toate cele cinci centre a fost supus dez­baterilor referatul „Sarcinile care revin cadrelor didactice în noul an școlar, în lumina di­rectivelor C.C. al P.C.R., a­­probate de Plenara C.C. P.C.R. din aprilie 1968 și a Le­al­gii Invățămîntului din R.S.R.". Referatul a fost întocmit de Inspectoratul școlar județean și a fost prezentat de respon­sabilii cercurilor pedagogice pe centrele respective. Luînd cuvîntul pe marginea refera­tului prezentat numeroși vor­bitori au relevat însemnate aspecte legate de modernizarea învățămîntului, de școlarizarea copiilor de 6 ani, de Îmbună­tățirea muncii educative în rîndul elevilor, unele proble­me privind îmbunătățirea ba­zei materiale precum și per­fecționarea cadrelor didactice. In încheierea lucrărilor din prima zi a avut loc alegerea delegaților la Adunarea jude­țeană a cadrelor Consfătuirile cadrelor didactice­ didacti­ce continuă astăzi în cadrul cercurilor pedagogice. Frumuseți ale naturii: Cheia Geogelului. La ferma viticolă a Liceului agricol din Ciumbrud a în­ceput culesul și vinificarea strugurilor. In fotografie , tehni­cienii Gheorghe Stoica și Basa Ladislau, fac analiza mustului. Dimineață răcoroasă de toam­nă. Lăsăm undeva, în urmă, o­­rașul și iată-ne ajunși la Com­binatul de industrializare a lemnului din Blaj. Panorama „cetății lemnului", cum a nu­mit combinatul un cetățean de prin părțile locului, îl impre­sionează pe noul venit. Pe suprafață de zeci de hectare, o se întind hale mari, spațioase, în interiorul cărora se găsesc mașini și instalații moderne. Muncitori harnici, pricepuți, lucrează aici după tehnologii perfecționate, de „ultimă oră". Cu cîțiva dintre ei am făcut cunoștință. ...In birou, domnește o tăce­re adîncă, rar tulburată de foșnetul hîrtiei. Alexandru Ciuruș, inginerul șef al combi­natului, răsfoiește filele unui caiet, scrie cifre, pe care le a­­dună, le înmulțește. După cîte­­va clipe, își ridică privirea. Pare să fie pus într-o încurcă­tură. — Știți, mi-e foarte greu să precizez care fabrică „merge“ mai bine. Pe cele opt luni, în afară de mobilă, toate și-au depășit planul. Cît despre oa­meni, noi ne mîndrim cu toți, și cu­ cei de la P.F.L., de la placaj, de la binale... — Ce-ați zice dacă ar scrie de la P.F.L., intervine . Vasile Biriș, secretarul comitetului de partid. Muncitorii de aici — mă lămurește dînsul binevoitor — au învins multe greutăți. Vă amintiți — se adresează in­ginerului — problema aceea cu pistonul de la presă... ...Ne îndreptăm spre fabrica de plăci fibro-lemnoase. De-o parte și de alta a aleei, zone verzi, flori, panouri de onoare. Facem cunoștință cu Nicolae Roșu, secretarul de partid de la P.F.L., care sintetizează cî­­teva din preocupările colecti­vului de aici. Aflăm că: In anii trecuți fabrica P.F.L., vă­dea încă unele lipsuri. Atitu­dinea comuniștilor s-a dovedit a fi decisivă. In adunările de partid, ei au analizat cauzele, au venit cu inițiative și puneri pentru îndreptarea pro­si­tuației. S-a constatat că parte din agregate funcționau defec­tuos, datorită slabei întreți­neri și nerespectării întocmai a procesului tehnologic , că în unele secții era indisciplină și se înregistrau multe absențe nemotivate. Comuniști cum ar fi Constantin Mihai, Iosif Len­gher, Gheorghe Lațiu și alții, au propus să fie repartizați la utilajele „cheie“ membri de partid cu experiență în mun­că, să se întărească organiza­ția de partid de la depozitul de materii prime, să se con­troleze mai îndeaproape modul cum se aplică sarcinile și mă­surile stabilite. Propunerile au prins viață. La utilajele de ba­ză, cum ar fi defibratoarele și rafinatoarele, presa și instala­ția de deshidratat, au fost re­partizați comuniști ca loan Isailă, loan Sarlova, loan Com­­șa, Nicolae Mărginean, Gheor­ghe Lațiu, muncitori conștiin­cioși, stăpîni pe meserie. A­­ceștia și alți comuniști și mun­citori au creat o puternică o­­pinie de masă împotriva celor care obișnuiau să absenteze nemotivat. Și rezultatele bune nu au întîrziat. Numărul ca­zurilor de indisciplină a scăzut. In acest an, fabrica și-a depă­șit planul cu circa 100 tone plăci fibrolemnoase și a reali­zat 97,4 la sută produse de ca­litatea întîi, față de 95 la sută cît era planificat. De reținut că, în acest an, la P.F.L., nu s-a înregistrat nici o absență nemotivată sau caz de indisci­plină. Muncitorii au dovedit spirit de răspundere în rezol­varea tuturor problemelor de producție. ...Inginerul Alexandru Po­­pescu, șeful fabricii P.F.L., în­cheia bilanțul lunii care a tre­cut. Pe masa de lucru se gă­seau caiete de însemnări, gra­fice, cărți de specialitate­.. L-am rugat să ne relateze des­pre cel mai important eveni­ment petrecut în fabrică în 1968, despre care auzisem ce­va de la tovarășul Biriș, la în­ceputul vizitei. —• Intîmplarea aceasta s-a petrecut, pe neașteptate. In jurul presei, unul dintre cele mai importante utilaje din fa­brică, se găseau conducerea tehnică a combinatului, cadre de specialitate, muncitori. Aș­teptau cu nerăbdare începerea probelor întregii instalații ieși­te din reparație. Se dă semna­lul de pornire. Totul pare să funcționeze normal. La un mo­ment dat, se aude un zgomot sec. Dintr-un piston se rupsese o bucată de material din cau­za unei defecțiuni de construc­ție care nu putea fi sesizată. Cu toții ne-am dat seama de gravitatea faptului. Piston de rezervă nu aveam, iar pînă la procurarea și aducerea lui din străinătate ar fi trecut săptă­­mîni, luni. Specialiștii au stu­diat posibilitatea utilizării u­­nui material sintetic în cu pricina. După găsirea locul so­luției, fără să pierdem timp, am stabilit ce aveam de făcut. Cîțiva muncitori au demontat o parte din piesele presei, a­­plicînd rășină sintetică în locul spărturii. S-a lucrat zi și noap­te, fără preget. Intervenția durat doar cîteva zile, în loc­­ de 3-4 săptămîni, cît s-a prevă­zut. Astfel s-a evitat pierderea unei producții echivalente cu circa 4 milioane lei. Cine s-a evidențiat în această interven­ție ? Mi-e greu să dau exem­ple. Ai nedreptăți pe mulți, întregul colectiv a dat do­va­­dă de spirit de abnegație, de dragoste față de fabrică, față de combinat. Lazăr DEMETER CONȘTIINȚA DATORIEI Adeziune unanimă față de politica internă și externă a partidului și guvernului Inimi care poartă sentimentul dragostei pentru țară și popor Am urmărit cu profundă a­­tenție, alături de întregul nos­tru popor, lucrările Sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale, cuvîntările pline de căldură și principialitate rosti­te de tovarășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, de alți membri ai con­ducerii de partid și de stat, în diferite localități ale țării, am citit presa, am ascultat radioul și emisiunile televiziunii noas­tre. In aceste momente s-a consolidat în adîncul convinge­rii mele siguranța că destinele țării noastre, responsabilitatea pentru viitorul ei fericit se află în mîini bune, în inimi care poartă în ele sentimentul dragostei celei mai profunde pentru țară și poporul ei, care manifestă un deosebit simț de răspundere socială și istorică pentru viitorul națiunii noastre socialiste. Toate acestea le simțim și le vedem în viața de toate zilele. Puternicul flux de viață ce pulsează în țara noastră, reali­zările dobândite pe plan econo­mic, sunt rodul nemijlocit al politicii înțelepte, profund marxist-leniniste duse de parti­dul nostru. Toate acestea au Înălțat națiunea noastră socia­listă pe culmi ale prosperității și civilizației, ne-au permis să trăim, plenar, vremuri de afir­mare deplină a virtuților cre­atoare ale întregului nostru popor, a minorităților conlocu­itoare, care se bucură de ace­eași atenție și prețuire ca și românii. Eu, personal, datorez partidului, al cărui membru sunt din anul 1961, însăși de­venirea și întregirea persona­lității mele. In acești ani de viață nouă, românilor, germa­nilor, maghiarilor, tuturor na­ționalităților, li s-au oferit a­­celeași posibilități, aceleași condiții de înălțare socială. Pentru aceasta port în suflet sentimentul unei mulțumiri fără margini, unei încrederi de­pline față de partidul din care fac parte, față de conducătorii lui înțelepți, față de această țară al cărui fiu mă mîndresc că sunt. Trăim vremuri în care nă­zuința multor popoare spre li­bertate și progres social a de­venit realitate deplină, vre­muri de triumf al socialismu­lui. In această conjunctură, pentru poporul nostru dorința întreținerii de relații bazate pe prietenie, stimă reciprocă, do­rința nestrămutată de libertate socială, de a munci în pace, re­prezintă principii sacre de via­tă, care călăuzesc însăși exis­tenta noastră. Partidul Comu­nist Român ne-a dovedit în nenumărate rînduri că este ex­ponentul legitim și apărătorul neînfricat al acestor năzuinți. Tocmai de aceea, apreciez din tot sufletul poziția fermă partidului nostru, care militea­a­ză cu consecvență și curaj pentru soluționarea, pe calea tratativelor, a neînțelegerilor dintre statele socialiste, instau­rarea unor relații de deplină egalitate între țările socialiste și partidele recu­­noașterea dreptului deplin al fiecăreia de a-și rezolva pro­priile probleme. Edgar PROBSDORFER șeful serviciului C.T.C. Fabrica de hîrtie Petrești Noi capacități de producție In aceste zile, la Atelierele centrale de reparații din Al­ba Iulia se desfășoară o vie activitate pentru mărirea ca­pacității de producție. Recent a fost terminată execuția noii hale de forjat, care are o suprafață de 216 mp. De câteva zile, aici a în­ceput montajul unui ciocan de forjă de mare capacitate, cu greutatea „berbecului“ de 400 kgf. Noul utilaj va intra în producție la sfârșitul aces­tei luni. La începutul lunii septem­brie, în hala de reparații me­canice va începe și montajul unui pod rulant de 5 tone. Șantiere noi pe litoral Ultimii turiști care-și pe­trec vacanța în stațiunile de pe litoral sunt martorii des­chiderii altor șantiere meni­te să îmbogățească pentru viitorul sezon ansamblul con­strucțiilor din aceste stațiuni. In­ sudul litoralului, spre e­­xemplu, au început lucrările la alte 15 hoteluri, 8 restau­rante, 80 de căsuțe din pre­fabricate și la un camping. Toate acestea vor însuma 11.500 locuri. Noile construcții fac parte din planul celei mai tinere stațiuni a litoralului — Man­galia nord — care prevede pînă în 1971 darea în folo­sință a peste 26.000 locuri ln hoteluri, căsuțe și campin­guri. U.M.C.­LA ORA FLUXULUI La trei ore diferite, am zi­ce la răspîntiile cardinale ale zilei de lucru, porțile Uzi­nei mecanice din Cugir se deschid larg. Se naște astfel, spontan, o animație deosebită, în tumultul căreia se pune în mișcare un adevărat flux u­­man a cărui curgere domoală încetează instantaneu. După cîteva clipe de calmitate tota­lă, situația se repetă oarecum invers, purtînd cu ea aparen­țele unui reflux. Pe estacada uzinei, pași, mii de pași, mai zăbovesc o clipă. Se rostesc cuvinte de bună revedere, se string mîini. Sunt orele reflu­xului, ce duc cu ele, în casele liniștite ale oamenilor mentul datoriei realizate. senti­­- zina însă, de fiecare dată, în­cepe o nouă viață a cărei puls cadențat stă la izvoarele ore­lor calde, orelor pline, rotun­de, ale rezultatelor de muncă, v­ ocea inginerului . Stînca nu se mai Simion poate desluși limpede. Descoperim în agitația brațelor sale frân­turi de explicații despre modul de aranjare al secției de ma­șini de cusut, despre perfor­manțele oamenilor și mașinilor din „leagănul Ilenei". Din cînd în cînd, ajungem în locuri mai tăcute, unde­ zumzetul de bon­dar al utilajelor în plină func­ționare abia mai răzbate. Abia atunci se aude vocea grav modulată a interlocutorului, care ne vorbește despre oame­nii săi, despre mîndria pe care o resimte că „Ileana“ sau „Iris“ pleacă de la poalele Drăganei spre Anglia, Turcia, Irak, Iugoslavia, Mongolia, A­­rabia Saudită sau altele din cele 16 țări, care nu deslușesc în marca mașinilor de cusut amprentele maiștrilor­­ princi­pali Avram Oltean, Teodor Crișan și Maniu Bratu, ale muncitorilor Iosif Cîmpeanu, Izidor Mara, Constantin Voi­­nea, Nicolae Gherghel, Ioan Oniță sau Ștefan Hondola, re­­cunoscînd, în schimb marca industriei noastre socialiste. Cu alte cuvinte, citesc — și a­­ceasta este esențial — calită­țile funcționale ale mașinilor de cusut, eleganța și sobrieta­tea lor și, drept prețuire, se adresează cu încredere tot a­­cestor producători. Profităm de un moment de răgaz și-i solicităm șefului de secție destăinuiri, amănunte despre fabricație, despre cali­tatea acesteia. — Metalul din „Ileana" pînă să devină „Ileana“ din maga­zine, suportă 4.700 de operați­uni, ne spune inginerul Simion Stînca. E firesc, așadar, să fim cu ochii în patru la calitate. De cîtva timp, răspunzînd che­mării partidului, am hotărît să majorăm planul producției cu încă , 5.000 de mașini, din care o mare parte vor lua drumul exportului. Ca să rea­lizăm ambele deziderate ne-am pregătit temeinic. S-a îmbună­tățit asistența tehnică pe schimburi; în compartimentele tratamentului termic, șlefuire și mașini automate se lucrează în trei schimburi, față de dota cum era altădată. O bună parte din ateliere au fost dotate cu mașini-unelte, majorînd astfel capacitățile de producție. A­­telierul de întreținere a S.D.V.­­urilor a fost întărit cu oameni din secția noastră, iar de re­vizia permanentă a utilajelor se ocupă o echipă special con­struită... Consonanta dintre hotărîre și faptă a devenit pregnantă la sfîrșit de august. Din noul an­gajament s-au realizat, numai într-o lună, 650 mașini de cu­sut. Așadar primul pas... Pe inginerul Traian Lupuțiu, șeful secției de montaj a mașinilor-unelte, n-a fost chip să-l găsim prea devreme. Tre­buri de producție îi reclamau prezența peste tot. După cum ne spunea chiar el, s-ar „îm­părți peste tot", numai să știe „că treburile merg bine". Cu toate acestea, a fost găsit. A­­mabil, a început să istoriseas­că, printre mașini, părerile sa­le despre cel mai reputat sec­tor al uzinei, despre satisfacția că lucrează aici, își însoțea vorbele cu gesturi largi, do­­moale. Din cînd în cînd se mai oprea pe lîngă cîte o ma­șină aflată în fază de montaj, dînd ultimele indicații. Și a­­proape de fiecare dată nu uita să spună : — Știți, acesta este lăcătușul Florian Miclea. Bun băiat, dis­ciplinat și priceput... Și apoi, iarăși își relua ex­plicațiile, însoțite invariabil de aceleași gesturi largi. Așa am reușit să-i cunoaștem pe Nicolae Lungu, Gheorghe Mu­­șat, lăcătuși, pe frezorul Ioan Ivan, pe maistrul Ilie Dicu, sau pe mulți alții care fac din ini­țialele uzinei un renume. — îmi plac acești oameni, ne zicea inginerul Lupuțiu, pentru că au mîndrie profesio­nală, că pun tot sufletul pentru ca pe nici un meridian să nu se lase vreo pată de umbră pe marca uzinei. Altfel n-am reușit să exportăm în peste 30­­i de țări cu tradiție: Anglia, Franța, Italia, R.F.G., Japonia, în toate țările socialiste... După o clipă de gîndire, început, în limbajul său tehnic a accesibil, să ne vorbească des­pre cele cinci mașini-unelte exportate în plus, despre gri­ja și măsurile tenace aplicate, pentru ca fiecare produs ce depășește perimetrul granițelor noastre să fie foarte bun. No­­tînd spusele inginerului, nu făceam altceva decît să scriem frînturi din cronica cotidiană a înfăptuirii, cu entuziasm și atașament, a sarcinilor trasate de partid. La orele amiezii, aleile uzi­nei sînt pustii. Rar le tul­bură cineva liniștea. Muncito­rii uzinei, inginerii și tehnici­enii săi, reunindu-se în ceea ce se numește cu adevărat un colectiv, trăiesc cu intensitate, în zumzetul acordat al mașini­lor, orele fluxului de produc­ție, care împing pe arterele e­­conomice ale patriei noi bogă­ții. In liniștea aceasta aparen­tă se plămădesc noi valori ma­teriale, care vor ridica pe nouă treaptă potențialul indus­­­trial al țării. A. ȘPARGA Muncitorii Traian Cornea și Petru Radu de la U.C.M. Zlatna se numără printre Iași. Iată-i reglînd ventilele pompelor de răcire a acidului sulfuric. frun-

Next