Unirea, octombrie 1968 (Anul 1, nr. 193-219)
1968-10-01 / nr. 193
ANUL I. NR. 193 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA! MARTI 1 OCTOMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI întreprinderea minieră Baia de Arieș. In fotografie ! Operatorul Florian Hudrea, controlînd diluția la instalația de flotare a minereurilor neferoase. La CJ.L. Blaj DEMARAJUL FABRICII DE MOBILĂ INTIRZIE NEJUSTIFICAT In decursul celor aproape 9 luni, colectivul de muncă de la C.J.L. Blaj a obținut o serie de rezultate îmbucurătoare — planul producției globale fost îndeplinit în proporție de a 100,1 la sută, productivitatea muncii a sporit cu 0,1 la sută, iar peste prevederi s-au realizat circa 440.000 lei beneficii. In aceeași perioadă s-au produs în afara sarcinilor 560 mc placaj de fag în echivalență, 3.560 mp panel, 100 tone P.F.L., 1.700 mp binale, 900 bucăți dulapuri pentru export ș.a. Cele mai bune realizări le-au obținut muncitorii fabricilor de P.F.L., placaj și binale. Conducerile tehnice din aceste secții și întregul colectiv s-au preocupat de aplicarea unui complex de măsuri menite să accelereze ritmul producției. Ca urmare, aproape în fiecare lună au reușit să îndeplinească și să depășească sarcinile de plan. Dintre cele patru fabrici, cîte există la C.I.L. Blaj, fabrica de mobilă este singura care nu se încadrează într-un ritm corespunzător, diminuînd realizările întregului combinat. Pe cele 8 luni, la mobilă corp planul de producție fost realizat doar în proporție a de 96,8 la sută. In ultimele două luni — iulie și august — rezultatele sunt sub orice critică. In august, bunăoară, restanța la planul fizic se ridică în medie la un milion și trei sute mii lei. Rămînerile în urmă la planul de desfaceri sunt și mai mari. Față de planul la zi, fabrica de mobilă nu a onorat 46 de contracte, care însumează o valoare de circa șase milioane lei. Situația de mai sus ne face să credem că fabrica de mobilă este considerată ca un fel de apendice al C.I.L.-ului Blaj, că tovarășii din comitetul de direcție, au subestimat importanța acestui sector. Nu punem la îndoială faptul că la fabrica de mobilă nu au existat și cauze obiective care au influențat negativ realizarea planului. De pildă, o parte din furnizorii de materie primă nu și-au respectat obligațiile contractuale față de C.I.L. Blaj. In lunile premergătoare actualului trimestru, fabrica de mobilă a dus lipsă de materie primă. Cu toate acestea, realizările puteau fi mai bune dacă nu existau atîtea deficiențe de ordin organizatoric. In urma anumitor controale, s-a constatat că în primele zile ale lunilor, maiștrii și șefii de brigăzi nu cunoșteau ce sarcini trebuie să îndeplinească. In ziua de 3 septembrie, nici un maistru din schimbul B nu cunoștea sarcinile de plan pe luna în curs. In zilele următoare, ei au intrat in posesia graficului de modivi<> dar in acest grafic nu s-au inclus prevederile de recuperare restanțelor. Mai trebuie reținut a că, în programarea existentă la secție, persistă un decalaj necorespunzător între faza de prelucrare a pieselor și cea de montaj, acestea fiind aproape suprapuse. La toaleta „Solea“ pentru export, diferența între operațiile de prelucrare a pieselor la mașini și montaj era de numai 8 zile. Au fost cazuri cînd, din defecțiuni organizatorice, acest interval de timp era mai mic. O comandă internă de mobilă „Solea", cu un ciclu de fabricație de 60 zile, planificată să fie livrată la finele acestei luni, a fost introdusă în lucru abia la 3 septembrie. Timp insuficient pentru „odihna" și uscarea pieselor încleiate. Această practică nu face decît să slăbească indicii calitativi ai lucrării. Ca un neajuns, mai semnalăm contractarea unor produse mărunte — scaune, scînduri de călcat etc — care au aglo- Ioan RĂULEA, activist al Comitetului județean Alba al P.C.R. Lazăr DEMETER (Continuare în pag. a 3-a) La început de an, prin școlile de pe văile Tîrnavei și Sebeșului Zilele trecute, ziarul nostru a dezbătut in cadrul unei anchete citeva probleme de maximă importanță, cum ar fi frecvența elevilor în noul an școlar, greutăți intîmpinate de școli în asigurarea materialului didactic necesar pentru lecții etc. In acest număr, revenim cu citeva aspecte întîlnite în școlile de pe văile Tîrnavei și Sebeșului. Are cuvîntul generația nouă... La Crăciunelul de Jos, unde ne-am oprit în timpul desfășurării lecțiilor, ne-a întîmpinat, în sala profesorilor, o profesoară tînără, vădit emoționată, cu care am legat repede o conversație, al cărei subiect a fost firește, școala. Lucia Popescu (așa o cheamă pe interlocutoarea noastră) predă din acest an, la clasele V-VIII, fizica și științele naturii. „Cum să vă spun, ne mărturisea tînăra profesoară, pentru mine, primul an de învățămînt, primul prilej de a cunoaște copiii, de a le împărtăși de la catedră cunoștințe de care să se folosească în viață, constituie împlinirea, în sfîrșit, a unui vechi vis al meu. Sunt studentă în ultimul an, la fără frecvență, în Brașov, la Institutul de științe naturale. Pînă mai ieri, lucram la C.I.L. Blaj. Mă simțeam în largul meu și acolo, dar, chemarea puternică spre școală, spre învățămînt, a învins. Știți cum e la început. Greutăți, acomodare, dar să nu mă întrebați de ele. Nu le am. Colegii mei m-au ajutat să nu le simt. Sînt oameni admirabili și orice sfat de-al lor îmi prinde bine. Copiii ? Aș putea spune că de la început m-au „adoptat" cu bucurie“. ...și cea „veche“ „De ce veche?"—• a zîmbit învățătorul Silviu Finta auzindu-ne vorbind despre „generația veche“. „Funcționez la această școală din 1934 și am sentimentul, la fiecare pui de an școlar, că sunt în cela fel de nou cum eram atunci, de prima dată. Acest sentiment îl încerc cu mîndrie". Auzisem, înainte de terminarea lecției, glasul Învățătorului Finta, venind din sala de clasă alăturată. Un glas blind i explica elevilor noua lecție. Același glas, ne explica, nouă acum, intensa preocupare ce există la școala din Crăciunelul de Jos, pentru ca fiecare lecție să fie predată la cel mai înalt nivel profesional, pe înțelesul copiilor, folosindu-se porțtrii .Aceasta mijloace audiovizuale (discuri cu texte în limba română și franceză, diafilme etc...). Am făcut o vizită. Însoțiți de învățător, în magazia destinată materialelor didactice. O ordine perfectă, învățătorul Finta ne-a asigurat că de-aici nu lipsește aproape nimic. Ba mai mult, anumite Ion SINGEREANU P. E. BANCIU (Continuare în pag. a 2-a) POMICULTURA -un sector cu largi perspective Printre ramurile ce găsesc condiții deosebit de favorabile de dezvoltare în județul nostru se numără și pomicultura. In ultimii ani, în numeroase unități agricole socialiste s-au plantat mari suprafețe sp cil"püiiíi ilunKfi, VVrăziie " ocupînd in prezent peste 5.300 hectare. Din acestea, 3.300 hectare sînt pe rod, ceea ce înseamnă că o mare suprafață o ocupă livezile tinere. La I.A.S. Jidvei s-au plantat cu pomi fructiferi peste 400 hectare, iar la coopera ■mamifir~'0~'" tivele agricole din Stremț, Benic sau Daia Română, această ramură este una din principalele sectoare aducătoare de mari venituri bănești ș.a.m.d. Dorind să cunoaștem perspectivele dezvoltării în viitor a acestui sector, am avut, zilele, trecute, o discuție cu tovarășul inginer Virgil Bica, șeful serviciului din cadrul Direcției horti viticol agricole județene. — Ce s-a întreprins extinderea livezilor din pentru județul nostru în acest an ? — După ce în primăvară s-au plantat la Ighiu, Gîrbova de Jos și Veseuș, aproape 70 hectare, de câteva zile s-au început lucrările pe noile „șantiere" pomicole pentru plantarea unei suprafețe de 55 hectare. Cele mai mari plantații se fac la Ciugudul de Jos, Beta și Mirăslău. Aș menționa, în mod deosebit, preocuparea, țăranilor cooperatori din Ciuguzel, care, dîndu-și seama de avantajele ce le au de pe urma valorificării unor terenuri improprii altor culturi, și-au propus să creeze o nouă livadă, pe o supraiducție JónKCidíé. — Pe ce se pune accentul in noile livezi ? — La noi, cele mai favorabile condiții de dezvoltare le are mărul. Așadar, ponderea principală noile plantații pOUlíCOle, O Ocupă această valoroasă specie. Urmează prunul, cireșul, vișinul și altele. — Se știe că toamna e anotimpul cel mai favorabil completării golurilor din plantații. Se face ceva în această privință — Fără îndoială că nici acest important aspect nu a fost neglijat. Ne-am propus să plantăm peste 10.000 de pomi fructiferi, pentru a umple golurile create în livezile aflate pe rod. — In preocuparea specialiștilor, pentru sporirea producțiilor pomicole, un joc de seamă îl ocupă folosirea celor mai noi metode din pomicultură. Ați putea să vă referiți la citeva dintre ele ? — Aș începe cu orientarea, generată de altfel, spre amenajarea teraselor individuale. Apoi, preocuparea pentru foto-Mircea MUNTEANU (Continuare In pag. a 3-a) interviul nostru al TI— IOAN INOCENȚEI!MNICE S-au împlinit zilele acestea două secole de cînd s-a stins la Roma, după un chinuitor exil, loan Inocențiu Micu. Născut în comuna Sadu, din apropierea Sibiului, în anul 1692, a învățat aici scrisul și cititul, iar studiile le-a urmat la seminarul din Tîrnavia. In anul 1728 a bătut drumul lung și greu pînă la Viena, unde a prezentat împăratului Carol al VI-lea un număr de 24 cereri sau „petiții", în scopul apărării neamului său înrobit de clasele privilegiate ale Transilvaniei. In cereri, el pretindea ca aceste poporul român să aibă repreșizentanți în Dieta Transilvaniei și arăta multele nedreptăți pe care le îndurau românii din partea aristocrației și a domnilor de pămînt, care opresc „de la învățătură, nu numai pe fiii iobagilor ci și pe ai preoților, deși după lege tuturor fiilor patriei le este îngăduită cercetarea școalelor. Fiilor națiunii române le este oprit a se îndeletnici cu măiestriile și cu orice fel de industrie, nu se primesc nici în o breaslă, nu se aplică în funcțiuni pulice, nu au drept de a cumpăra și a moșteni, nu li se permite să-și planteze vie, și să-și cultive grădini, cele plantare și cultivate li se strică alții. N-au nici un drept la păduri și la ape, ci numai să fie împovărați cu nouă și nouă taxe, așa nncit necum să fie considerați ca fii ai patriei, ei nu sunt nici măcar tolerați." împăratul Carol al VI-lea a trimis memoriile lui Ioan Inocențiu Micu Dietei Ardelene, urmînd ca acest for legislativ, să le studieze și apoi să-i prezinte soluții concrete în vederea îndreptării acestor stări nedrepte de lucruri. Deoarece dieta a refuzat cererile formulate, Ioan Inocențiu Micu s-a adresat din nou împăratului Carol al VI-lea, scriind, în memoriul din 8 martie 1735, că „Excluderea națiunii române din guvernul țării este o nedreptate mare pentru că națiunea română, după număr, întrece pe fiecare din cele trei națiuni recunoscute și este corporațiunea cea mai mare în Transilvania..." Dieta Transilvaniei și-a reluat activitatea în 11 octombrie 1736, cu participarea, de data aceasta și a lui Ioan Inocențiu Micu. Acum a prezentat nobilimii și aristocrației un alt memoriu, alcătuit din 11 puncte, cerînd reprezentanților dietei studieze cît mai serios să-l și temeinic și apoi să-l soluționeze. Actele vremii amintesc că, atunci cînd membrii dietei au luat cunoștință de cuprinsul și textul memoriului prezentat de Ioan Inocențiu Micu, „înfricoșată a fost urgia ce s-a dezlănțuit asupra lui". Reprezentanții națiunilor privilegiate ale Transilvaniei au redactat un răspuns pe care l-au înaintat împăratului, cancelariei aulice transilvane, precum și lui Ioan Inocențiu Micu, în care se spunea că memoriul „cere niște lucruri pe care nimenea nu le-a mai cerut niciodată de la străbunii noștri și nu le va putea cere nici de la urmașii noștri... cere ceea ce clerului și plebei valahe, după firea ei prea bine cunoscută, nu i se cuvine niciodată". Luînd cunoștință de acest răspuns, Ioan Inocențiu Micu a redactat un alt memoriu, pe care, de data aceasta, l-a înaintat, de asemenea, împăratului. Trimis de curtea din Viena iarăși dietei ardelene, memoriul s-a citit în ședințele ei, dar, aflînd că el a fost semnat de „Ioan Inocențiu Micu în numele națiunii sale române din Transilvania", reprezentanții națiunilor privilegiate au protestat cu vehemență, afirmînd că nu recunosc „națiunea valahică" și că episcopul să modifice acest termen, înlocuindu-l cu acela de „valahi" sau „plebea valahică". Stabilit la Blaj în luna mai 1737, o dată cu mutarea de la Făgăraș a reședinței episcopale, Ioan Inocențiu Micu a așezat temeliile actualului oraș. Noul ctitor a căutat să dea reședinței sale un impuls economic și cultural. Pentru a-i deprinde pe români cu îndeletnicirile meșteșugărești și neguțătorești, Ioan Inocențiu Micu a adus și a colonizat la Blaj un număr de 39 de familii macedoromâne. Noilor veniți le-a acordat însemnate ajutoare în bani, precum și alte înlesniri materiale. Acești coloniști, împreună cu românii băștinași, au așezat apoi temelia modestelor începuturi economice ale Blajului de mai tîrziu. Lupta purtată pentru marea cauză națională, socială și culturală a românilor din Transilvania a continuat-o loan Inocențiu Micu și sub domnia împărătesei Maria Tereza, aît prin memorii înaintate curții din Viena, cît și în cadrul ședințelor dezbaterilor care s-au desfășișurat în dieta ardeleană de la Sibiu. Acestui for legislativ i-a cerut, printre altele, ca și așezarea Blaj „să fie făcută cetate privilegiată, să se scutească de orice cărăușie gratuită și de îndatorirea de a încartirui soldați și să aibă drept de a-și trimite deputați la dieta principatului", iar pentru ușurarea îmbunătățirea stării materiaile a poporului român, Ioan Inocențiu Micu pretindea dietei ca pe viitor „robotele, cari au să le facă iobagii români in fiecare săptămînă domnilor de pămînt, să se reducă la două zile, căci prin munca continuă iobagii se istovesc. Pădurile și moșiile cari le-au avut odinioară iobagii, dar li s-au apucat din partea domnilor, să li se restituie. In fine, pămînturile luate de la români din ură națională... să se restituie românilor". Toate cererile înaintate de către loan Inocențiu Micu, atît curții împărătești din Viena, cît dietei ardelene, pentru sobșiționarea dreptelor doleanțe ale poporului român, au fost cercetate și dezbătute, în cele din urmă, într-o conferință ministerială, care s-a întrunit în Viena la 17 august 1743. Această conferință n-a satisfăcut și n-a îndeplinit nici măcar una din Prof. Ștefan MANCIULEA (Continuare în pag. a 2-a) FIGURI DE MARI ÎNAINTAȘI V In pag. a IlI-a Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe Andre Bettencourt, ministrul industriei al Franței Luni după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei alreatei, Andre Bettencourt, sosi în România pentru a participa la deschiderea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoțit de Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Primire la tovarășul Ion Gheorghe Maurer Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer a primit luni după-amiază pe Andre Bettencourt, ministrul industriei al Franței. La primire a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de față Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. (Agerpres). Atelierele centrale Alba Iulia. Pentru a mări la uzură a metalelor, piesele sînt supuse unui termic adecvat. In foto : Muncitorul Iosif Trif, lună de lună, lucrînd la un cuptor electric pentru termice. Control P.C.I. Saca de hîrtie Petrești Recent a fost executat un control inopinat la formația P.C.I. a Fabricii de hîrtie Petrești. Cu această ocazie, formația a dovedit buna ei pregătire, adunîndu-se la remiză în 2 minute după darea alarmei și intrînd în dispozitivul de luptă după 7 minute, cu prezența de 75 la sută. S-au evidențiat, cu această ocazie, Ion Bîscă și motopompistul Gavrilă Cîndea. Un merit deosebit în pregătirea acestei formații îi revine și președintelui comisiei tehnice P.C.I., Inginerul Mihai Țoc. Lt. major Constantin LACULEANU I FESTIVALUL JUDEȚEAN DE MUZICA POPULARA Duminică, 29 septembrie a.c., s-a desfășurat pe scena Casei municipale de cultură din Alba Iulia faza județeană a festivalului-concurs de populară românească. Au participat 33 de muzică soliști din : Abrud, Aiud, Albac, Alba Iulia, Distra, Blaj, Cîmpeni, Galda de Jos, Gîrbova, Sebeș, Sîntimbru, Stremț și Teiuș. Partea I a programului a fost acompaniată de tarafurile reunite din Cîmpeni, Sebeș și Stremț, iar partea a II-a de tarafurile din Alba Iulia, Aiiuj și Blaj. Au avut loc două spectacole, primul la ora 11, al doilea la ora 17. In încheierea spectacolului de seară a avut loc festivitatea de premiere. S-au acordat următoarele premii în obiecte: un premiu I în valoare de 300 lei, două premii II în valoare de 200 lei fiecare, două premii III in valoare de 130 lei fiecare și trei mențiuni în valoare de 100 de lei fiecare. Premiul I a fost câștigat de solistul Traian Petrea din Albac, premiile II de Maria Bordeanu din Gîrbova și Letiția Seiceanu din Blaj, premiile III de Maria Ursu din Gîrbova și Aurelia Sicoe din Abrud, iar mențiunile de Marcela Roșea din Blaj, Ion Jeler din Alba Iulia și Valeria Avram din Aiud. Ambele spectacole s-au bucurat de un deosebi succes, realizat atît de calitatea interpretării soliștilor și a tarafurilor, cît și de prezentarea și asamblarea programului. Intr-un număr viitor al ziarului veți putea urmări o prezentare mai amplă a desfășurării festivalului-concurs de muzică populară românească. La microfon, solista Gabriela Ghera din Bistra,