Unirea, octombrie 1968 (Anul 1, nr. 193-219)
1968-10-09 / nr. 200
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITIVA! *b——w>iwim »rn'-,niri»^K^'TOi?x3~.Mm li —«a—^—mfn^**“"'1**'"1 n ^r——wncicrrrr~ ANUL I. NR. 200 MIERCURI 9 OCTOMBRIE 1968 I 4 PAGINI 30 BANI ------------- —‘------------------------íTHriniwmn—mi-------—r~«im——■■—iim——ii—i iMiwn—f !■— w—■mm n i ■■»»■iih iii— uimii i Fabrica „Căprioara“ din Sebeș. Ioan Sărăcian, de la secția confecții haine din piele, verifică calitatea unei comenzi. ȘTIRI RIM INDUSTRIE fIPL_________________________________________________________________________________________________g roarea extracției agregatelor, utilizarea unor noi camere, mecanizarea operațiilor la fabricarea produselor ușoare din beton armat. Pentru asigurarea securității muncii în scopul prevenirii oricăror accidente ,la întreprinderea „Salina" Ocna Mureș a fost luată o măsură deosebit de importantă. Este vorba de menținerea taluzurilor din subteran la o înclinație de 45 grade. Prin aceasta se evită rostogolirea și căderea rocilor depilate din zăcămînt, care produceau accidente. Menținerea taluzurilor la înclinația amintită permite totodată obținerea unor randamente sporite în subteran, fapt ce influențează pozitiv realizările minerilor. Acest lucru este deja evident. In cele 9 luni, minerii de la „Salină“ au produs peste planul de stat 22.000 tone sare, din care 100 tone sunt sare extrafină. 92,2 la sută din planul anual de investiții .Constructorii forestieri de la I.F. Sebeș au raportat de curînd un nou succes : realizarea în primele trei trimestre ale anului a 92,2 la sută din planul anual de investiții. La lucrările de construcțiimontaj, rezultatele sînt mult mai bune. In aceeași perioadă, la C+M au realizat 101,44 la sută din planul aferent anului curent. Dintre obiectivele mai importante executate din fondul de investiții enumerăm narea a 12 cabane, la termișapte lucrările aflîndu-se aice intr-un stadiu avansat, construirea și amenajarea unor drumuri forestiere în bazinele de pe văile Sebeșului, Ampoiului și Arieșului, înzestrarea parchetelor cu o serie de instalații și utilaje de doborît secționat, scos apropiat și încărcat materialul lemnos ș.a. A crescut capacitatea de producție în ultimele două trimestre, productivitatea muncii și capacitatea de producție a întreprinderii de prefabricate din beton armat Aiud au crescut simțitor. In trimestrele II și III, capacitatea de producție crescut cu 33 la sută și respecativ cu 55 la sută față de trimestrul I a.c. întregul spor de producție s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii. După cum rezultă din situațiile statistice existente la întreprindere, în trimestrul II s-a realizat o productivitate mai mare cu 29 la sută, iar în trimestrul III, cu 51 la sută, față de primele trei luni ale anului curent. Succesul obținut este urmarea aplicării mai multor măsuri — revizuirea utilajelor, îmbunătățirea fluxului tehnologic, organizarea mai corespunză ÎN PAGINA A 3-A ÎNDEPLINIREA sarcinilor la EXPORT, DATORIE DE ONOARE A FIECĂRUI COLECTIV! Economia județului nostru participă în mod activ la faima și prestigiul României socialiste pe toate continentele lumii. Sunt tot mai mult apreciate și solicitate produsele cu marca fabricilor „Sebeșul", „Ardeleana“, U.P.S.Ö.M., U.M.C., Hîrtia de Petrești și multe altele. In relațiile comerciale cu partenerii externi, o condiție de cea mai mare importantă o constituie respectarea strictă a livrărilor ritmice la export. Cu puține excepții, tot mai multe colective își fac din aceasta o chestiune de prestigiu și onoare. Nu este locul și nici nu ne propunem să analizăm aici stadiul îndeplinirii sarcinilor la export ale fiecărei întreprinderi. Ne oprim asupra unei singure unități — Uzina mecanică din Cugir. Mai întîi, cîteva coordonate. Produsele uzinei sunt exportate în peste 24 de țări, unele cu veche tradiție în construcția de mașini-unelte. Catalogul produselor exportate a crescut mult, mai ales în ultimii doi ani. Asimilarea și fabricarea unor mașini-unelte de tehnicitate ridicată, le-a făcut competitive pe piața mondială. Marca U.M. Cugir a fost prezentă, numai în acest an, la 15 expoziții și tîrguri internaționale, unde a întrunit aprecieri unanime. O știre transmisă în aceste zile de Agerpres ne anunță că, la Tokio, în cadrul unei expoziții industriale internaționale, freza de danturat (FD-320), produsă la U.M. Cugir, a stîrnit un viu interes și aprecieri elogioase. Ar mai putea fi citate și alte argumente care vin în sprijinul afirmației că la U.M. Cugir inteligența tehnică se materializează în produse de calitate și indici tehnico-economici superiori. Specialiștii ne-au furnizat amănunte uzinei interesante, mai puțin însă ne-au vorbit despre aspectul cantitativ al obligațiunilor asumate la export. Circumspect, ing. Dorin Goția, șeful serviciului export, este de părere că nerealizarea planului la export pe 9 cu 2.818.000, lei, nu poate luni pusă numai pe seama deficienți telor interne. Probabil, dar nerealizarea planului la export este o veche meteahnă, de care uzina, în ciuda promisiunilor făcute, nu se poate lecui. Din totalul de șapte contracte pentru export, n-au fost realizate integral decit patru. Fără nici un proces de intenție, se înțelege că, în acest caz, unii beneficiari externi au fost vitregiți de primirea la timp a produselor contractate. Și exemplele nu lipsesc. In Anglia, s-au livrat mai puțin cu 9 freze universale decit prevedeau clauzele contractuale. Alte patru freze de danturat, destinate Japoniei, lipsesc din bilanțul realizărilor pe 9 luni. Apreciată la timpul său ca binevenită, inițiativa modernizării frezei universale s-a ofilit prea devreme. Cinci asemenea produse sporesc și mai mult volumul nerealizărilor. Evident că neritmicitatea livrărilor la export are implicații pe cit de nedorite, pe atît de costisitoare. In primul rînd, •tirbește prestigiul, micșorînd încrederea beneficiarilor, generează daune plătite în valuri sau determină stabilirea unor prețuri mai mici, ca urmare a depășirii momentului conjunctural favorabil. Explicații, mai mult sau mai puțin plauzibile, ne-a fost dat să auzim din gura multor cadre de conducere și specialiști. Se pare însă că motivul principal al neîndeplinirii obligațiilor contractuale la export rezidă nu atît în lipsa de capacitate de uzinare, pe care o revendică conducerea uzinei, ci mai ales în folosirea nerațională a mașinilor existente și a fondului de timp. Cînd facem această afirmație, ne gîndim la faptul că frecventele defecțiuni mecanice și electrice au diminuat în mod substanțial capacitățile de producție. Aceste staționări și Întreruperi „nevinovate" reprezintă, cumulat pe 9 luni, mai mult de 100.000 ore-mașină, timp pierdut în care s-ar putut înlătura multe din presstinsele locuri înguste. Desele Sebastian TRUȚA * 8 8 (Continuare in pag. a 2-a) Mecanizarea lucrărilor la prefabricatele de dimensiuni mici Pe lângă fabricarea unor produse de beton armat de mare serie, cum ar fi traversele, chesoanele și elementele pentru poduri, la întreprinderea de prefabricate din Aiud s-a produs un număr însemnat de sortimente de beton armat de dimensiuni mici — borduri de șosele, canale de telecomunicații ș.a. Pînă nu de mult operațiile de lucru la aceste ultime produse se executau manual, cu cheltuieli mari și randamente scăzute. Eliminarea acestor impedimente a stat în atenția conducerii secției de prefabricate. Astfel, în urma unui studiu tehnic efectuat s-au mecanizat lucrările la prefabricatele de dimensiuni mici. In acest scop secția a fost înzestrată cu transportoare și betoniere. Paralel s-au adus îmbunătățiri întregului flux tehnologic, fapt ce a redus cheltuielile de fabricație cu 10.000 lei pe lună. Primire la Consiliul de Miniștri Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer a primit marti la amiază pe Jaromir Owieduszko, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.P. Polone la București intr-o vizită protocolară de prezentare. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială a participat Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Stadiul lucrărilor agricole în I.A.S. In ultimele zile, în întreprinderile agricole de stat s-a lucrat cu spor la strîngerea culturilor tîrzii și însămînțarea griului de toamnă. Astfel, potrivit ultimelor date centralizate de Departamentul I.A.S., porumbul a fost cules de pe mai mult de 42 la sută din suprafața cultivată. Unitățile din trustul I.A.S. Craiova, fruntașe pe țară în muncile de toamnă au recoltat porumbul de pe 72 la sută din suprafață. Realizări importante au înregistrat și unitățile din trusturile București, Ploiești și Slobozia. Floarea-soarelui se recoltează acum de pe ultimele suprafețe. In podgorii strugurii au fost culeși de pe 85 la sută din suprafață. Numeroase I.A.S. au terminat culesul iar în altele se strînge recolta de multe pe ultimele suprafețe. Concomitent, mecanizatorii pregătesc terenurile și însămînțează griul. In trusturile Slobozia, Ploiești, Bacău și București s-au însămânțat între 70 și 90 la sută din terenurile prevăzute, suprafețe cu 10-25 la sută mai mari față de media realizărilor pe țară în acest sector al agriculturii. Trusturile I.A.S. Cluj, Oradea, Brașov, însă sunt mult rămase în urmă la această importantă lucrare și trebuie sa ia de îndată măsuri pentru intensificarea ritmului de muncă. Succese ale forestierilor Colectivele întreprinderilor Ministerului Economiei tiere au încheiat primele Forestiei trimestre ale anului cu însemnate realizări. Planul producției globale a fost depășit cu 115,3 milioane lei, iar cel al producției-marfă cu 156 milioane lei. In această perioadă au fost realizate peste prevederile de plan, printre altele: 28.000 mc cherestea, mobilă în valoare de 8,7 milioane lei, peste 25.000 mp plăci aglomerate din lemn, aproape 30.000 mp parchete. In unitățile silvice planul pe primele nouă luni ale anului a fost depășit cu 23,4 la sută, întreprinderile din această ramură au livrat în primele trei trimestre ale anului pentru fondul pieții, mobilă, cherestea, plăci aglomerate și fibrolemnoase, lemne de foc, și alte produse a căror valoare întrece prevederile de plan cu 86 milioane lei. Față de aceeași perioadă a anului trecut productivitatea muncii pe întreaga ramură a economiei forestiere a înregistrat o creștere de 5 la sută. CĂMINELE CULTURALE IN PREAJMA LUNILOR DE IARNĂ Problema bazei materiale căminelor culturale, ca și preagătirea lor în vederea lunilor de iarnă — abordată într-un articol publicat nu de mult în ziarul nostru — a format subiectul unui nou raid-anchetă prin cîteva comune din județul nostru. Primul popas, în centrul comunal Șibot, ne-a adus și primele surprize. Aici nu există în primul rînd un cămin, de unde, cum pare să fie firesc, nici un director de cămin. La consiliul popular comunal suntem informați asupra „cauzelor" care au determinat încetarea activității căminului cultural în Șibot. Dar, iată faptele : Cu cîtăva vreme în urmă, într-o școală veche din comună, se aflau, în condițiuni modeste, o bibliotecă și un cămin cultural. Oficiul P.T.T.R., care de altminteri avea fonduri pentru construirea unui imobil propriu, a ocupat sala destinată căminului cultural, iar activitatea culturală a fost „mutată“ în sala de festivități a noii școli generale. Odiseea bibliotecii n-a fost cu mult deosebită, în final ea ajungînd tot de unde a plecat. Într-una din sălile vechii școli. Dar, pînă cînd va exista un director de cămin în Șibot, cine răspunde de mișcarea culturală, de bunurile căminului ? Răspunsul primit la Consiliul popular comunal a fost dezolant : „Păi, dacă n-avem director... nimeni." Există în proprietatea căminului un televizor, un picup, un magnetofon și un radio care însă, după cîte am fost informați la Consiliul popular comunal, stau închise. Ne-am deplasat la bibliotecă, în speranța că acolo se știe ceva mai mult despre locul în care sînt depozitate. Bibliotecara Anuța Olaru, care are în această muncă 11 ani de activitate, ne-a explicat ceva mai detaliat povestea materialelor de practică socialculturală. Am aflat astfel că în Șibot există pentru public televizoare : unul la bibliotecă, unul la școală (al căminului) și al treilea tot la școală (al școlii). Celelalte materiale sunt încuiate într-o cămăruță de lungă bibliotecă. Am întrebat și aici dacă se cunosc alte materiale din dotarea căminului și... spre surprinderea noastră, ni s-a vorbit despre cîteva viori, cîteva mandoline și un acordeon. Unde sînt, nici tovarășa Olaru nu știe. Și are dreptate. Se știe doar că, în urmă cu 2 ani, au fost împrumutate căminului de la Ceru Băcăinți. Că au fost transferate acolo, sau au fost restituite, asta nu mai știe nimeni. Am insistat totuși asupra folosirii celor două televizoare și am aflat astfel că cel de la bibliotecă este uzitat în special de copii în cursul după-amiezelor. Televizorul de la școală, care a mai fost folosit și de alți amatori în afara elevilor, urmează, așa cum promitea tovarășul director al școlii, să intre, tot în uzul celor mici „fiindcă acum este toamnă, noroi...". Foarte, gospodă- P. E. BANCIU (Continuare în pag. a 2-a) Mult căutatele covoare Tismana se pot țese și la cooperativa „Record" din Aiud. In fotografie : Dobrița Cojocaru și Eugenia Manolache lucrînd la un astfel de covor, comandat de Magazinul de artă populară din București. *33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 Intr-o anchetă publicată în ziarul nostru de joi, 26 septembrie a.c., în materialul „Cu ce se alege consumatorul din dispută producător-valorificator?“, am semnalat existența unor deficiențe în producerea și valorificarea legumelor. In ancheta de astăzi, ne-am propus să revenim asupra acestei probleme, să lărgim sfera investigațiilor, analizînd și modul cum se achită unitățile agricole de obligațiile lor fixate prin contractele încheiate , cu organele întreprinderii pentru valorificarea fructelor și legumelor. Pornim de la constatarea că, în acest an, în marea majoritate a unităților cooperatiste din județul nostru s-au producții superioare de obținut legume. Cu toate acestea, pînă sîmbătă ,5 octombrie, unitățile cooperatiste au predat întreprinderii județene pentru valorificarea legumelor și fructelor mai puțin de 50 la sută din prevederile contractuale. (Din cele 13.600 tone contractate, au fost livrate numai 6.200 tone de legume). Două sunt cauzele principale ale acestei stări de lucruri: în primul rînd, din vina unităților cooperatiste, care n-au organizat în mod corespunzător recoltarea legumelor, iar în al doilea rînd, datorită deficiențelor ce se mai semnalează în privința respectării graficelor de preluare. (Deci, lipsuri ale organelor de valorificare). De exemplu, la ceapă, Cooperativa agricolă de producție din Calda se angajează să predea o cantitate de 108 tone. Pînă în ziua de 5 octombrie n-a predat decît... o tonă. De ce? „Pentru că nu s-a recoltat". Un răspuns simplu și foarte concis, primit din partea inginerei Maria Suhov. Dar se uită un adevăr: momentul de față, pe cele ln 6 hectare cu ceapă, peste 70 la sută din recoltă a vegetat. Frunzele au ajuns la 20-23 cm. Mai slabă este situația de la Teiuș. Din cele 36 tone de ceapă prevăzute să fie valorificate prin I.J.V.S.F., nu s-a predat nimic, pentru că de pe cele 10 hectare încă nu s-a început recoltarea, deși ceapa înverzește pe cîmp, în timp ce pe piață este deficitară. Situații asemănătoare au întîlnit la Șard și Blandiana. Nici în ceea ce privește livrarea castraveților nu se stă mai bine. Nici măcar 30 la sută dinn cantitatea totală nu a fost predată beneficiarului. Aceleași unități, pe care le-am amintit înainte, manifestă serioase lipsuri în respectarea propriilor obligații: Galda, Teiuș, Cisteiul de Tîrnave etc. De exemplu, de la Galda s-au preluat doar două tone de castraveți, în timp ce angajamentul prevedea livrarea unei cantități de 75 tone. Alte unități, printre care cele din Micești, Ciugud și Ighiu, deși aveau planificat să predea cîte 16 tone de ardei, nu au predat nimic. De la Sîntimbru, din cele 8 tone, nu s-a preluat nimic. Ce explicație se poate da acestei atitudini care încalcă flagrant propriile obligații contractuale ? In ceea ce privește varza, există din abundență. Organele de valorificare au luat măsuri pentru a prelua produse în plus față de cele prevăzute în grafic. Este un fapt demn de subliniat, și la fel ar trebui să se procedeze și cu alte legume, cînd producția este mai mare decît cea planificată. De exemplu, de la Mihalțs-au preluat în plus, 50 tone, de la Teiuș 22 tone. Deși unități ca Stremț, Șard și Vințu de Jos, n-au contractat nici un kilogram de varză, totuși organele I.J.V.S.F. au preluat de aici 2 și chiar mai multe tone de varză. Greșit s-au orientat țăranii cooperatori din Teiuș, care, „de frica brumei" — cum spunea inginera Maria Lușcă — au recoltat ardeii de pe 4 hectare și nu ne-au fost preluați". Aceasta, pentru că ardeii au fost recoltați în același timp în mai multe unități. Fiind multe cereri, nu exista posibilitatea transportului. Ce-i drept, la sugestia organelor de valorificare, ardeii au fost protejați și vor fi preluați cu de curînd. Era însă bine ca în loc să se recolteze ardeii, să se mobilizeze forțele pentru recoltarea cepei care era mult mai stringentă. Tot la Teiuș, fasolea a fost lăsată prea mult pe cîmp și a trecut de perioada de maturitate tehnologică. In felul acesta, 5 tone de fasole au devenit furaje pentru animale, din vina legumicultorilor. Cert este faptul că problemei preluării legumelor trebuie să i se acorde mai multă atenție. Dar, în același timp, unitățile producătoare este imperios necesar să facă eforturi susținute pentru recoltarea la timp a culturilor legumicole. Este vorba de munca unui an. Neglijată, recolta se depreciază. Cei în drept trebuie să depună mai multă stăruință în crearea unor condiții optime aprovizionării populației pe timp de iarnă cu un sortiment cît mai bogat de legume de calitate superioară. Mircea MUNTEANU DESPRE RECOLTAREA LEGUMELOR ȘI RELAȚIA PRODUCĂTOR-BENEFICIAR 1I fșssIlliSIflIililgilIfliililgigliiliîli muiiiiiiiiiiiiiit’ Cum este asistenta „tratată medicală la sate ? Este un lucru cert, care nu mai necesită nici un fel de comentariu, că satul contemporan a cunoscut nostru în acești ani multiple și variate transformări și înnoiri. O dată cu dezvoltarea sa economică s-au petrecut adinci și fundamentale mutații și primeniri și în peisajul social, general al satului. Un loc aparte între acestea îl ocupă dispensarele medicale, casele de nașteri, dotate cu materiale, medicamente și aparatură modernă și deservite de cadre medicale specializate, ce vorbesc cu deosebită forță de grija și atenția pe care partidul și statul nostru o acordă vieții și sănătății țăranului de pe ogoare. Cu toate succesele obținute în domeniul ocrotirii sănătății în mediul sătesc, mai există aici încă destule neajunsuri, rămîneri în urmă care nu fac deloc cinste oamenilor în halate albe, în care s-a investit atîta încredere, organelor de conducere ale vieții medicale și sanitare ale județului. Unii medici, cadre sanitare de la sate, prin atitudinea, modul de comportare cu pacienții, prin felul cum înțeleg să-și facă datoria, să-și ducă la bun sfîrșit înalta lor menire socială, știrbesc din prestigiul profesiei de medic, aruncă umbre negre asupra medicinei în general, a acelor care sînt puși să vegheze la sănătatea oamenilor. Iată bunăoară ce ne scrie cetățeanul Petre Gîscă din comuna Cetatea de Baltă: „Intr-una din zilele lunii august m-am dus împreună cu soția la dispensarul medical din comună pentru un consult. In curte am găsit femeia de serviciu și dezinfectorul care ne-a spus să așteptăm la ușa dispensarului, că altfel domnul doctor Eduard Mozeș se supără dacă ne găsește în curte. Dar, spre uimirea prin ușa noastră, el a ieșit din dos, urcîndu-se într-o căruță și plecînd. Văzlndu-l, am alergat după el. N-a vrut să oprească. Mi-a aruncat din mers : „du-te la dispensar că aranjează sora !“ Dar aici nu era decît moașa de teren, care nu mă putea ajuta cu nimic. Mai menționez că altă dată, fiind iar bolnav și dur îndumă la dispensar soția medicului mi-a spus că este plecat de acasă, ca după un sfert de oră să-l văd că iese și pleacă. Astfel de cazuri sunt foarte dese și din discuțiile avute cu mai mulți cetățeni din comună am constatat că oamenilor le e pur și simplu frică să se apropie de dispensar". Iată o stare de lucruri aproape inimmainabilă. Un medic care ar trebui să fie un adevărat frate, părinte pentru bolnavi, care să-i apropie, să se vorbească prietenește, să facă totul pentru a le alina durerile fizice și psihice, înlocuiește toate acestea cu indiferența, dezinteresul, chiar disprețul, inoculînd pacienților, teamă și frică în loc de medicamente, grijă, atenție. Etica omului cu halat alb, a medicului, este în acest caz grav viciată. Cazul amintit mai sus nu singular, încâlecind în mod grosolan normele de conduită și etică profesională, cetățenească, oficiantul sanitar Pavel Vlad, de la dispensarul medical din Sîntimbru, a pretins bolnavului Gheorghe Boromi — pensionar — suma de 50 de lei pentru a-i face niște injecții. Cu toate acestea, incriminatul nu se deplasase încă la domiciliul bolnavului (data vizitei noastre — 1 octombrie a.c.) pentru a-i face injecțiile necesare, pricinuindu-i agravarea bolii. Reprignă astfel cu atît mai mult fapta acestuia, cu cit el are peste 20 de ani vechime în îndeletnicirea de discipol al lui Hipocrate, așteptînd azi mîine să iasă la pensie. Despre felul cum se acordă asistenta medicală în comuna Sîntimbru se mai pot spune și alte lucruri. La ora de fată nu există aici nici un medic. Cel care a fost, Elena Mitrofan, cu specialitatea pediatrie, se află în concediu, și, după spusele celor de la Consiliul popular comunal, nu se mai întoarce în comună. Urmează să vină o dată pe săptămînă medicul de la Mihalț. — Avem un bolnav cu tensiune ridicată — ne spunea moașa Paraschiva Barbu. Am trimis la Mihalț după medic, care n-a putut să vină. Ne-a trimis în schimb niște injecții pe care să i le administrăm. Dar noi nu i le putem face. Trebuie adus la dispensar. — O ducem foarte greu cu deplasările pe teren— completează asistenta de ocrotire Raveca Răchită. Nu avem nici un mijloc de deplasare. Cînd se ivește cite un caz mai grav trebuie să ne rugăm de unul și de altul. Mamele trebuie să vină cu copiii în brațe distanță de 5—6 km. și acesta nu-i un lucru ușor. In multe locuri in Gheorghe JITRCA (Continuare în pag. a 2-a) ANCHETĂ