Unirea, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 220-245)
1968-11-08 / nr. 226
PROLETARI DIN TOATE TARILE . UNITIVA! ANUL I. NR. 226 VINERI 8 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Adunarea reprezentanților oamenilor muncii pentru constituirea Consiliului județean Alba al naționalității maghiare Ca urmare a măsurilor organizatorice cu privire la întărirea «antian” a unității moral-politice a poporului nostru, a cimentării frăției dintre oamenii muncii români și ai naționalităților conlocuitoare, a coeziunii națiunii noastre socialiste, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 24-25 octombrie a.c., ieri a avut loc în sala Casei de cultură din Alba Iulia, adunarea de constituire a Consiliului județean Alba al oamenilor muncii de naționalitate maghiară. La adunare au participat tovarășii George Homoștean, prim secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu Băiuț Sârbu, Ioan Stoica și Nicodim Roșca, secretari ai Comitetului județean de partid. A fost prezent tovarășul Alexandru Kosandi, din partea Comisiei Centrale de organizare a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară din Republica Socialistă România. Cu acest prilej au fost desemnați membrii Consiliului județean Alba al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, precum și reprezentanții oamenilor muncii maghiari din județul nostru în Consiliul Central al oamenilor muncii de naționalitate maghiară din Republica Socialistă România. In deschiderea adunării a luat cuvîntul tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN, prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu. (Continuare in pag. a 3-a) Cuvintarea tovarășului Homoștean George Ecoul larg pe care l-au avut lucrările recentei Plenare C.C. al P.C.R. In rrundul tuturor a oamenilor muncii din județul nostru, români, maghiari, germani și de elite naționalități — a subliniat tovarășul Seorge Homoștean —, reflectă deplina aprobare a cetățenilor județului față de măsurile preconizate de Plenară. Vorbitorul a arătat in continuare că aceste măsuri fac parte din acțiunile succesive întreprinse de conducerea partidului pentru adoptarea celor mai potrivite căi și a celor mai eficiente mijloace In vederea ridicării pe o treaptă mai înaltă a întregii activități sociale. Tovarășul Homoștean a reliefat că problemele de mare amploare examinate de Plenara C.C. al P.G.R., schimbările actinei, evidențiază survenite în condițiile de viață și muncă ale tuturor claselor depăturilor sociale, ca urmare și succeselor obținute în dezvoltaarea bazeiehnico-materiale a socialismului, a progresului, științei și culturii în toate compartimentele de activitate. Tabloul acestei evoluții sociale constituie o dovadă grăitoare a faptului că întregul popor este puternic sudat prin aceleași interese și năzuințe, că victoria revoluției socialiste și transformările survenite în societatea noastră au asigurat închegarea unității tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate. Factorul hotărîtor dezășuiește forța, trăinicia care și unitatea orînduirii socialiste, este și rămîne conducerea politică a întregii noastre societăți de către Partidul Comunist Român — detașamentul de avangardă al clasei muncitoare, al maselor celor ce muncesc, din rîndul căruia fac parte cei mai buni fii al națiunii, elementele cele mai înaintate din sinul clasei muncitoare, ale țărănimii și intelectualității. Pentru noi toți, a spus vorbitorul, este un prilej de adîncă satisfacție faptul că la succesele repurtate în toate domeniile se află munca înfrățită, plină de elan și abnegație muncitorilor, țăranilor, intelectualilor — români, maghiari și germani — din județul nostru, care sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, obțin succese de seamă în realizarea sarcinilor de mare însemnătate stabilite de partid în toate sectoarele vieții noastre politice, economice și social-culturale. Grăitoare sînt în această privință rezultatele obținute de colectivele județului nostru care, desfășurînd larg întrecerea socialistă, organizând cu mai bine activitatea economică, asimilînd procedee tehnologice noi, au reușit să Îndeplinească planul producției globale, pe ansamblul județului, pe cele 10 luni ale anului, în proporție de 101,8 la sută, iar planul producției marfă vîndută și Încasată, de 101,6 la sută. Ne mîndrim cu colectivele uzinelor din Cugir, de la Ocna Mureș, Aiud, ale fabricilor „Sebeșul“, „Căprioara" din Sebeș și altele, unde alături de muncitorii români lucrează colt la cot și muncitori aparținând naționalităților conlocuitoare, care reușesc să se prezinte lună de lună cu un bogat bilanț de realizări. Cu un deosebit avînt lucrează în aceste zile mecanizatorii, țăranii cooperatori, toți lucrătorii ogoarelor, pentru terminarea însămînțărilor de toamnă și strîngerea tuturor produselor din timp. Fruntașe în actuala campanie agricolă de toamnă se situează unitățile din Unirea, Berghin, Vingard, Lopadea Nouă, Căpud și altele. Aceasta este o dovadă că țăranii cooperatori români, maghiari și germani, însuflețiți de hotărîrile partidului, nu-și precupețesc eforturile pentru a-și aduce contribuția la progresul general al patriei noastre socialiste. Referindu-se la faptul că, în elaborarea tuturor măsurilor, partidul acordă o deosebită atenție lărgirii și perfecționării continue a democrației liste, vorbitorul a spus : socioDemocrația în concepția partidului nostru ține de însăși esența socialismului, dezvoltarea și lărgirea ei continuă reprezintă una din cerințele fundamentale în opera de desăvârșire a construcției socialiste. Constituirea Frontului Unității Socialiste răspunde necesităților actuale, reflectînd stadiul de maturizare a relațiilor de strînsă unitate dintre toate clasele și păturile sociale din țara noastră, gradul înalt de coeziune a societății socialiste. Așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, „Frontul Unității Socialiste va nnmănunchia intr-un organism larg democratic, cu caracter permanent toate forțele poporului român și ale naționalităților conlocuitoare, exponenții organizațiilor de masă și tuturor obștești, al tuturor claselor și păturilor sociale care alcătuiesc structura orînduirii noastre noi, va concentra întreaga energie a națiunii socialiste sub conducerea partidului, pentru progresul și înflorirea continuă a României socialiste". In făurirea operei de construcție a socialismului, partidul și statul nostru au acordat și acordă o importanță deosebită întăririi unității poporului, cimentării continue,a frăției dintre oamenii muncii români și cei aparținînd naționalităților conlocuitoare. Succesele mari în construcția socialismului, la care și-au adus și își aduc contribuția toți oamenii muncii — români, maghiari, germani — indiferent de naționalitate, sînt dovezi grăitoare ale unității de acțiune a întregului popor în jurul Partidului Comunist Român. Triumful definitiv al socialismului în patria noastră, lichidarea oricărui fel de exploatare a asigurat oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate, o bază reală pentru libertăți și drepturi sociale. Desființînd proprietatea capitalistă, înlăturînd nedreptățile sociale, discriminarea de rasă, de sex, de naționalitate, statul nostru a asigurat tuturor celor ce muncesc drepturi egale în societate, participarea neîngrădită la întreaga viață economică, socială și politică a țării. O ilustrare vie a drepturilor și libertăților de care se bucură naționalitățile conlocuitoare, spus vorbitorul, o constituie reaprezentarea acestora în organele centrale și locale ale partidului, ale statului și ale organizațiilor obștești. In Marea Adunare Națională, în consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale își desfășoară activitatea mii de deputați aparținînd lor conlocuitoare, naționalitățiîn consiliul popular al județului Alba. In consiliile populare municipal, orășenești și comunale de pe cuprinsul județului activează în prezent, alături de deputați români, deputați aparținind naționalităților conlocuitoare. Aceștia depun o muncă rodnică în rezolvarea numeroaselor probleme de interes obștesc. Ia ridicarea localităților desfășoară activitatea, unde își servind prin munca lor interesele oamenilor muncii. Cuprinzînd în rîndurile sale pe cei mai buni fii ai poporului, atît români cit și de alte naționalități, organizațiile de partid de pe cuprinsul județu (Continuare în pag. a 3-a) TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal Participanți activi la marile realizări obținute de țara noastră sub conducerea înțeleaptă partidului comunist, ne umple inimile de bucurie a fiecare nouă măsură menită să ducă la progresul și propășirea patriei noastre scumpe. Cu mîndria și satisfacția pe care ne-o dă măreția zilelor ce ie trăim, dăm viață astăzi recentei Hotărîri a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din octombrie 1968, care cu profunzime și responsabilitate demne de prestigiul partidului nostru, analizind structura societății românești contemporane, a hotărît înființarea unor organisme cu caracter reprezentativ pentru toate masele muncitoare de la orașe și sate. Constituirea Frontului Unității Socialiste și consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară, germană și de alte naționalități, reflectă modul cuprinzător și unitar în care partidul abordează întregul ansamblu al problemelor evoluției societății noastre socialiste, perfecționarea continuă și constantă a formelor și structurii sociale, în funcție de cerințele obiective ale etapei în care ne găsim. Participând la întrunirea de constituire a Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară din județul Alba, ne exprimăm profunda noastră satisfacție față de grija permanentă și neabătută a partidului nostru pentru întărirea unității poporului, prin crearea unui cadru organizatoric nou care, ca o încununare a unității de pînă acum a poporului român și a naționalităților conlocuitoare, vine să asigure participarea și mai activă a acestora la opera de înflorire continuă a României. Suntem mîndri de faptul că ne putem aduce contribuția activă la transpunerea în viață a concepției științifice marxist-leniniste a partidului nostru, care în întreaga sa activitate militează pentru întărirea și dezvoltarea democrației socialiste, singura în stare să rezolve pe un plan superior problema națională, prin participarea efectivă a tuturor cetățenilor și naționalităților într-un mod pe deplin liber la rezolvarea treburilor politice, sociale, culturale, economice ale statului. Pe noi, populația maghiară de pe meleagurile acestui județ, ne leagă de ceilalți oameni ai muncii români, germani veacuri de luptă înfrățită pentru dreptate și libertate, aspirații comune pentru progres social. Sîntem mîndri că în această deplină unitate putem să ne sporim eforturile pentru realizarea idealurilor comune, încredințăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, scumpe tovarășe Nicolae Ceaușescu, că nu vom precupeți nici un efort, că ne vom mobiliza toate energiile noastre creatoare pentru traduce în viață hotărîrile Congresului al IX-lea și ale Conferinței Naționale a P.C.R., pentru propășirea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Alba Iulia, 7 noiembrie 1968. ADUNAREA DE CONSTITUIRE A CONSILIULUI JUDEȚEAN ALBA AL NAȚIONALITĂȚII MAGHIARE COMPONENȚA CONSILIULUI OAMENILOR MUNCII DE NAȚIONALITATE MAGHIARA DIN JUDEȚUL ALBA 1 Szabó Alexandru, președinte 2 Crisbay Elisabeta, vicepreședinte 3 Szabó Laurențiu, vicepreședinte 4 Mirth Francisc, secretar Membri: 5 Szekely loan, 6 Deák Elisabeta, 7 Egyed Alexandru, 8 Biro Árpád, 9 Mezel Alexandra, 10 Leopold Vasile, 11 Farkaș Vasile, 12 Enedy Petra, 13 Murvoy Ntcolae, 14 Balint Emma, 15 István Margareta, 16 Horvath Bella, 17 Fogorosy Alexandra. Tovarășii Gyölay mund, Szabó Alexandru, Sigis Izmái Vasile și Fabian Árpád, au fost desemnați tentanți ai oamenilor ca repremunții de naționalitate maghiară, în Consiliul Central. Adunări pentru constituirea consiliilor județene ale oamenilor muncii de naționalitate maghiară, germană și ucraineană In aplicarea hotărîrilor recentei plenare a C.C. al P.C.R., cu privire la unele măsuri organizatorice pentru întărirea continuă a unității moral-politice a poporului muncitor, a frăției dintre oamenii muncii români și ai naționalităților conlocuitoare, a coeziunii națiunii noastre socialiste, în județele în care alături de populația română trăiesc și oameni ai muncii de alte naționalități au avut loc joi primele adunări pentru constituirea consiliilor județene ale oamenilor muncii de naționalitate maghiară, germană, ucraineană. Adunări ale reprezentanților oamenilor muncii de naționalitate maghiară au avut loc în județele Alba și Arad , ale reprezentanților oamenilor muncii de naționalitate germană în județele Alba, Brașov, Caraș- Severin, Sibiu și Timișoara, ale reprezentanților oamenilor muncii de naționalitate ucraineană în județul Suceava. La adunări au participat reprezentanți ai Comisiei centrale de organizare, primii secretari ai comitetelor județene ale P.C.R. Despre importanța acestui eveniment au vorbit primii secretari ai comitetelor județene ale P.C.R. și un mare număr de participanți la adunări. Participanții la adunări au desemnat consiliile județene, au stabilit președinții, vicepreședinții și secretarii consiliilor, precum și reprezentanții locali pentru Consiliile nationaUtâtftar maghiară și germană din Republica Socialistă România. In încheierea adunărilor au fost adoptate telegrame adresate Comitetului Partidului Comunist Central al Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care participanții și-au exprimat profunda lor recunoștință față de grija permanentă a partidului nostru pentru întărirea unității poporului, pentru dezvoltarea democrației socialiste, atașamentul fierbinte față de cauza înfloririi patriei comune — România socialistă, angajamentul lor de a-și consacra toate forțele înfăptuirii progresului general al societății noastre. Adunările pentru constituirea consiliilor județene ale oamenilor muncii aparținînd minorităților naționale continuă. (Agerpres) Rozina Kein este una dintre cele mai destoinice muncitoare de la Fabrica „Sebeșul“ din Sebeș. Iat-o lucrînd la mașina de îmbrăcat elastic pentru ciorapi bărbătești. Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației Partidului Comunist din Japonia Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit joi la amiază delegația Partidului Comunist din Japonia, formată din tovarășii: Satomi Hakamada, membru al Prezidiului și Secretariatului C.C. al P.C.J., Koichiro Ueda, membru supleant al Secretariatului, șeful Comisiei Politice a C.C. al P.C.J., Hidesato Numata, membru al Comisiei Centrale de control financiar, și Shunichi Nishizawa, redactor șef al revistei „Documente internationale". Au participat tovarășii : Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar și C.C. al P.C.R., Ștefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., redactor-șef al revistei „Lupta de clasă" și Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, într-o atmosferă caldă, tovărășească, a avut loc un schimb de păreri cu privire la probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești, ale situației internaționale, precum și în legătură cu dezvoltarea în continuare a relațiilor frățești între Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Japonia. , TELEGRAMA Domnului RICHARD NIXON lm; este deosebit de plăcut să vă adresez, cu prilejul alegerii Dumneavoastră în funcția de înaltă răspundere, de președinte al Statelor Unite ale Americii, felicitări cordiale și cele mai bune urări de sănătate și fericire personală. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima speranța că relațiile dintre țările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor român și american, al cauzei păcii și colaborării internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU Neutilizarea fondurilor de mică mecanizare se soldează cu mari implicații Nu mai este de mult o noutate faptul că statul pune la dispoziția întreprinderilor, organizațiilor economice și unităților cooperației meșteșugărești și de consum credite pentru executarea unor lucrări cu caracter productiv sau pentru îmbunătățirea aprovizionării și deservirii populației. Criteriul acordării acestor credite, așazise de mică mecanizare, este, de asemenea, cunoscut: utilizarea lui să aibă eficiență economică și să poată fi recuperate în cel mai scurt timp. Avantajele sînt multiple și în mod cert ele sînt cel mai bine cunoscute de cei care solicită astfel de credite. Din situațiile existente la Sucursala județeană a Băncii Naționale văzuită că pînă la 30 septembrie, pe ansamblul județului, au fost creditate din fonduri de mică mecanizare diverse lucrări, in valoare de aproape 7.000.000 lei. Unui neavizat, simpla rostire a acestei cifre i-ar putea părea mare, deși, în realitate, multe unități nu apelează la utilitatea practică a acestor avantaje. Dar chiar așa stînd situația, să vedem care este structura repartizării creditelor. Din volumul total al creditelor acordate, 57,3 la sută sunt destinate executării unor lucrări menite să asigure creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost și îmbunătățirea calității produselor, iar alte 33 de procente sunt solicitate pentru amenajări, extinderi și procurări de mobilier în unitățile comerciale de stat și cooperatiste. Nu este nevoie să citim printre rînduri, pentru a ne da seama că unele compartimente au fost vitregite. Așa, bunăoară, existența a numai șapte lucrări aferente creșterii capacităților de producție (în valoare de 600.000 lei) ni se par mult prea puține dacă ținem seama că în județul nostru își desfășoară activitatea 18 întreprinderi republicane și patru de industrie locală. În cazul de fata este inexplicabilă rezerva și reținerea manifestate de conducerile multor unități în crearea unor noi capacități de producție. Dacă solicitarea aprobărilor se face în timp util, în schimb, conducerile multor întreprinderi și organizații comerciale manifestă o slabă preocupare pentru atacarea lucrărilor. S-a încetățenit o anume mentalitate, potrivit căreia principalul este să obții aprobarea și nu să și investești imediat. Consecințele se cunosc : recepționarea cu mare întîrziere a lucrărilor și neperfectarea formelor de recombursare a creditului solicitat. Exemplele confirmă: Din volumul lucrărilor aprobate pentru anul 1968, doar 59,8 la sută reprezintă credite bancare efectiv acordate pînă la 30 septembrie a.c. Fabrica de hîrtie din Petrești a angajat doar 55,1 la sută din suma aprobată. întreprinderea cool Aibă Iulia utilizează Vinalditul acordat în proporție crede numai 54,4 la sută, iar întreprinderea de prefabricate din beton Aiud nu angajează decit 0,4 la sută din creditul aprobat. Nesatisfăcător se ocupă de utilizarea acestor fonduri și Uzina de produse sodice din Ocna Mureș, care, în ultimele două luni, nu a consumat nici un leu din creditul de 121.000 lei. Aici, se simte acut nevoia impulsionării ritmului de execuție a lucrărilor prevăzute, altfel căldura reziduală de la calculatorul nr. 8 nu va putea fi recuperată, și se va irosi și în anul care vine. • Din motive greu de înțeles, o serie de obiective propuse a fi executate din fonduri de mică mecanizare nu s-au atacat în termen de două luni de la data aprobării, obligînd organele bancare să închidă finanțarea. Așa este cazul coopera-Carmen CERNAHOSCHI, inspector la Banca Națională, Sucursala județeană Alba (Continuare în pag. a 3-a) 30000000000000000000000000000000000000000000000$ IDEEA UNITĂȚII NAȚIONALE în programul Școlii Ardelene Problema originii și continuității românilor pe teritoriul Daciei de odinioară a fost pusă în discuție publică, în Transilvania, dată cu secolul al XVIll-lea. Ioan Inocențiu Micu a înaintat curții împărătești din Viena și dietei ardelene de la Sibiu numeroasele și documentatele sale memorii, „petiții“, prin care cerea și pretindea pentru „națiunea mea română" drepturi și libertăți egale cu acelea pe care le aveau pe atunci clasele privilegiate ale acestui principat In sprijinul revendicărilor sale de ordin politic, național, social și economic, la««n Imx Anfiii Mî*n invnert ^irnil u/uii niuvenjiu •zi'i v»uiii»uvu augumentele următoare : românii sunt de origine romană, ei au fost băștinașii acestor meleaguri, locuind neîntrerupt, aici de la data cuceririi și colonizării Daciei, apoi că ei, sub raportul numărului, întrec pe toți ceilalți locuitori ai Transilvaniei și că plătesc cele mai multe impozite, îmbogățind astfel prin sudoarea muncii lor vistieria țării. Lupta politică inițiată de Ioan Inocențiu Micu a avut la temelie argumente de, natură istorică și juridicâ, Urmind ca românii să fie și ei repuși în drepturi constituționale egale cu firmația susții argu peste doua XVIII-f alte națiuni. A trebuiau să fie mai puternice Datorită an început în a a secolului al ofensivă politico-literară, ai caf trei inițiatori au fost cei trei mari cărturari — „luceferii" —de la Blaj: Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior. Corifei Școlii Ardelene erau frămîntatți de trei mari probleme și enunție : originea latină a poporului] limbii române, continuitatea neîntreruptă a acestuia în Dacia și raporturile dintre românii și celelalte națiuni. Românii erau datori cu toții să-și cunoască „începutul" și să nu uite nici un moment că ar fi nevrednici de strămoșii lor dacă s-ar lăsa umiliți și desconsiderați. Petru Maior scria : „văzînd din ce origine strălucită se trag, toți să încerce a imita pe strămoșii lor în cinste și mîndrie". Lupta reprezentanților Școlii Ardelene — începînd cu întemeietorii ei — pe plan istoric a izvorit din nevoia da a dovedi originea latină a poporului român. A doua problemă care se crea a fi limpezită a fost continuitatea românilor în Dacia, combătută și ea în operele istorice ale lui Sulzer, Engel și Eder. Acțiunea lor s-a desfășurat paralel și pe plan lingvistic. Samuil Micu și Petru Maior s-au străduit să arate și să documenteze fondul și structura latină a limbii române. Studiile și lucrările lor abundă în învățături înalte, întemeiate la fiecare pas pe argumente indiscutabile, spre dovedirea acestor afirmații. Samuil Micu a fost un istoric în înțelesul modern al cuvîntului, creația sa depășind cu mult stadiul cronicăresc al istoriografiei. Opera lui cărturărească s-a desfășurat în două direcții : a căutat să stringă știri, date și informații cit mai bogate, pentru o istorie a luptelor de emancipare ale poporului român. Apoi, printr-o altă categorie de lucrări, s-a adresat neamului său, cu gîndul și dorința de a-l lumina și a-i cultiva mîndria națională. Călăuzit de aceste gînduri, el a participat activ la frâmîntările politice din vremea sa, întocmind o bogată argumentație istorică îndreptată împotriva notelor critice ale lui Eder, formulate pe marginea lui „Supplex Libellus Valachorum". Samuil Micu, in bogata lui operă istorică și filologică, a căutat să deslușească în locul întîi originea poporului român și limbii sale. „Era fără îndoială cel a mai frumos plan istoric ce fusese conceput pînă atunci", spune Nicolae Iorga. Samuil Micu se încadrează astfel organic în cultura românească prin ideile originii romanității și continuității. Acestea a căutat el să le dovedească nu numai prin lucrări istorice, ci și filologice. Rodul acestor preocupări a fost tipărirea „Gramaticii" (1780), care are marele merit de a fi pus în lumină pentru opinia publică străină caracterul latin al limbii și poporului său. Samuil Micu este și cel dinții lexicograf român. „Lexiconul de la Buda" (1825) a fost în mare parte rodul ostenelilor sale, izvorîte din marea iubire față de români. „Să scriu această carte — notează el — m-a îndemnat dragostea pentru cultura și știința neamului meu. Am scris-o pentru a o face cinste întregului neam, ca să aibă și ei un dicționar de care nici o nație nu e lipsită, decât a noastră... Ce am putut am făcut, mai mult nu pot face". Al doilea strălucit reprezentant al Școlii Ardelene este Gheorghe Șincai. După studiile urmate în Transilvania, a plecat la Roma, împreună cu prietenul său, Petru Maior, sorbind cu lăcomie, amîndoi, învățăturile înalte ascultate și urmate la Colegiul de „Propaganda Fide". Gheorghe Șincai cercetează neîntrerupt,, vreme de cîțiva ani petrecuți în „cetatea eternă", cele mai bogate colecții de arhive și biblioteci, înzestrat cu o putere de muncă puțin obișnuită, a pus aici bazele impresionantei sale colecții de documente și informații referitoare la istoria românilor. Din Roma — întors spre Blaj — s-a oprit o vreme la Viena, unde, împreună cu Samuil Micu, publică lucrarea „Elemente de gramatică românească", tipărită în latinește. In prefața gramaticii, el vorbește despre „colonia" lui Traian, nebiruită vreme de șaptesprezece veacuri de barbari, pomenind despre opera lui Samuil Micu „Origines Daco-Romanum" și de truda depusă de ei vreme de cinci ani la Roma, pentru adunarea documentelor, ca și prof. Ștefan MANCIULEA (Continuare în pag. a 2-a)