Unirea, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 220-245)

1968-11-08 / nr. 226

PROLETARI DIN TOATE TARILE . UNITI­­VA! ANUL I. NR. 226 VINERI 8 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Adunarea reprezentanților oamenilor muncii pentru constitu­irea Consiliului județean Alba al naționalității maghiare Ca urmare a măsurilor organizatorice cu privire la întărirea «antian” a unității moral-politice a poporului nostru, a cimentării frăției dintre oamenii muncii români și ai naționalităților conlo­cuitoare, a coeziunii națiunii noastre socialiste, adoptate de Ple­nara C.C. al P.C.R. din 24-25 octombrie a.c., ieri a avut loc în sala Casei de cultură din Alba Iulia, adunarea de constituire a Consiliului județean Alba al oamenilor muncii de naționalitate maghiară. La adunare au participat tovarășii George Homoștean, prim secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu Băiuț Sârbu, Ioan Stoica și Nicodim Roșca, secretari ai Comite­tului județean de partid. A fost prezent tovarășul Alexandru Ko­sandi, din partea Comisiei Centrale de organizare a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară din Republica Socia­listă România. Cu acest prilej au fost desemnați membrii Consiliului județean Alba al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, precum și reprezentanții oamenilor muncii maghiari din județul nostru în Consiliul Central al oamenilor muncii de naționalitate maghiară din Republica Socialistă România. In deschiderea adunării a luat cuvîntul tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN, prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu. (Continuare in pag. a 3-a) Cuvintarea tovarășului Homoștean George Ecoul larg pe care l-au avut lucrările recentei Plenare C.C. al P.C.R. In rrundul tuturor a oamenilor muncii din județul nostru, români, maghiari, ger­mani și de elite naționalități — a subliniat tovarășul­­ Seorge Homoștean —, reflectă deplina aprobare a cetățenilor județului față de măsurile preconizate de Plenară. Vorbitorul a arătat in continuare că aceste măsu­ri fac parte din acțiunile succesive întreprinse de conducerea par­tidului pentru adoptarea celor mai potrivite căi și a celor mai eficiente mijloace In vederea ridicării pe o treaptă mai înal­tă a întregii activități sociale. Tovarășul Homoștean a re­liefat că problemele de mare amploare examinate de Plenara C.C. al P.G.R., schimbările actinei, evidențiază survenite în condițiile de viață și muncă ale tuturor claselor de­­păturilor sociale, ca urmare și succeselor obținute în dezvolta­a­rea bazei­­­ehnico-materiale a socialismului, a progresului, științei și culturii în toate com­partimentele de activitate. Ta­bloul acestei evoluții sociale constituie o dovadă grăitoare a faptului că întregul popor este puternic sudat prin aceleași in­terese și năzuințe, că victoria revoluției socialiste și transfor­mările survenite în societatea noastră au asigurat închegarea unității tuturor oamenilor mun­cii, fără deosebire de naționa­litate. Factorul hotărîtor d­ezășuiește forța, trăinicia care și unitatea orînduirii socialiste, este și rămîne conducerea poli­tică a întregii noastre societăți de către Partidul Comunist Ro­mân — detașamentul de avan­gardă al clasei muncitoare, al maselor celor ce muncesc, din rîndul căruia fac parte cei mai buni fii al națiunii, elementele cele mai înaintate din sinul clasei muncitoare, ale țărănimii și intelectualității. Pentru noi toți, a spus vor­bitorul, este un prilej de adîn­­că satisfacție faptul că la suc­cesele repurtate în toate dome­niile se află munca înfrățită, plină de elan și abnegație muncitorilor, țăranilor, intelec­­­tualilor — români, maghiari și germani — din județul nostru, care sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, ob­țin succese de seamă în realiza­rea sarcinilor de mare însemnă­tate stabilite de partid în toate sectoarele vieții noastre politi­ce, economice și social-cultura­­le. Grăitoare sînt în această pri­vință rezultatele obținute de co­lectivele județului nostru care, desfășurînd larg întrecerea so­cialistă, organizând cu­ mai bi­ne activitatea economică, asi­­milînd procedee tehnologice noi, au reușit să Îndeplinească planul producției globale, pe ansamblul județului, pe cele 10 luni ale anului, în proporție de 101,8 la sută, iar planul pro­ducției marfă vîndută și Înca­sată, de 101,6 la sută. Ne mîn­­drim cu colectivele uzinelor din Cugir, de la Ocna Mureș, Aiud, ale fabricilor „Sebeșul“, „Că­prioara" din­ Sebeș și altele, un­de alături de muncitorii români lucrează colt la cot și muncitori aparținând naționalităților con­locuitoare, care reușesc să se prezinte lună de lună cu un bogat bilanț de realizări. Cu un deosebit avînt lucrea­ză în aceste zile mecanizatorii, țăranii cooperatori, toți lucră­torii ogoarelor, pentru termi­narea însămînțărilor de toamnă și strîngerea tuturor produselor din timp. Fruntașe în actuala campanie agricolă de toamnă se situează unitățile din Uni­rea, Berghin, Vingard, Lopadea Nouă, Căpud și altele. Aceasta este o dovadă că țăranii coope­ratori români, maghiari și ger­mani, însuflețiți de hotărîrile partidului, nu-și precupețesc e­­forturile pentru a-și aduce con­tribuția la progresul general al patriei noastre socialiste. Referindu-se la faptul că, în elaborarea­­ tuturor măsurilor, partidul acordă o deosebită a­­tenție lărgirii și perfecționării continue a democrației liste, vorbitorul a spus : socio­De­mocrația în concepția partidu­lui nostru ține de însăși esența socialismului, dezvoltarea și lărgirea ei continuă­ reprezintă una din cerințele fundamentale în opera de desăvârșire a con­strucției socialiste. Constituirea Frontului Unită­ții Socialiste răspunde necesi­tăților actuale, reflectînd sta­diul de maturizare a relațiilor de strînsă unitate dintre toate clasele și păturile sociale din țara noastră, gradul înalt de coeziune a societății socialiste. Așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, „Frontul U­­nității Socialiste va nnmănun­­chia intr-un organism larg de­mocratic, cu caracter perma­nent toate forțele poporului ro­mân și ale naționalităților con­locuitoare, exponenții organizațiilor de masă și tuturor ob­ștești, al tuturor claselor și pă­turilor sociale care alcătuiesc structura orînduirii noastre noi, va concentra întreaga energie a națiunii socialiste sub con­ducerea partidului, pentru pro­gresul și înflorirea continuă a României socialiste". In făurirea operei de con­strucție a socialismului, partidul și statul nostru au acordat și acordă o importanță deosebită întăririi unității poporului, ci­mentării continue,a frăției din­tre oamenii muncii români și cei aparținînd naționalităților conlocuitoare. Succesele mari în construcția socialismului, la care și-au adus și își aduc con­tribuția toți oamenii muncii — români, maghiari, germani — indiferent de naționalitate, sînt dovezi grăitoare ale unității de acțiune a întregului popor în jurul Partidului Comunist Ro­mân. Triumful definitiv al socialis­mului în patria noastră, lichi­darea oricărui fel de exploatare a asigurat oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate, o bază reală pentru libertăți și drepturi so­ciale. Desființînd proprietatea capitalistă, înlăturînd nedreptă­țile sociale, discriminarea de rasă, de sex, de naționalitate, statul nostru a asigurat tuturor celor ce muncesc drepturi ega­le în societate, participarea ne­îngrădită la întreaga viață e­­conomică, socială și politică a țării. O ilustrare vie a drepturilor și libertăților de care se bucură naționalitățile conlocuitoare, spus vorbitorul, o constituie re­a­prezentarea acestora în organe­le centrale și locale ale parti­dului, ale statului și ale orga­nizațiilor obștești. In Marea A­­dunare Națională, în consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale își des­fășoară activitatea mii de de­putați aparținînd lor conlocuitoare, naționalități­în consiliul popular al județului Alba. In consiliile populare municipal, orășenești și comunale de pe cuprinsul județului activează în prezent, alături de deputați români, deputați aparținind na­ționalităților conlocuitoare. A­­ceștia depun o muncă rodnică în rezolvarea numeroaselor probleme de interes obștesc. Ia­ ridicarea localităților desfășoară activitatea, unde își servind prin munca lor interesele oa­menilor muncii. Cuprinzînd în rîndurile sale pe cei mai buni fii ai poporu­lui, atît români cit și de alte naționalități, organizațiile de partid de pe cuprinsul județu­ (Continuare în pag. a 3-a) TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal Participanți activi la marile realizări obținute de țara noastră sub conducerea înțeleaptă partidului comunist, ne umple inimile de bucurie a fiecare nouă măsură menită să ducă la progresul și propășirea patriei noastre scumpe. Cu mîndria și satisfacția pe care ne-o dă mă­reția zilelor ce ie trăim, dăm viață astăzi recentei Hotărîri a Comitetului Central al Partidului Co­munist Român din octombrie 1968, care cu pro­funzime și responsabilitate demne de prestigiul partidului nostru, analizind structura societății românești contemporane, a hotărît înființarea u­­nor organisme cu caracter reprezentativ pentru toate masele muncitoare de la orașe și sate. Constituirea Frontului Unității Socialiste și consiliilor oamenilor muncii de naționalitate ma­­­ghiară, germană și de alte naționalități, reflectă modul cuprinzător și unitar în care partidul abor­dează întregul ansamblu al problemelor evoluției societății noastre socialiste, perfecționarea con­tinuă și constantă a formelor și structurii sociale, în funcție de cerințele obiective ale etapei în care ne găsim. Participând la întrunirea de constituire a Consi­liului oamenilor muncii de naționalitate maghiară din județul Alba, ne exprimăm profunda noastră satisfacție față de grija permanentă și neabătută a partidului nostru pentru întărirea unității poporului, prin crearea unui cadru organizatoric nou care, ca o încununare a unității de pînă a­­cum a poporului român și a naționalităților con­locuitoare, vine să asigure participarea și mai activă a acestora la opera de înflorire continuă a României. Suntem­ mîndri de faptul că ne putem aduce contribuția activă la transpunerea în viață a con­cepției științifice marxist-leniniste a partidului nostru, care în întreaga sa activitate militează pentru întărirea și dezvoltarea democrației so­cialiste, singura în stare să rezolve pe un plan superior problema națională, prin participarea e­­fectivă a tuturor cetățenilor și naționalităților în­­tr-un mod pe deplin liber la rezolvarea treburilor politice, sociale, culturale, economice ale statului. Pe noi, populația maghiară de pe meleagurile acestui județ, ne leagă de ceilalți oameni­­ ai muncii români, germani veacuri de luptă înfrățită pentru dreptate și libertate, aspirații comune pentru progres social. Sîntem mîndri că în aceas­tă deplină unitate putem să ne sporim eforturi­le pentru realizarea idealurilor comune, încredințăm conducerea partidului, pe dumnea­voastră, scumpe tovarășe Nicolae Ceaușescu, că nu vom precupeți nici un efort, că ne vom mobi­liza toate energiile noastre creatoare pentru traduce în viață hotărîrile Congresului al IX-lea­­ și ale Conferinței Naționale a P.C.R., pentru propășirea scumpei noastre patrii, Republica So­cialistă România. Alba Iulia, 7 noiembrie 1968. ADUNAREA DE CONSTITUIRE A CONSILIULUI JUDEȚEAN ALBA AL NAȚIONALITĂȚII MAGHIARE COMPONENȚA CONSI­LIULUI OAMENILOR MUNCII DE NAȚIONA­LITATE MAGHIARA DIN JUDEȚUL ALBA 1 Szabó Alexandru, președinte 2 Crisbay Elisabeta, vicepreședinte 3 Szabó Laurențiu, vicepreședinte 4 Mirth Francisc, secretar Memb­ri: 5 Szekely loan, 6 Deák Elisabeta, 7 Egyed Alexandru, 8 Biro Árpád, 9 Mezel Alexandra, 10 Leopold Vasile, 11 Farkaș Vasile, 12 Enedy Petra, 13 Murvoy Ntcolae, 14 Balint Emma, 15 István Margareta, 16 Horvath Bella, 17 Fogorosy Alexandra. Tovarășii Gyölay mund, Szabó Alexandru, Sigis­ Iz­má­i Vasile și Fabian Árpád, au fost desemnați tentanți ai oamenilor ca repre­munții de naționalitate maghiară, în Consiliul Central. Adunări pentru constituirea con­siliilor județene ale oamenilor muncii de națio­nalitate maghiară, germană și ucraineană In aplicarea hotărîrilor re­centei plenare a C.C. al P.C.R., cu privire la unele măsuri organizatorice pentru întărirea continuă a unității moral-poli­­tice a poporului muncitor, a frăției dintre oamenii muncii români și ai naționalităților conlocuitoare, a coeziunii na­țiunii noastre socialiste, în ju­dețele în care alături de popu­lația română trăiesc și oameni ai muncii de alte naționalități au avut loc joi primele adu­nări pentru constituirea consi­liilor județene ale oamenilor muncii de naționalitate ma­ghiară,­ germană, ucraineană. Adunări ale reprezentanților oamenilor muncii de naționa­litate maghiară au avut loc în județele Alba și Arad , ale re­prezentanților oamenilor mun­cii de naționalitate germană în județele Alba, Brașov, Caraș- Severin, Sibiu și Timișoara, ale reprezentanților oamenilor muncii de naționalitate ucrai­neană în județul Suceava. La adunări au participat re­prezentanți ai Comisiei centra­le de organizare, primii secre­tari ai comitetelor județene ale P.C.R. Despre importanța acestui eveniment au vorbit primii secretari ai comitetelor jude­țene ale P.C.R. și un mare nu­măr de participanți la adunări. Participanții la adunări au desemnat consiliile județene, au stabilit președinții, vice­președinții și secretarii consi­liilor, precum și reprezentanții locali pentru Consiliile natio­­naUtâtftar maghiară și germa­nă din Republica Socialistă România. In încheierea adunărilor au fost adoptate telegrame adre­sate Comitetului Partidului Comunist Central al Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care participanții și-au ex­primat profunda lor recunoș­tință față de grija permanentă a partidului nostru pentru în­tărirea unității poporului, pen­tru dezvoltarea democrației socialiste, atașamentul­ fierbin­te față de cauza înfloririi pa­triei comune — România so­cialistă, angajamentul lor de a-și consacra toate forțele în­făptuirii progresului general al societății noastre. Adunările pentru constitui­rea consiliilor județene ale oamenilor muncii aparținînd minorităților naționale conti­nuă. (Agerpres) Rozina Kein este una din­tre cele mai destoinice mun­citoare de la Fabrica „Sebe­șul“ din Sebeș. Iat-o lucrînd la mașina de îmbrăcat elastic pentru ciorapi bărbătești. Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației Partidului Comunist din Japonia Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit joi la amia­ză delegația Partidului Comu­nist din Japonia, formată din tovarășii: Satomi Hakamada, membru al Prezidiului și Se­cretariatului C.C. al P.C.J., Koichiro Ueda, membru suple­ant al Secretariatului, șeful Comisiei Politice a C.C. al P.C.J., Hidesato Numata, mem­bru al Comisiei Centrale de control financiar, și Shunichi Nishizawa, redactor șef al re­vistei „Documente internatio­nale". Au participat tovarășii : Le­­onte Răutu, membru al Comi­tetului Executiv, secretar și C.C. al P.C.R., Ștefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., re­­dactor-șef al revistei „Lupta de clasă" și Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, într-o atmo­sferă caldă, tovărășească, a a­­vut loc un schimb de păreri cu privire la probleme actuale ale mișcării comuniste și mun­citorești, ale situației interna­ționale, precum și în legătură cu dezvoltarea în continuare a relațiilor frățești între Parti­dul Comunist Român și Parti­dul Comunist din Japonia. , TELEGRAMA Domnului RICHARD NIXON lm; este deosebit de plăcut să vă adresez, cu prilejul alegerii Dumneavoastră în funcția de înaltă răspundere, de președinte al Statelor­­ Unite ale Americii, felicitări cordiale și cele mai bune urări de sănătate și fericire personală. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima speranța că relațiile dintre țările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor român și american, al cauzei păcii și colaborării internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU Neutilizarea fondurilor de mică mecanizare se soldează cu mari implicații Nu mai este de mult o nou­tate faptul că statul pune la dispoziția întreprinderilor, or­ganizațiilor economice și uni­tăților cooperației meșteșugă­rești și de consum credite pen­tru executarea unor lucrări cu caracter productiv sau pentru îmbunătățirea aprovizionării și deservirii populației. Criteriul acordării acestor credite, așa­­zise de mică mecanizare, este, de asemenea, cunoscut: utiliza­rea lui să aibă eficiență econo­mică și să poată fi recuperate în cel mai scurt timp. Avantajele sînt multiple și în mod cert ele sînt cel mai bine cunoscute de cei care solicită astfel de credite. Din situațiile existente la Sucursala județea­nă a Băncii Naționale văzuită că pînă la 30 septembrie, pe ansamblul județului, au fost creditate din fonduri de mică mecanizare diverse lucrări, in valoare de aproape 7.000.000 lei. Unui neavizat, simpla rostire a acestei cifre i-ar putea părea mare, deși, în realitate, multe unități nu apelează la utilitatea practică a acestor avantaje. Dar chiar așa stînd situația, să vedem care este structura repartizării creditelor. Din vo­lumul total al creditelor acor­date, 57,3 la sută sunt destinate executării unor lucrări menite să asigure creșterea productivi­tății muncii, reducerea prețului de cost și îmbunătățirea calită­ții produselor, iar alte 33 de procente sunt solicitate pentru amenajări, extinderi și procu­rări de mobilier în unitățile co­merciale de stat și cooperatiste. Nu este nevoie să citim prin­­tre rînduri, pentru a ne da seama că unele compartimente au fost vitregite. Așa, bunăoa­ră, existența a numai șapte lu­crări aferente creșterii capaci­tăților de producție (în valoare de 600.000 lei) ni se par mult prea puține dacă ținem seama că în județul nostru își desfă­șoară activitatea 18 întreprin­deri republicane și patru de in­dustrie locală. În cazul de fa­ta este inexplicabilă rezerva și reținerea manifestate de con­ducerile multor unități în crea­rea unor noi capacități de pro­ducție. Dacă solicitarea aprobărilor se face în timp util, în schimb, conducerile multor întreprin­deri și organizații comerciale manifestă o slabă preocupare pentru atacarea lucrărilor. S-a încetățenit o anume mentalita­te, potrivit căreia principalul este să obții aprobarea și nu să și investești imediat. Consecin­țele se cunosc : recepționarea cu mare întîrziere a lucrărilor și neperfectarea formelor­ de recombursare a creditului so­licitat. Exemplele confirmă: Din volumul lucrărilor a­proba­te pentru anul 1968, doar 59,8 la sută reprezintă credite ban­care efectiv acordate pînă la 30 septembrie a.c. Fabrica de hîrtie din Petrești a angajat doar 55,1 la sută din suma a­­probată. întreprinderea cool Aibă Iulia utilizează Vinal­­ditul acordat în proporție cre­de numai­­ 54,4 la sută, iar între­prinderea de prefabricate din beton Aiud nu angajează decit 0,4 la sută din creditul apro­bat. Nesatisfăcător se ocupă de utilizarea acestor fonduri și U­­zina de produse sodice din Oc­na Mureș, care, în ultimele două luni, nu a consumat nici un leu din creditul de 121.000 lei. Aici, se simte acut nevoia impulsionării ritmului de exe­cuție a lucrărilor prevăzute, altfel căldura reziduală de la calculatorul nr. 8 nu va putea fi recuperată, și se va irosi și în anul care vine. • Din motive greu de înțeles, o serie de obiective propuse a fi executate din fonduri de mi­că mecanizare nu s-au atacat în termen de două luni de la data aprobării, obligînd orga­nele bancare să închidă finan­țarea. Așa este cazul coopera-Carmen CERNAHOSCHI, inspector la Banca Națională, Sucursala județeană Alba (Continuare în pag. a 3-a) 30000000000000000000000000000000000000000000000$ IDEEA UNITĂȚII NAȚIONALE în programul Școlii Ardelene Problema originii și continuită­ții românilor pe teritoriul Daciei de odinioară a fost pusă în discu­ție publică, în Transilvania, dată cu secolul al XVIll-lea. Ioan­­ Inocențiu Micu a înaintat curții împărătești din Viena și dietei ardelene de la Sibiu numeroase­le și documentatele sale memo­rii, „petiții“, prin care cerea și pretindea pentru „națiunea mea română" drepturi și libertăți ega­le cu acelea pe care le aveau pe atunci clasele privilegiate ale acestui principat In sprijinul re­vendicărilor sale de ordin poli­tic, național, social și economic, la««n Im­x Anfiii Mî­*n invnert ^irnil u/uii niuvenjiu •zi'i­ v»u­i­i­i»uvu augu­mentele următoare : românii sunt de origine romană, ei au fost băștinașii acestor meleaguri, lo­cuind neîntrerupt, aici de la da­ta cuceririi și colonizării Daciei, apoi că ei, sub raportul număru­lui, întrec pe toți ceilalți locuitori ai Transilvaniei și că plătesc ce­le mai multe impozite, îmbogă­țind astfel prin sudoarea muncii lor vistieria țării. Lupta politică inițiată de Ioan Inocențiu Micu a avut la temelie argumente de, natură istorică și juridicâ, Ur­­mind ca românii să­ fie și ei re­­puși în drepturi constituționale e­gale cu firmați­a susții argu peste­ doua XVIII-f alte națiuni. A­ trebuiau să fie mai puternice Datorită a­­n început în a a secolului al ofensivă politico-lite­­rară, ai caf trei inițiatori au fost cei trei­­ mari cărturari — „luce­ferii" —­­de la Blaj: Samuil Mi­cu, Gheo­rghe Șincai și Petru Ma­ior.­­ Corife­i Școlii Ardelene erau frămîntatți de trei mari probleme și enunție : originea latină a po­porului] limbii române, conti­nuitate­­a neîntreruptă a acestuia în Dacia și raporturile dintre ro­mânii și celelalte națiuni. Românii erau datori cu toții să-și cunoas­că „începutul" și să nu uite nici un moment că ar fi nevrednici de strămoșii lor dacă s-ar lăsa umiliți și desconsiderați. Petru Maior scria : „văzînd din ce ori­gine strălucită se trag, toți să încerce a imita pe strămoșii lor în cinste și mîndrie". Lupta reprezentanților Școlii Ardelene — începînd cu înteme­ietorii ei — pe plan istoric a iz­­vorit din nevoia da a dovedi ori­ginea latină a poporului român. A doua problemă care se crea a fi limpezită a fost continuita­tea românilor în Dacia, combă­tută și ea în operele istorice ale lui Sulzer, Engel și Eder. Acțiu­nea lor s-a desfășurat paralel și pe plan lingvistic. Samuil Mi­cu și Petru Maior s-au străduit să ara­te și să documenteze fondul și structura latină a limbii române. Studiile și lucrările lor abundă în învățături înalte, întemeiate la fiecare pas pe argumente indis­cutabile, spre dovedirea acestor afirmații. Samuil Micu a fost un istoric în înțelesul modern al cuvîntu­­lui, creația sa depășind cu mult stadiul cronicăresc al istoriogra­fiei. Opera lui cărturărească s-a desfășurat în două direcții : a căutat să stringă știri, date și in­formații cit mai bogate, pentru o istorie a luptelor de emanci­pare ale poporului român. Apoi, printr-o altă categorie de lucrări, s-a adresat neamului său, cu gîndul și dorința de a-l lumina și a-i cultiva mîndria națională. Călăuzit de aceste gînduri, el a participat activ la frâmîntările politice din vremea sa, întocmind o bogată argumentație istorică îndreptată împotriva notelor cri­tice ale lui Eder, formulate pe marginea lui „Supplex Libellus Valachorum". Samuil Micu, in bogata lui o­­peră istorică și filologică, a cău­tat să deslușească în locul întîi originea poporului român și limbii sale. „Era fără îndoială cel a mai frumos plan istoric ce fuse­se conceput pînă atunci", spune Nicolae Iorga. Samuil Micu se încadrează astfel organic în cul­tura românească prin ideile ori­ginii romanității și continuității. Acestea a căutat el să le dove­dească nu numai prin lucrări is­torice, ci și filologice. Rodul a­­cestor preocupări a fost tipărirea „Gramaticii" (1780), care are marele merit de a fi pus în lu­mină pentru opinia publică străi­nă caracterul latin al limbii și poporului său. Samuil Micu este și cel dinții lexicograf român. „Lexiconul de la B­uda" (1825) a fost în mare parte rodul ostenelilor sale, iz­­­vorîte din marea iubire față de români. „Să scriu această carte — notează el — m-a îndemnat dragostea pentru cultura și ști­ința neamului meu. Am scris-o pentru a o face cinste întregului neam, ca să aibă și ei un dic­ționar de care nici o nație nu e lipsită, decât a noastră... Ce am putut am făcut, mai mult nu pot face". Al doilea strălucit reprezentant al Școlii Ardelene este Gheorghe Șincai. După studiile urmate în Transilvania, a plecat la Roma, împreună cu prietenul său, Pe­tru Maior, sorbind cu lăcomie, amîndoi, învățăturile înalte as­cultate și urmate la Colegiul de „Propaganda Fide". Gheorghe Șincai cercetează neîntrerupt,, vreme de cîțiva ani petrecuți în „cetatea eternă", cele mai bo­gate colecții de arhive și biblio­teci, înzestrat cu o putere de muncă puțin obișnuită, a pus aici bazele impresionantei sale colecții de documente și infor­mații referitoare la istoria româ­nilor. Din Roma — întors spre Blaj — s-a oprit o vreme la Viena, unde, împreună cu Samuil Micu, publică lucrarea „Elemente de gramatică românească", tipărită în latinește. In prefața gramati­cii, el vorbește despre „colonia" lui Traian, nebiruită vreme de șaptesprezece veacuri de barbari, pomenind despre opera lui Sa­muil Micu „Origines Daco-Roma­­num" și de truda depusă de ei vreme de cinci ani la Roma, pen­tru adunarea documentelor, ca și prof. Ștefan MANCIULEA (Continuare în pag. a 2-a)

Next