Unirea, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 246-271)

1968-12-03 / nr. 247

PROLETARI DIN TOATE TARILE , UNITI-VA! ANUL I, NR. 247 MARTI 3 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Manifestări consacrate semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România LA MĂREA SĂRBĂ­TOARE DE LA ALBA IU­LI­A Ești aici, la Alba Iulia, In a­­ceastă zi de 1 decembrie 1968. Privești mulțimea miilor de oa­meni sosiți din toate colțurile ță­rii și totul ți se pare o cîntare. Mereu aproape de noi, de pretu­tindeni, se ridică cutezătoare și fierbinți cuvintele cîntecelor popu­lare, se simte tot mai intens frea­mătul dansurilor de pe Mureș și Tîrnave, de pe valea Sebeșului ori Ampoiului. Entuziasmul celor prezenți răspunde firesc, organic, entuziasmului iscat atunci, în de­cembrie 1918. Simți cum te cu­prinde, un sentiment adînc, de e­­moție și respect, de dreaptă cin­stire adusă celor ce au fost îna­intea ta, celor ce cu fapta și cu­getul au contribuit la închegarea deplină a ființei noastre națio­nale, înțelegi atunci mult mai lesne, mai temeinic, mărturisirile celor prezenți. „Nu numai grafic — ne spunea poeta geo­Ana Blandiana — dar și în peisajul sufletului nostru colectiv, Alba Iu­lia este un prețios și de neînlo­cuit punct de sprijin, întreaga noastră istorie, dramatică, cum puține popoare o au, așa se reazemă în acest centru al emo­ției noastre. Aici au stăpînit dacii și au împărățit romanii, aici murit Horea, alături au gîndit la­­­tiniștii, a luptat Iancu și s-a năs­cut Blaga. 1 Decembrie 1918, aici a localizat inima țării, a statului român unitar. Cine dintre noi poate să audă aceste sunete ar­monios alăturate, sugerind un nume de cetate și de femeie fru­moasă in același timp, tară sa tresară și să-și aducă aminte de străbuni, de părinți“ ? Străbatem cu greu prin mulți­mea oamenilor și­ in fața unei es­trade, unde fanfara din Berghin intonează cîntece patriotice, un grup de tineri, de vîrstnici și de copii își stăvilește cu greu bucu­ria și în cercurile dansului, răs­punde unei chemări irezistibile, firești, venită parcă din adineri­te istoriei. O zărim printre parti­cipanți, cîntind cu multă însufle­țire, și pe profesoara T. Peribi­­ceanu. La sărbătoarea de astăzi, ne spunea vădit emoționată, par­ticip cu tot sufletul și, ca artistă amatoare — activez de 25 de ani în corul casei de cultură — am un motiv în plus să fiu fericită, să mă bucur din toată inima. Sentimentul de respect față de poporul meu, față de realizările ce le obține sub conducerea în­țeleaptă a Partidului Comunist Român, mă străduiesc să-l trans­mit de la catedră, și elevilor mei. Și, de bună seamă, credința mea este că sentimentele de mîndrie și recunoștință­­ ce mă animă pe mine le vor încerca și elevii mei. Astăzi, cu prilejul sărbătoririi se­micentenarului Unirii Transilvani­ei­­ cu România, dorința mea este de fapt aceea de a transmite e­­levilor o urare fierbinte , să înve­țe, să învețe și iar să învețe, ca prin strădania lor, prin eforturile lor, să-și dovedească recunoștința față de partidul care ne călăuzeș­­te și ne îndrumă. De pretutindeni răzbate vese­lia, de pretutindeni răzbate bucu­ria și ea este a oamenilor care știu că trăiesc într-o țară­­ liberă, bucuria este a oamenilor care știu că drumul nostru nu cunoaș­te opreliști, că el merge stăruitor către noi și­­ noi împliniri, iată de ce fluierații din Livezile, ca și a­­tîția și atîția artiști amatori din județ, au ținut să fie prezenți la această sărbătoare, au ținut ca prin cintec și joc să-și mărturi­sească încrederea și dragostea pentru zilele de azi, cu atît mai mult cu cit se împlinesc cincizeci de ani de la înfăptuirea statului unitar român, l-am întâlnit pe Ionel Gligor, pe Silviu Man și Ion Man, componenți ai formației de fluierași, și-mi spuneau cu vorbe simple, domoale, că numai dra­gostea pentru poporul din care fa­c parte și numai recunoștința și „marea mulțămită" pentru gri­ja părintească a partidului i-au îndemnat să vină aici. Cu dra­goste am alergat, îmi spuneau ei, să fim martori la această plă­cută și însemnată zi. Dar să-i lă­săm să ne spună lucrul acesta cu cuvintele lor : „Foicica trei foi verzi / Sunt fluieraș din Livezi / Și-am alergat la serbare / Cu dragoste foarte mare". Rînd pe rînd, pe scena instalată în mijlo­cul­­ cetății, se perindă formațiile artistice venite din toate zonele folclorice ale județului, iată-i pe dansatorii din Petrești, păstrători și continuatori ai unor frumoase tradiții , componenții formației de dansuri germane din Petrești s-au remarcat în dese rânduri prin mă­iestria interpretativă și prin aten­ta valorificare a folclorului man. Sommer Lisbeth este ger­una din cele mai tinere componente ale formației de dansuri. Cu mul­tă emoție ne-a mărturisit că este fericită de a fi putut participa la serbările închinate semicentena­rului. De aici de la Alba Iulia ea va pleca cu impresii vii, puterni­ce, de neuitat. Aceleași sentimen­te le-a încercat și Maria Bunea, componentă a formației de dan­suri de la Căpîlna. Am așteptat Nicolae DRAGAN (Continuare în pag. a 2-a) înnoirile Sebeșului De la un an la altul o­­rașul Sebeș capătă o nouă înfățișare. Prin grija Con­siliului popular local in 10 luni din acest an au fost executate lucrări în valoa­re de 4,8 milioane lei, su­mă care mai bine de ju­mătate s-a realizat acțiuni voluntare ale prin ce­tățenilor. S-au amenajat parcul„23 August", parcul „Arini", ștrandul „Tinere­tului", s-au pavat și pie­truit noi străzi, au fost ex­tinse plantațiile de flori din zonele verzi. De ase­menea, în localitățile Pe­­trești și Lancrăm, aparțină­toare de oraș, s-a extins construcția trotuarelor și a zonelor veni. Noi obiective agricole date în folosință Pentru consolidarea e­­conomică a cooperativelor agricole din județul nostru au fost stabilite măsuri im­portante privind ridicarea unor noi obiective în sec­torul zootehnic și cel gos­podăresc. Prin munca des­fășurată cu ajutorul credi­telor primite din partea statului, s-a reușit ca ma­joritatea construcțiilor și instalațiilor planificate să fie date în folosință. La finele lunii noiembrie 59 de obiective au fost puse în circuitul economic, prin­tre care amintim 5 grajduri pentru bovine, saivane, 5 magazii pentru 5 cereale și îngrășăminte chimice, numeroase insta­lații de alimentare cu apă a fermelor de animale, a­­teliere, remize, poduri bas­cule și altele. Oficiul P.T.T-R. £ îi*K0 Mup^. Ex.l. ȘCOALA LA RECOL­TELOR BOGATE ...Inserarea a îmbrățișat așeza­rea ce-și răspîndește cu dărnicie casele pe zudul drept al Tîrnavei Mari. După o zi de muncă în sec­torul zootehnic, în pepiniera de viță, sau în alte sectoare ale cooperativei, grupuri, grupuri de țărani cooperatori se îndreaptă spre sediul unității. In casa laborator, acolo unde se plămădesc traiectoriile recolte­lor, oameni în vîrstă se așează în bănci, asemeni copiilor sau nepo­ților lor. Cu degetele obișnuite să stringă sapa sau lopata, ei mînu­­iesc acum creionul sau stiloul. „Profesorul" — specialistul u­­nității — inginerul Nicolae Bot­­narenco — privește în sală: nu lipsește nici unul din cei 20 de cursanți înscriși la cercul de cul­tură a plantelor de cîmp, anul al doilea. Se anunță tema celei de a doua lecții: „Cultura griului"­Expunerea are o puternică funda­mentare științifică. Dar nici o cli­pă nu se depășește cadrul unității, adică totul este concretizat exemplificat prin prisma rezulta­­i­telor la care toți cei prezenți in sală și-au adus contribuția. Ară­turi, fertilizare sau recoltare, nu sunt noțiuni noi. Acum însă, ele au semnificațiile ce le conferă comparația, inginerul analizează rezultatele diferențiat, de la par­celă la parcelă. ...Minutele afectate expunerii au trecut pe nesimțite. Nimeni în­să nu s-a ridicat din bănci, deși „clopoțelul“ a sunat. Rozalia Co­­man, cea mai bună cursantă, a­­vea ceva de spus: „Socotesc că lecția de astăzi are o mare în­semnătate pentru noi. Ea ne-a făcut să desprindem un lucru e­­sențial: că rezultatele obținute în unitatea noastră puteau fi și mai bune dacă, pe alături, am fi apli­cat cantități mai mari de îngră­șăminte naturale. De asemenea, s-a desprins importanța folosirii ierbicidelor pentru combaterea buruienilor“. Maria Gorea, o altă cursantă, scoate în evidență alte aspecte : „S-a pierdut mult și pentru că uneori, mecanizatorii n-au reglat bine combinele de recoltat. Vina ne revine și nouă, celor care am fost „repartizați“ să lucrăm pe lingă combine". Cursanta Carolina Comșa a re­ținut că dintre toate soiurile, în condițiile comunei Crăciunel, deci pe malul Tîrnavei, cele mai bune rezultate productive se obțin la soiul Bezostaia. „Pentru aceasta , noi am însămnțat pe 90 la sută din suprafață numai acest soi, care a dat producții cu 700-800 kg mai mari decât celelalte so­iuri", precizează inginerul Botna­­renco. Așadar, lecția și-a atins scopul. O dovedește faptul că oamenii s-au apropiat de agrotehnică nu numai ca să învețe lucruri noi, ci și pentru că ele le sunt apropiate, că doresc să le aplice în practică. Mircea MUNTEANU ÎN PAG, a fil­a Conferința organizației orășenești de partid Cugir Ca niște veritabili alpiniști, electromontatorii înfruntă fără teamă înălțimile, făurind noi ar­tere pentru pulsul energetic al țării. Sebeș. Secvențe urbanistice Foto : Ileana TEREK Constituirea Consi­liului orășenesc Aiud al Frontului Unității Socialiste Duminică a avut loc la Aiud adunarea de constituire a Con­siliului orășenesc al Frontului Unității Socialiste. Au participat reprezentanți desemnați de că­tre organizațiile de partid, or­ganizațiile de masă, obștești și profesionale, membri ai birou­rilor sau comitetelor executive ale acestora. L­a adunare a luat parte tova­rășul Alexandru Mezei, mem­bru al Biroului executiv al Consiliului județean al Frontu­lui Unității Socialiste. Tovarășul Vasile Purdea, se­cretar al Comitetului orășenesc Aiud al P.C.R., președintele Co­mitetului executiv al Consiliu­lui popular al orașului, a vor­bit cu acest prilej despre ca­racterul, rolul și sarcinile Fron­tului Unității Socialiste. Adunarea a hotărît în unani­mitate constituirea Consiliului orășenesc Aiud al Frontului U­­nității Socialiste. Ca președinte al Consiliului a fost ales tova­rășul Vasile Purdea. Consiliul orășenesc a aprobat apoi măsurile privind pregătirea și desfășurarea alegerilor de deputați în Marea Adunare Na­țională și in consiliile populare. Adunarea de constituire a Consiliului orășenesc Aiud al Frontului Unității Socialiste a adresat o telegramă C.C. al P. C. R., tovarășului Nicolae Ce­au­șes­cu. In comunele județului In comunele județului nostru au continuat să se desfășoare adunări de constituire a consi­liilor comunale ale Frontului Unității Socialiste. Astfel, sîm­­bătă s-au constituit consiliile comunale ale acestui Front la Livezile: Ceru Băcăinți, Blan­diana, Poiana Vadului, Mihalț, Valea Lungă, Lunca Mureșului, iar duminică la Cenade, Săliște, Almașul Mare, Arieșeni, Gârda de Sus, Poșaga, Sălciua, Săs­ I­ciori, Șugag. Intr-o atmosferă entuzias­tă, la Daia Română, Ber­ghin, Bistra, Cergău, Ciugud, Ciuruleasa, Doșitat, Ighiu, Po­nor, Roșia de Secaș, Sîntimbru și Teiuș, s-au constituit consili­ile comrcrale ale Frontului Uni­tății Socialiste. La adunările de constituire ale acestor consilii, secretarii comitetelor comunale de partid au vorbit despre importanța creării Frontului Unității Socia­liste și sarcinile ce-i revin, pre­cum și despre acțiunile între­prinse pe baza recentelor hotă­­rîri ale C.C. al P.C.R. După constituirea consiliilor comunale au fost alese birourile executive ale acestora, s-au prezentat și aprobat­ planurile de măsuri cu privire la alege­rile de deputați în Marea Adu­nare Națională și consiliile populare. La lucrările adunărilor au luat parte membri ai Biroului executiv și ai Consiliului jude­țean al Frontului Unității So­cialiste. Plecarea delegației Partidului Comunist Mexican Luni dimineața a părăsit Ca­pitala delegația Partidului Co­munist Mexican formată din tovarășii Marta Borquez, mem­bru al Prezidiului Comitetului Central al P.C. Mexican și Enrique Lemo, membru al C.C. al P.C. Mexican care la invi­tația C.C. al P.C.R. a făcut o vizită în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost sa­lutată de tovarășii Paul Nicu­­lescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.G. al P.C.R., Ghizela Vass, mem­bru al C.C. al P.C.R., de ac­tiviști de partid. (Agerpres) „Salina“ și-a înde­plinit planul anual . Cu o precizie de mecanism bine pus in punct, întreprinde­rea „Salina" din Ocna Mureș s-a situat în tot cursul acestui an printre unitățile cu cea mai bună ritmicitate din județ. De­cadat, cu prilejul cronicilor e­­conomice au fost consemnate de fiecare dată importante de­pășiri de plan. Acum, cînd a mai rămas o lună pînă la finele anului co­lectivul acestei întreprinderi ro­tunjește și mai mult șirul suc­ceselor și raportează că și-a în­deplinit integral sarcinile anu­ale de plan la producția glo­bală, producția marfă și pro­ducția marfă vîndută și încasa­tă. In cele 11 luni s-au produs peste plan 27.800 tone sare gemă și în soluție. La consemnarea unui aseme­nea eveniment deosebit de im­portant trebuie să spunem că rezultatele obținute reflectă e­­ficacitatea muncii politice des­fășurate de organizațiile de partid, răspunderea și seriozita­tea ce caracterizează acest co­lectiv. Sîntem bucuroși să con­statăm că cele spuse de direc­torul întreprinderii,­ing. Nicolae Belu, la începutul acestui an, s-au adeverit : „In mod deose­bit eforturile și capacitatea tehnică a colectivului nostru sînt orientate spre creșterea productivității muncii, factor ho­­tărîtor în realizarea îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan la toți indicatorii“. îndeplinirea planului de stat pe acest an cu o lună "ce de­vreme ne îngăduie să spunem" că la „Salina" se lucrează de pe acum din plin la nivelul pro­ducției anului viitor. Dacă ar fi să aducem laude ele sunt adre­sate întregului colecti­v * Realizăm­ important la întreprinderile din Aiud O vizită pe care am făcut-o zilele acestea prin unitățile in­­­­dus­triale, ale orașului Ai­ud, ne-a permis să facem niște constatări , deosebit de îmbucurătoare. Ele sînt cu atît mai semnificative cu­­ cit rezultatele înregistrate pînă la această dată vin să confirme­m că există posibilitatea ca planul anual la producția globală, pro­­­­ducția marfă vîndută și încasată să fie realizat înainte de termen. 1 ■ De fapt, planul celor 11 luni a fost îndeplinit de Întreprinderea metalurgică la data de 2­4 noiembrie. După calculele la zi, la a­­c­ea­stă întreprindere s-au produs peste pion circa 360 fane oțel electric, productivitatea muncii a crescut cu aproape un procent peste sarcina planificată, iar ca urmare a reducerii considerabile a prețului de cost, pe cele 10 luni au fost înregistrate economii su­plimentare de circa 5.300.000 lei. Există aici o puternică dorință a întregului colectiv, pentru ca în anul acesta pianul să fie realizat cu cel puțin 10 zile înainte de termen. Pretutindeni se muncește cu pasiune, în­ toate sectoa­rele activitatea se desfășoară febril. La secția turnătorie, se exe­cută ultimele bucăți de role din cel de-al doilea lot, care, peste­­ cîteva zile, va fi destinat exportului. Aceeași activitate efervescentă am întîlnit-o și la întreprinde­­­­rea de industrie locală „Mureșul", care deși o lungă perioadă de timp nu și-a îndeplinit planul la o serie de indicatori, a obținut 1 j succese demne de invidiat. Astfel, la 24 noiembrie planul la pro­­­­ducția globală aferent primelor 11 luni era depășit cu peste 3 pro­­i­cente, iar cel al producției marfă vîndută și încasată cu circa unu­­ la sută. De remarcat că la produsul mobilă fină s-a înregistrat o­­ economie de aproximativ 260.000 lei. Și lucrătorii de la Cooperativa „Record" Aiud, au înscris pe­­ graficul lor rezultate însemnate. In luna noiembrie, lună care mar­­­­chează împlinirea a 21 de ani de la înființarea cooperativei, co­­l­lectivul de lucrători a reușit să realizeze sarcina anuală de plan la 1 doi din indicatorii de bază : producția marfă și deservirea popu­­­­lației. . „ N­­ . ” Rezultate frumoase au obținut colectivele de munca de la in­n­treprinderea de prefabricate, secția C.F.R. L. 1 și I.G.C.L. Ele sunt : o dovadă că în întreprinderile din Aiud există o susținută preocu­­­­pare pentru îndeplinirea planului pe 1968 înainte de termen, ca­­ planul pe 1969 va fi realizat ritmic la toți indicatorii. V. ȚIRAU Un succes valoros al viticultorilor din Crăciunel Țăranii cooperatori din Cră­­ciunelul de Jos, care lucrează în sectorul viticol, au obținut de pe cele 20 hectare de pepi­nieră viticolă, 1.500.000 butași, cu 300.000 peste cifra planifi­cată. De menționat că jumătate din butași sunt de clasa I, din soiurile cele mai valoroase: Fetească, Riesling, Neuburger. Prin valorificarea butașilor din pepinieră, s-au obținut ve­nituri de 3.000.000 lei, față de 1.800.000 cit era planificat.^ i­­ j A­m în fața mea un om între l­­me două vîrste, cu mîinile bătăto­rite de muncă, mîini puternice ce nu-și găsesc astîmpăr. Venit din­­ mijlocul pădurilor, a adus cu el , ceva din verdele și semeția munți­lor în care trăiește. Dezinvolt, si­gur pe sine, poate totuși cu o u­­șoară urmă de sfiiciune în priviri, I­­on Cristea, muncitor forestier la Intregalde, își găsește destul de u­­­­șor cuvintele. — Mi-am orînduit astfel viața s­a pentru ca nimeni, vreodată, să nu aibă vreun motiv să spună că am­­ trăit și muncit degeaba. In fiecare­­ zi, înainte ca soarele să-și arunce­­ discret razele printre crengile ce II acoperă pădurea, trec pe tot fiecare copac, ca pe la un tovarăș drag. 11 îi vorbesc ca unui copil, pentru că ,i­i de atîția ani de cînd lucrez, ne-am­­­­­ împrietenit, le-am deprins toanele, I le simt pulsul, seva ce mocnește în I­ci.­ Și cînd, rînd pe rîna, iau dru­­­­murile pământului îmi pare rău. i­1 . Dar asta e viața, îmi place aici. Dispunem de a fi condiții minunate pentru a munci, și pentru a trăi bine și frumos, pentru­­ i­­a ne forma și desăvîrși sub­t­­il aspectele, pentru ca astfel să toate fim folositori oamenilor. Eforturile noastre sînt încununate întotdeauna de strălucirea succesului, a izbînzii, a satisfacției că am mai adăugat în­că ceva avuției naționale. Și dacă e așa, greșesc oare cînd afirm că sînt fericit ? îmi trebuie mai mult? ■* P­e Gheorghe Sinilie, ajutor de maistru la fabrica „Sebeșul“ din Sebeș, l-am găsit în timp purta o discuție aprinsă — în cali­ce­tate de membru al Comitetului de direcție —­ în biroul directorului, pentru a lămuri cîteva „treburi“ curente de producție. Maturitatea, profunzimea problemelor pe care le ridica îl impuneau. — Eram șapte copii. Tata cîștiga puțin și îi era greu să întrețină a­­tîtea guri. Așa că, încă de la vîrstă fragedă, a trebuit să iau vin­e­ța la modul cel mai serios cu pu­tință. Am terminat școala elemen­tară, apoi profesionala, am lucrat mai înd­îi la Cugir, iar din 1959, aici, unde mă găsesc și astăzi. N-am neglijat nici un moment producția, am căutat să descopăr toate taine­le meseriei, să-mi perfecționez de­prinderile și cunoștințele, tinzînd spre desăvîrșire, m-am străduit să nu-mi dezamăgesc cu nici un chip prietenii și tovarășii, colegii mei de muncă. De altfel numai cu aju­torul lor am reușit să termin și li­ceul seral. Acum intenționez să plec la o școală de maiștri. Aș vrea în specialitatea mecanică, „branșa'' în care sunt calificat. Privesc înain­te cu optimism, pentru că altfel nu văd cum oamenii ar putea să-și îm­plinească idealurile, o doză de în­credere, de reușită deplină trebuie să existe în fiecare. In orice caz mi-am văzut visul realizat, puțin pînă acum. Sunt ajutor Cel de maistru, deservesc o zonă de 50 de mașini și am „sub mina' o sută de oameni. Ce aș vrea? Poate un singur lucru. Copilul meu să ajun­gă să urce pe treptele la care eu, atunci, n-am avut curajul să mă gindesc. cum patru ani, cînd am termi­nat politehnica, am putut să rămîn la Cluj sau să mă duc în cine știe care parte a țării, dar am venit aici in Alba lulia, aici unde, «o nouă citadelă a industriei își în­cepea existența. Am îndrăgit a- Augustin PRESECAN (Continuare in pag. a 2-a) Drumuri și destine

Next