Unirea, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-13 / nr. 898

Pagina a 2-a consum. In localitățile Județului Alba au fost construite și date in funcțiune numeroase unități moderne ale cooperației de In foto . Unul din multele magazine universale ce pot fi intilnlte in mediul rural. mm o miti Bii APROVIZIONA­RE SI SERVIRE . In cadrul planurilor de re­profilare a rețelei comerciale din municipiul Alba Iulia, du­pă cum ne relatează direc­torul O.C.L. Comerț mixt, to­varășul Artenie Barb, se des­fășoară ample lucrări de a­­menajare a unor noi unități comerciale situate in localul fostei tipografii. Pînă la 15 martie, aici vor fi date eșalo­nat In folosință un modern magazin de Încălțăminte, pre­văzut cu expunerea deschisă a mărfurilor, un magazin de mercerie și unul cu articole pentru copii. Noile unități co­merciale vor fi dotate cu mo­bilier nou, corespunzător ce­rințelor actuale. Pînă la a­­ceastă dată, mobilierul a so­sit în Întregime. m : UN NOU MAGAZIN CU AUTOSERVIRE Cetățenii din orașul Cîm­­peni se pot aproviziona in prezent cu variate produse a­­limentare de la noul magazin cu autoservire. Amenajat in­tr-un local vechi, magazinul a fost dotat cu mobilier modern care va permite expunerea produselor in cele mai bune condiții. Festivalul bienal de teatru „I.L Caragiale“ ARTIȘTII AMATORI IN FATA UNOR NOI EXAMENE Fiecare ieșire in scenă, fiecare piesă de teatru prezentată în fața publicului spectator, este totodată un examen în care măiestria, ta­lentul, modul cum artiștii amatori reușesc să in­terpreteze rolurile își spun cuvîntul hotărîtor. Pentru ca un examen însă să fie susținut cu succes, factorii răspunzători cu munca pe tărîm cultural, directorii de cămine culturale trebuie să pună­ un accent deosebit pe instruirea, pre­gătirea și îndrumarea artiștilor amatori, să a­­leagă piese adecvate, atrăgătoare, care satis­fac cerințele spectatorilor, setea lor de frumos. Spunînd aceste lucruri ne gîndim, implicit, la reprezentațiile teatrale susținute sau care vor urma să fie susținute în actuala etapă de masă a Festivalului bienal de teatru „I.L. Ca­ragiale", care se desfășoară în lumea satului, paralel cu alte manifestări cultural-artistice, în cadrul cărora își dau concursul numeroase formații artistice, mii de interpreți dornici de afirmare. Vorbind despre piesele de teatru alese, re­marcăm, din primul moment, faptul că în multe cazuri colectivele de artiști amatori s-au stră­duit să pună în scenă acele piese care sînt a­­propiate de gustul sătenilor, răspund, prin me­sajul lor, setei de frumos și cunoaștere a ma­selor largi. Tot atît de adevărat este însă și faptul că nu întotdeauna spectacolele prezenta­te s-au înscris cu succes în rîndul competițiilor teatrale de masă. Oprindu-ne, în altă ordine de idei, asupra organizării spectacolelor, a concursurilor dintre echipele de teatru de pe raza unei comune, și mai ales a celor în care echipe din localități apropiate își pun la încercare măiestria, a­­tragem atenția că uneori intervin situații cînd se întîlnesc, pe aceeași scenă, una și aceeași piesă jucată de două sau trei echipe de tea­tru Or, acest lucru nu e de natură să ridice gradul de atractivitate al spectacolelor și nici nu contribuie la formarea gustului pentru fru­mos al publicului. E suficient să dăm în acest sens numai cîteva exemple. Astfel, dacă în ca­drul celorlalte festivaluri bienale de teatru se întîlneau foarte des piesele : „Cocoșul cu două creste", „O glumă de doi bani", „Vice-versa", „Ursul", în prezent cele mai multe echipe de interpreți au pus în scenă „Mireasa cu mașină". Așa stînd lucrurile, factorii răspunzători cu munca pe tărîm cultural trebuie, ținînd cont de această situație, să planifice în așa fel formați­ile concurente, încît acestea să prezinte piese diferite. Pe lîngă aceste probleme, care conduc, implicit, la reușita concursurilor, directorii de cămine culturale trebuie să găsească cele mai eficiente mijloace pentru a întreține o atmos­feră propice în tot timpul cât pe scenă evoluea­ză artiștii amatori. Fără a face o analiză amănunțită a spec­tacolelor care au avut loc pînă acum, ne vom referi totuși, la cîteva piese interpretate de e­­chipele de teatru de pe raza comunei Ighiu. In cadrul fazei de masă, care s-a desfășurat în urmă cu cîtva timp, s-a remarcat ca un lucru bun faptul că aceste echipe s-au orientat, de prima dată, spre piese atractive, interesante. Astfel, artiștii amatori din Țelna au interpretat piesa „Mireasa cu mașina", din Bucerdea „Vice-versa", din Șard, „Mansarda". Ceea ce ne-a surprins însă, și nu într-un mod prea plă­cut, a fost constatarea că în Ighiu, la­­ căminul cultural de centru, nu s-a putut pune în scenă nici o piesă. Din informațiile primite de la to­varășul Vasile David, directorul căminului cul­­tural, aflăm că se intenționează să se joace „Năpasta", dar încă nu s-a putut forma un co­lectiv de interpreți. Scuzele sunt... scuze. Oare nu se poate forma o echipă de teatru în a­­ceastă comună în care sînt atîția intelectuali, cadre didactice etc.? Răspunsul la această în­trebare îl așteptăm de la factorii răspunzători cu munca pe tărîm cultural. Astfel de situații sînt și în alte localității. Bine ar fi ca ele să fie cel mai repede remediate printr-o muncă mai susținută printr-un mai mare interes arătat manifestărilor cultural-artistice care se desfă­șoară in perioada de iarnă în lumea satului. Augustin JULA UNIREA MIERCURI, 13 IANUARIE 1971 Contribuția cadrelor didactice la modernizarea procesului instructiv educativ din școli La ancheta noastră privind contri­buția cadrelor didactice la moderni­zarea procesului instructiv-educativ din școli răspunde astăzi profesoara Doina Retegan, de la Liceul „Avram Iancu" din Aiud. — Cum vedeți, pe linia obiectu­lui de Invățămînt pe care-l predați, trecerea de la caracterul informațio­nal la caracterul formativ al procesu­lui de invățămînt? — Accentuarea laturii formative a activității școlare și, în general, inten­sificarea muncii de educare, în spirit comunist, a generației tinere ocupă un loc central între preocupările ac­tuale privind dezvoltarea și perfec­ționarea învățămîntului nostru, antre­­nînd cu deosebire atenția și străda­nia slujitorilor școlii. Exigențele societății noastre în domeniul educației tineretului au crescut. Ele sînt de altfel exprimate în importante documente de partid și de stat. In Raportul la cel de al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, arăta : „In concepția noastră educația socia­listă, conștiința socialistă implică atît cunoașterea temeinică a ceea ce este valoros in domeniul culturii, științei și tehnicii contemporane, stăpînirea deplină a profesiunii, cit și însușirea concepției filozofice despre lume societate a partidului nostru — ma­­­­terialismul dialectic și istoric — for­marea unei atitudini cetățenești îna­intate. Acestor cerințe fundamentale, care se condiționează și se influen­țează reciproc, trebuie să le răspun­dă astăzi — în condițiile societății moderne — întreaga muncă de edu­cație desfășurată de partidul și sta­tul nostru". In această direcție, sarcini impor­tante revin tuturor factorilor răspun­zători de educația tineretului, rolul Hotărîtor avîndu-l, evident, cadrele didactice. De aici decurge necesita­tea unei activități continue în vede­rea realizării unui proces instruc­tiv-educativ la un nivel calitativ su­perior. Prin obiectul Istorie, cred că se pot atinge măcar cîteva din sarcini­le mai sus amintite : dacă se trece de la forma pur teoretică a predării cu­noștințelor; dacă se urmăresc scopu­rile pregătirii tineretului pentru viață și muncă; dacă se valorifică inten­siv resursele formative ale învățămîn­­tului și se dinamizează toate mijloa­cele, metodele, formele de organi­zare a influențelor educative de ca­re dispune școala, dacă, în ultima instanță, se are în vedere contribuția eficientă la formarea personalității elevilor. Se cere pentru aceasta să se țină seama și de cerințele pedagogice. Una din cerințe o socotesc absolut necesară și anume : continuitatea, a­­dică profesorul să lucreze cu ace­ TRIBUNA PEDAGOGULUI Ia și elevi mai mulți ani, ca astfel să poată să-și propună, pe un timp mai îndelungat, sarcini ce revin domeniu­lui educației și pe care să le înlăn­țuie, să le adauge cunoștințelor ce le transmite în fiecare an școlar. Istoria oferă, ca obiect de studiu, foarte multe elemente educative. La fiecare lecție se poate folosi un ele­ment sau mai multe elemente ale e­­ducației; noțiunile se pot întregi și completa mereu cu răbdare dăscă­lească; se poate apela la gîndirea elevilor, la judecata lor; se pot o­­bișnui cu interpretarea fenomenelor din societate în lumina materialismu­lui dialectic și istoric; se pot trans­mite sentimente puternice de patrio­tism socialist. Se cere, desigur, mult tact, dăruire. Rezultatele muncii noastre se ob­servă mai ales după absolvirea li­ceului. Marea majoritate, după ce pleacă din școală se încadrează în muncă în diferite domenii de activitate din do­rința de a exercita o profesie. Aici, însă, nu s-a ajuns să se formeze toți elevii o concepție matură, sănă­ta­toasă despre viață și muncă. Nu toți ajung să înțeleagă că pot să fie fo­lositori numai dacă muncesc cu dra­goste, cu pasiune. Unii nu-și dau seama, nici că „nu știu". Cu alte cuvinte, se găsesc încă tineri care nu pot să-și măsoare capacitatea, nu știu „cît pot", în ce domeniu ar fi mai buni, unde ar aduce cît de cît contribuții. Se poate spune că, pentru aceștia, degeaba ai oferit exemple, le-ai ilus­trat figuri de patrioți, ai încercat trăiri emotive la lecțiile de istorie? Ca și nu ! Aici mai concură și alți factori și se pare că familia rămîne pe primul loc în orientarea profesio­nală a elevilor. — Care sunt considerațiile dv., in legătură cu noile manuale? In cazul in care nu asistăm la un proces de restructurare, de modernizare a ma­nualelor, cum vedeți înlăturarea a­­cestei cafen­e. Asupra căror mijloace și metode v-a fi oprit pentru înlătu­rarea acestui neajuns? — Cît privește manualele de isto­rie, sînt, în general, corespunzătoa­re programelor școlare. Cele de la cl. V—X ar putea fi completate cu lecturi istorice. La clasa a VllI-a, Istoria României nu mai corespunde. La cl. a XII-a s-a schimbat manualul și este bun, cu cunoștințe redate în­­tr-un mod accesibil și la pu­terea de înțelegere a elevilor. La anii I—II—III sunt manuale, de ase­menea, bune. La anul III, „Istoria modernă și contemporană" conține și lecții cu multe date și care nece­­sită explicații din partea profesorului. Acestea se simt necesare mai ales la capitolele mari, pentru comparații și sistematizări, dozarea materialului. — Ce vă propuneți, pentru actualul an școlar, in direcția dezvoltării gin­­dirii elevilor, a capacităților lor in­telectuale și, in ultimă instanță, utilizării de către elevi, în mod prac­­­tic, a cunoștințelor dobîndite? — La orele de istorie nu văd mo­dernizarea procesului de învățămînt numai prin aceea că aduc un „disc”, un diafilm, o hartă nouă etc. Mo­dernizarea este strîns legată, mai a­­les, de schimbarea procedeelor obiș­nuite în predarea noilor cunoștințe. Nu mă opresc la evenimente nesem­nificative și nu mă limitez la manual. Aduc întotdeauna ceva nou, cînd este citit, cînd poate fi eficient, îmi propun pentru viitor să lucrez mai mult pe linia problematizării lec­țiilor de istorie universală și istoria Patriei, să găsesc mijloace variate de tratare și prezentare a unor eve­nimente și, mai ales, să insist asupra laturii educative a lecțiilor. DE UNDE IESE FUM... ...Se zice că este și foc, susțin tovarășii cu munci de răspundere de la Autobaza albaiuliană. In subordinea cărora intră autogara din Blaj. Pentru exemplificare ei ne oferă și un argument : pînă nu de mult, călătorii suțineau cu toată tăria că Polul Nord e la... autogara din Blaj, aceasta pentru fap­tul că sala de așteptare nu era de așteptare, ci de fri­gider. Ei bine, pentru a nu mai confunda călătorii Polul Nord cu autogara s-a inter­venit și s-a montat în sala de așteptare o sobă prevăzută cu cîțiva metri liniari de bur­lane. S-a făcut și foc. Ca să-l CIND VOM AUZI EXPRESIA? De anul trecut, I.G.C.L. Alba Iulia ne promite mereu că va rezolva mult discutata pro­blemă a repartizării unui au­tobuz care să circule noaptea în municipiu. Conducerea I.G.C.L. știe că noaptea so­sesc mai multe trenuri și că ze­ci, sute de oameni pleacă de aici, pe jos, spre centrul municipiului sau spre cetate, purtîndu-și cu greu bagajele, sesizeze călătorii, soba și burlanele au fost prevăzute, prima, fără uși, ultimele, cu niște fisuri de-ți încape pum­nul, pentru a scoate turnul di­rect în sală... Nu înțelegem la ce s-a mai făcut hornul. Știe și... promite. Noi, călătorii, ne mulțumim pentru promisi­uni, dar cum acestea ne lasă... noaptea pe jos, am dori să știm de ce suntem­ duși la nesfîrșit cu vorba ? E drept că vorba, mai ales cînd e dulce, ca în cazul nos­tru, mult aduce, dar noi ne mulțumim cu puțin. Cu un autobuz. Cînd vom auzi, noaptea, „îndrăgita" expre­sie : „Avansați în față", sti­mați tovarăși de la I.G.C.L. ? 8 Quier tuxs ALBA IULIA ; Soarele alb al pustiului („Columna"); Frunza de viță („23 August"); AIUD : O zi nu tocmai norocoasă ; BLAJ : In arșița nopții; OCNA MUREȘ : Mayerling ; CUGIR : Păsările („7 Noiembrie"); Degetul de fier („Muncitoresc”); SEBEȘ : Ma­yerling („Progresul”); Vin ci­cliștii („Sebeșul"); ZLATNA ! Sub semnul lui Monte Cristo; CIMPENI: Via Mala; ABRUD ; Cadavrul viu; ROȘIA MONTANA. Pensiune pentru holtei. PROGRAMUL 1 6,00 De la 6,00 la 9,30; 9,30 Viata cărților; 10,05 Melodii populare din Oltenia; 10,30 Vreau să știu (emisiune de știință și tehnică pentru școlari); 11,05 Trei melodii cu Will Tura; 11,15 Tribuna radio; 11,35 Mi-e dragă ste­ma țării mele — program de cîntece; 11,50 Cotele apelor Dunării; 12,00 Me­lodii de Petre Firulescu; 12,10 Un in­terpret și rolurile sale : Victoria de Los Angeles în opera Traviata de Verdi; 12,30 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat; 13,00 Ra­­diojurnal; 13,10 Avanpremieră coti­diană; 13,22 Rebus melodii; 14,00 Compozitorul săptămînii; 14,45 Dirijor și interpret : Ionel Budișteanu; 15,05 — 100 de legende românești. „Visul lui Rareș“ — scenariu radiofonic de Nae Smirnov; 15,30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier; 16,15 Melodii de curînd lansate; 16,50 Publicitate radio; 17,00 Antena tineretului. Gaudeamus (emisiune pentru studenți); 17,30 Concert de muzică populară. Soliști Maria Peter și Ștefan Lăzărescu; 18,00 Orele serii; 20,00 Tableta de seară de George I­­vașcu; 20,05 Zece melodii preferate; 20,40 Bijuterii muzicale . Balet din opera Faust de Gunod; 20,55 Știința la zi; 21,00 Muzică de café-concert; 21,25 P.C.R. 50. Consemnări de Eugen Florescu; 21,30 Revista șlagărelor; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport; 22,30 Concert de muzică ușoară (continuare); 0,03—6,00 Estrada nocturnă. 38888888888888888888888888883838888881 O A M­I­E IMI SI FAPTEI Cu două... neveste De multe ori, unii, după ce compar o dată în fața ins­tanței, devin clienți perma­nenți ai judecătoriilor. In in­stanță promit că se vor îndrep­ta, cer să se țină seama că n-au făcut așa ceva, iar, du­pă ce sun liberați, în loc să­­și țină promisiunea, făptu­­iesc alte trăznăi. Astfel, nu de mult, s-a pronunțat sentința împotriva lui Aurel Alexa, do­miciliat în Sebeș, zugrav la Cooperativa de consum din Vințu de Jos. Aurel Alexa a mai fost condamnat în anii anteriori pentru furt în dauna avutului­­ obștesc cit și în a celui particular. De data a­­ceasta sentința a fost dată pentru bigamie. In anul 1954, Aurel Alexa s-a căsătorit la Sinaia cu F.A. dar după doi ani, și-a părăsit soția, stabilindu-se în al­ oraș. După paisprezece ani, în mai 1968, cunoaște la Predeal pe D.P. și la cîteva luni, timp în care a vizitat-o de mai multe ori, se căsăto­resc. Celei de a doua soții nu-i declară că a mai fost căsătorit, că nu este divorțat făcîndu-și probabil socoteala că după atîta timp e greu de aflat. După un timp de la ofi­cializarea căsătoriei, venind beat acasă, într-un acces de sinceritate, îi mărturisește că a mai fost însurat. Părîndu-i rău de cele spuse, începe să­­și terorizeze apoi cea de a doua soție, ba mai mult, pă­răsește locuința, revenind a­­casă numai în absența ei pentru a lua niște lucruri ce nu-i aparțineau. Cum era firesc, toate aces­tea au determinat arestarea și deferirea lui justiției. La anchetă a încercat să mintă că a doua soție știe de pri­ma căsătorie, iar cînd n-a mai avut ce să spună în a­­părare a declarat cu senină­tate : „N-am știut că nu e voie să inchei o nouă căst­­orie dacă nu sînt divorțat”. Acum poate va ști. Conform sentinței a fost condamnat pentru bigamie la doi ani închisoare. BARICADA" DE LA MET­ALO-CHIMICE” In sfirșit, la Metalo-chimice" din magazinul Sebeș, esponsabil Nicolae Igna,­­a găsit metoda eficace pen­­ru a tempera și lecui defi­­nitiv pe cumpărătorii care vor să scrie ceva, bineînțeles in poezii, în caietul de su­gestii și reclamații. Prin grija responsabilului, caietul cu pricina, după ce a fost „în­nobilat" cu niște cuvinte cam tari, aducătoare de sancțiuni, a fost ascuns sub niște afișe, tablouri și marfă. Și nu s-ar mai da cumpărătorilor pentru nimic în lume. L-am cerut și noi. Nu ni s-a dat de vînzători și responsabil către pînă nu am insistat preț de 25 de minute. După această perioa­dă, vădit încurcat, responsa­bilul ne-a întrebat : — De ce țineți atît de mult să ne reclamați ? — Dimpotrivă, vrem să vă lăudăm... — Precis ? — Să furăm ? La auzul acestor cuvinte, caietul a fost scos din bari­­ cadă și ni s-a înmînat. Și uite ce-a ieșit. Sau mai bine t's, ce va ieși... Rubrică realizată de Radu GLIGOR s 10,00—11,30 Emisiuni-secție pentru lu­­crătorii din agricultură. Pentru o mai bună gospodărire a pă­­mântului: lucrări pentru com­baterea eroziunii solului; 18,00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra ’70 — emisiune-concurs de con­strucții tehnice pentru pionieri și școlari. Din cuprins : Istoricul aviației românești. Macheta zbu­rătoare a avionului I.A.R.-822. Poșta Ex-Terra; 18,30 Cabinetul economic TV. infor­matica in etapa actuală; 19,10 Tragerea Pronoexpres; emisiune pen-19,20 — 1­001 de seri­tru cei mici; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Telecinemateca : „Nechemat în țărînă“. Premieră pe țară; 21.30 Voci de pretutindeni. Mary Hop­­kin, Sergio Endrigo, Tereza Ko­­sovia, Sam Davis jr; 21. 45 Cadran internațional; 22.30 Gala marilor interpreți români : Ion Buzea; 22,50 Telejurnalul de noapte. 'I PENTRU 24 DE ORE V Vremea va fi în general frumoasă, 1 k, dar rece, cu cerul variabil. Vîntul va­­­­ sufla slab din est. Temperaturile mi­ci­­­­nime vor fi cuprinse între —12 și —8 3­­ grade, iar cele maxime intre —1 și —2 grade. Dimineața, ceață. URMĂTOARELE 2 ZILE Vremea se încălzește treptat, cu ce­rul temporar noros. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila între —7 și —4 grade, iar cele maxime intre —3 și —6 grade. Ceață locală, dimineața. 1IIIIIIIII I S1ii?iiI1 Cunoscutul cîntăreț, Cornel Munteanu, unul din apreciații interpreți de muzică populară din județul nostru. Foto : ILEANA TEREK

Next