Unirea, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)
1971-01-13 / nr. 898
Pagina a 2-a consum. In localitățile Județului Alba au fost construite și date in funcțiune numeroase unități moderne ale cooperației de In foto . Unul din multele magazine universale ce pot fi intilnlte in mediul rural. mm o miti Bii APROVIZIONARE SI SERVIRE . In cadrul planurilor de reprofilare a rețelei comerciale din municipiul Alba Iulia, după cum ne relatează directorul O.C.L. Comerț mixt, tovarășul Artenie Barb, se desfășoară ample lucrări de amenajare a unor noi unități comerciale situate in localul fostei tipografii. Pînă la 15 martie, aici vor fi date eșalonat In folosință un modern magazin de Încălțăminte, prevăzut cu expunerea deschisă a mărfurilor, un magazin de mercerie și unul cu articole pentru copii. Noile unități comerciale vor fi dotate cu mobilier nou, corespunzător cerințelor actuale. Pînă la această dată, mobilierul a sosit în Întregime. m : UN NOU MAGAZIN CU AUTOSERVIRE Cetățenii din orașul Cîmpeni se pot aproviziona in prezent cu variate produse alimentare de la noul magazin cu autoservire. Amenajat intr-un local vechi, magazinul a fost dotat cu mobilier modern care va permite expunerea produselor in cele mai bune condiții. Festivalul bienal de teatru „I.L Caragiale“ ARTIȘTII AMATORI IN FATA UNOR NOI EXAMENE Fiecare ieșire in scenă, fiecare piesă de teatru prezentată în fața publicului spectator, este totodată un examen în care măiestria, talentul, modul cum artiștii amatori reușesc să interpreteze rolurile își spun cuvîntul hotărîtor. Pentru ca un examen însă să fie susținut cu succes, factorii răspunzători cu munca pe tărîm cultural, directorii de cămine culturale trebuie să pună un accent deosebit pe instruirea, pregătirea și îndrumarea artiștilor amatori, să aleagă piese adecvate, atrăgătoare, care satisfac cerințele spectatorilor, setea lor de frumos. Spunînd aceste lucruri ne gîndim, implicit, la reprezentațiile teatrale susținute sau care vor urma să fie susținute în actuala etapă de masă a Festivalului bienal de teatru „I.L. Caragiale", care se desfășoară în lumea satului, paralel cu alte manifestări cultural-artistice, în cadrul cărora își dau concursul numeroase formații artistice, mii de interpreți dornici de afirmare. Vorbind despre piesele de teatru alese, remarcăm, din primul moment, faptul că în multe cazuri colectivele de artiști amatori s-au străduit să pună în scenă acele piese care sînt apropiate de gustul sătenilor, răspund, prin mesajul lor, setei de frumos și cunoaștere a maselor largi. Tot atît de adevărat este însă și faptul că nu întotdeauna spectacolele prezentate s-au înscris cu succes în rîndul competițiilor teatrale de masă. Oprindu-ne, în altă ordine de idei, asupra organizării spectacolelor, a concursurilor dintre echipele de teatru de pe raza unei comune, și mai ales a celor în care echipe din localități apropiate își pun la încercare măiestria, atragem atenția că uneori intervin situații cînd se întîlnesc, pe aceeași scenă, una și aceeași piesă jucată de două sau trei echipe de teatru Or, acest lucru nu e de natură să ridice gradul de atractivitate al spectacolelor și nici nu contribuie la formarea gustului pentru frumos al publicului. E suficient să dăm în acest sens numai cîteva exemple. Astfel, dacă în cadrul celorlalte festivaluri bienale de teatru se întîlneau foarte des piesele : „Cocoșul cu două creste", „O glumă de doi bani", „Vice-versa", „Ursul", în prezent cele mai multe echipe de interpreți au pus în scenă „Mireasa cu mașină". Așa stînd lucrurile, factorii răspunzători cu munca pe tărîm cultural trebuie, ținînd cont de această situație, să planifice în așa fel formațiile concurente, încît acestea să prezinte piese diferite. Pe lîngă aceste probleme, care conduc, implicit, la reușita concursurilor, directorii de cămine culturale trebuie să găsească cele mai eficiente mijloace pentru a întreține o atmosferă propice în tot timpul cât pe scenă evoluează artiștii amatori. Fără a face o analiză amănunțită a spectacolelor care au avut loc pînă acum, ne vom referi totuși, la cîteva piese interpretate de echipele de teatru de pe raza comunei Ighiu. In cadrul fazei de masă, care s-a desfășurat în urmă cu cîtva timp, s-a remarcat ca un lucru bun faptul că aceste echipe s-au orientat, de prima dată, spre piese atractive, interesante. Astfel, artiștii amatori din Țelna au interpretat piesa „Mireasa cu mașina", din Bucerdea „Vice-versa", din Șard, „Mansarda". Ceea ce ne-a surprins însă, și nu într-un mod prea plăcut, a fost constatarea că în Ighiu, la căminul cultural de centru, nu s-a putut pune în scenă nici o piesă. Din informațiile primite de la tovarășul Vasile David, directorul căminului cultural, aflăm că se intenționează să se joace „Năpasta", dar încă nu s-a putut forma un colectiv de interpreți. Scuzele sunt... scuze. Oare nu se poate forma o echipă de teatru în această comună în care sînt atîția intelectuali, cadre didactice etc.? Răspunsul la această întrebare îl așteptăm de la factorii răspunzători cu munca pe tărîm cultural. Astfel de situații sînt și în alte localității. Bine ar fi ca ele să fie cel mai repede remediate printr-o muncă mai susținută printr-un mai mare interes arătat manifestărilor cultural-artistice care se desfășoară in perioada de iarnă în lumea satului. Augustin JULA UNIREA MIERCURI, 13 IANUARIE 1971 Contribuția cadrelor didactice la modernizarea procesului instructiv educativ din școli La ancheta noastră privind contribuția cadrelor didactice la modernizarea procesului instructiv-educativ din școli răspunde astăzi profesoara Doina Retegan, de la Liceul „Avram Iancu" din Aiud. — Cum vedeți, pe linia obiectului de Invățămînt pe care-l predați, trecerea de la caracterul informațional la caracterul formativ al procesului de invățămînt? — Accentuarea laturii formative a activității școlare și, în general, intensificarea muncii de educare, în spirit comunist, a generației tinere ocupă un loc central între preocupările actuale privind dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului nostru, antrenînd cu deosebire atenția și strădania slujitorilor școlii. Exigențele societății noastre în domeniul educației tineretului au crescut. Ele sînt de altfel exprimate în importante documente de partid și de stat. In Raportul la cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, arăta : „In concepția noastră educația socialistă, conștiința socialistă implică atît cunoașterea temeinică a ceea ce este valoros in domeniul culturii, științei și tehnicii contemporane, stăpînirea deplină a profesiunii, cit și însușirea concepției filozofice despre lume societate a partidului nostru — materialismul dialectic și istoric — formarea unei atitudini cetățenești înaintate. Acestor cerințe fundamentale, care se condiționează și se influențează reciproc, trebuie să le răspundă astăzi — în condițiile societății moderne — întreaga muncă de educație desfășurată de partidul și statul nostru". In această direcție, sarcini importante revin tuturor factorilor răspunzători de educația tineretului, rolul Hotărîtor avîndu-l, evident, cadrele didactice. De aici decurge necesitatea unei activități continue în vederea realizării unui proces instructiv-educativ la un nivel calitativ superior. Prin obiectul Istorie, cred că se pot atinge măcar cîteva din sarcinile mai sus amintite : dacă se trece de la forma pur teoretică a predării cunoștințelor; dacă se urmăresc scopurile pregătirii tineretului pentru viață și muncă; dacă se valorifică intensiv resursele formative ale învățămîntului și se dinamizează toate mijloacele, metodele, formele de organizare a influențelor educative de care dispune școala, dacă, în ultima instanță, se are în vedere contribuția eficientă la formarea personalității elevilor. Se cere pentru aceasta să se țină seama și de cerințele pedagogice. Una din cerințe o socotesc absolut necesară și anume : continuitatea, adică profesorul să lucreze cu ace TRIBUNA PEDAGOGULUI Ia și elevi mai mulți ani, ca astfel să poată să-și propună, pe un timp mai îndelungat, sarcini ce revin domeniului educației și pe care să le înlănțuie, să le adauge cunoștințelor ce le transmite în fiecare an școlar. Istoria oferă, ca obiect de studiu, foarte multe elemente educative. La fiecare lecție se poate folosi un element sau mai multe elemente ale educației; noțiunile se pot întregi și completa mereu cu răbdare dăscălească; se poate apela la gîndirea elevilor, la judecata lor; se pot obișnui cu interpretarea fenomenelor din societate în lumina materialismului dialectic și istoric; se pot transmite sentimente puternice de patriotism socialist. Se cere, desigur, mult tact, dăruire. Rezultatele muncii noastre se observă mai ales după absolvirea liceului. Marea majoritate, după ce pleacă din școală se încadrează în muncă în diferite domenii de activitate din dorința de a exercita o profesie. Aici, însă, nu s-a ajuns să se formeze toți elevii o concepție matură, sănătatoasă despre viață și muncă. Nu toți ajung să înțeleagă că pot să fie folositori numai dacă muncesc cu dragoste, cu pasiune. Unii nu-și dau seama, nici că „nu știu". Cu alte cuvinte, se găsesc încă tineri care nu pot să-și măsoare capacitatea, nu știu „cît pot", în ce domeniu ar fi mai buni, unde ar aduce cît de cît contribuții. Se poate spune că, pentru aceștia, degeaba ai oferit exemple, le-ai ilustrat figuri de patrioți, ai încercat trăiri emotive la lecțiile de istorie? Ca și nu ! Aici mai concură și alți factori și se pare că familia rămîne pe primul loc în orientarea profesională a elevilor. — Care sunt considerațiile dv., in legătură cu noile manuale? In cazul in care nu asistăm la un proces de restructurare, de modernizare a manualelor, cum vedeți înlăturarea acestei cafene. Asupra căror mijloace și metode v-a fi oprit pentru înlăturarea acestui neajuns? — Cît privește manualele de istorie, sînt, în general, corespunzătoare programelor școlare. Cele de la cl. V—X ar putea fi completate cu lecturi istorice. La clasa a VllI-a, Istoria României nu mai corespunde. La cl. a XII-a s-a schimbat manualul și este bun, cu cunoștințe redate într-un mod accesibil și la puterea de înțelegere a elevilor. La anii I—II—III sunt manuale, de asemenea, bune. La anul III, „Istoria modernă și contemporană" conține și lecții cu multe date și care necesită explicații din partea profesorului. Acestea se simt necesare mai ales la capitolele mari, pentru comparații și sistematizări, dozarea materialului. — Ce vă propuneți, pentru actualul an școlar, in direcția dezvoltării gindirii elevilor, a capacităților lor intelectuale și, in ultimă instanță, utilizării de către elevi, în mod practic, a cunoștințelor dobîndite? — La orele de istorie nu văd modernizarea procesului de învățămînt numai prin aceea că aduc un „disc”, un diafilm, o hartă nouă etc. Modernizarea este strîns legată, mai ales, de schimbarea procedeelor obișnuite în predarea noilor cunoștințe. Nu mă opresc la evenimente nesemnificative și nu mă limitez la manual. Aduc întotdeauna ceva nou, cînd este citit, cînd poate fi eficient, îmi propun pentru viitor să lucrez mai mult pe linia problematizării lecțiilor de istorie universală și istoria Patriei, să găsesc mijloace variate de tratare și prezentare a unor evenimente și, mai ales, să insist asupra laturii educative a lecțiilor. DE UNDE IESE FUM... ...Se zice că este și foc, susțin tovarășii cu munci de răspundere de la Autobaza albaiuliană. In subordinea cărora intră autogara din Blaj. Pentru exemplificare ei ne oferă și un argument : pînă nu de mult, călătorii suțineau cu toată tăria că Polul Nord e la... autogara din Blaj, aceasta pentru faptul că sala de așteptare nu era de așteptare, ci de frigider. Ei bine, pentru a nu mai confunda călătorii Polul Nord cu autogara s-a intervenit și s-a montat în sala de așteptare o sobă prevăzută cu cîțiva metri liniari de burlane. S-a făcut și foc. Ca să-l CIND VOM AUZI EXPRESIA? De anul trecut, I.G.C.L. Alba Iulia ne promite mereu că va rezolva mult discutata problemă a repartizării unui autobuz care să circule noaptea în municipiu. Conducerea I.G.C.L. știe că noaptea sosesc mai multe trenuri și că zeci, sute de oameni pleacă de aici, pe jos, spre centrul municipiului sau spre cetate, purtîndu-și cu greu bagajele, sesizeze călătorii, soba și burlanele au fost prevăzute, prima, fără uși, ultimele, cu niște fisuri de-ți încape pumnul, pentru a scoate turnul direct în sală... Nu înțelegem la ce s-a mai făcut hornul. Știe și... promite. Noi, călătorii, ne mulțumim pentru promisiuni, dar cum acestea ne lasă... noaptea pe jos, am dori să știm de ce suntem duși la nesfîrșit cu vorba ? E drept că vorba, mai ales cînd e dulce, ca în cazul nostru, mult aduce, dar noi ne mulțumim cu puțin. Cu un autobuz. Cînd vom auzi, noaptea, „îndrăgita" expresie : „Avansați în față", stimați tovarăși de la I.G.C.L. ? 8 Quier tuxs ALBA IULIA ; Soarele alb al pustiului („Columna"); Frunza de viță („23 August"); AIUD : O zi nu tocmai norocoasă ; BLAJ : In arșița nopții; OCNA MUREȘ : Mayerling ; CUGIR : Păsările („7 Noiembrie"); Degetul de fier („Muncitoresc”); SEBEȘ : Mayerling („Progresul”); Vin cicliștii („Sebeșul"); ZLATNA ! Sub semnul lui Monte Cristo; CIMPENI: Via Mala; ABRUD ; Cadavrul viu; ROȘIA MONTANA. Pensiune pentru holtei. PROGRAMUL 1 6,00 De la 6,00 la 9,30; 9,30 Viata cărților; 10,05 Melodii populare din Oltenia; 10,30 Vreau să știu (emisiune de știință și tehnică pentru școlari); 11,05 Trei melodii cu Will Tura; 11,15 Tribuna radio; 11,35 Mi-e dragă stema țării mele — program de cîntece; 11,50 Cotele apelor Dunării; 12,00 Melodii de Petre Firulescu; 12,10 Un interpret și rolurile sale : Victoria de Los Angeles în opera Traviata de Verdi; 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13,00 Radiojurnal; 13,10 Avanpremieră cotidiană; 13,22 Rebus melodii; 14,00 Compozitorul săptămînii; 14,45 Dirijor și interpret : Ionel Budișteanu; 15,05 — 100 de legende românești. „Visul lui Rareș“ — scenariu radiofonic de Nae Smirnov; 15,30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 16,15 Melodii de curînd lansate; 16,50 Publicitate radio; 17,00 Antena tineretului. Gaudeamus (emisiune pentru studenți); 17,30 Concert de muzică populară. Soliști Maria Peter și Ștefan Lăzărescu; 18,00 Orele serii; 20,00 Tableta de seară de George Ivașcu; 20,05 Zece melodii preferate; 20,40 Bijuterii muzicale . Balet din opera Faust de Gunod; 20,55 Știința la zi; 21,00 Muzică de café-concert; 21,25 P.C.R. 50. Consemnări de Eugen Florescu; 21,30 Revista șlagărelor; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport; 22,30 Concert de muzică ușoară (continuare); 0,03—6,00 Estrada nocturnă. 38888888888888888888888888883838888881 O A MIE IMI SI FAPTEI Cu două... neveste De multe ori, unii, după ce compar o dată în fața instanței, devin clienți permanenți ai judecătoriilor. In instanță promit că se vor îndrepta, cer să se țină seama că n-au făcut așa ceva, iar, după ce sun liberați, în loc săși țină promisiunea, făptuiesc alte trăznăi. Astfel, nu de mult, s-a pronunțat sentința împotriva lui Aurel Alexa, domiciliat în Sebeș, zugrav la Cooperativa de consum din Vințu de Jos. Aurel Alexa a mai fost condamnat în anii anteriori pentru furt în dauna avutului obștesc cit și în a celui particular. De data aceasta sentința a fost dată pentru bigamie. In anul 1954, Aurel Alexa s-a căsătorit la Sinaia cu F.A. dar după doi ani, și-a părăsit soția, stabilindu-se în al oraș. După paisprezece ani, în mai 1968, cunoaște la Predeal pe D.P. și la cîteva luni, timp în care a vizitat-o de mai multe ori, se căsătoresc. Celei de a doua soții nu-i declară că a mai fost căsătorit, că nu este divorțat făcîndu-și probabil socoteala că după atîta timp e greu de aflat. După un timp de la oficializarea căsătoriei, venind beat acasă, într-un acces de sinceritate, îi mărturisește că a mai fost însurat. Părîndu-i rău de cele spuse, începe săși terorizeze apoi cea de a doua soție, ba mai mult, părăsește locuința, revenind acasă numai în absența ei pentru a lua niște lucruri ce nu-i aparțineau. Cum era firesc, toate acestea au determinat arestarea și deferirea lui justiției. La anchetă a încercat să mintă că a doua soție știe de prima căsătorie, iar cînd n-a mai avut ce să spună în apărare a declarat cu seninătate : „N-am știut că nu e voie să inchei o nouă căstorie dacă nu sînt divorțat”. Acum poate va ști. Conform sentinței a fost condamnat pentru bigamie la doi ani închisoare. BARICADA" DE LA METALO-CHIMICE” In sfirșit, la Metalo-chimice" din magazinul Sebeș, esponsabil Nicolae Igna,a găsit metoda eficace penru a tempera și lecui definitiv pe cumpărătorii care vor să scrie ceva, bineînțeles in poezii, în caietul de sugestii și reclamații. Prin grija responsabilului, caietul cu pricina, după ce a fost „înnobilat" cu niște cuvinte cam tari, aducătoare de sancțiuni, a fost ascuns sub niște afișe, tablouri și marfă. Și nu s-ar mai da cumpărătorilor pentru nimic în lume. L-am cerut și noi. Nu ni s-a dat de vînzători și responsabil către pînă nu am insistat preț de 25 de minute. După această perioadă, vădit încurcat, responsabilul ne-a întrebat : — De ce țineți atît de mult să ne reclamați ? — Dimpotrivă, vrem să vă lăudăm... — Precis ? — Să furăm ? La auzul acestor cuvinte, caietul a fost scos din bari cadă și ni s-a înmînat. Și uite ce-a ieșit. Sau mai bine t's, ce va ieși... Rubrică realizată de Radu GLIGOR s 10,00—11,30 Emisiuni-secție pentru lucrătorii din agricultură. Pentru o mai bună gospodărire a pământului: lucrări pentru combaterea eroziunii solului; 18,00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra ’70 — emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pionieri și școlari. Din cuprins : Istoricul aviației românești. Macheta zburătoare a avionului I.A.R.-822. Poșta Ex-Terra; 18,30 Cabinetul economic TV. informatica in etapa actuală; 19,10 Tragerea Pronoexpres; emisiune pen-19,20 — 1001 de seritru cei mici; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Telecinemateca : „Nechemat în țărînă“. Premieră pe țară; 21.30 Voci de pretutindeni. Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kosovia, Sam Davis jr; 21. 45 Cadran internațional; 22.30 Gala marilor interpreți români : Ion Buzea; 22,50 Telejurnalul de noapte. 'I PENTRU 24 DE ORE V Vremea va fi în general frumoasă, 1 k, dar rece, cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab din est. Temperaturile micinime vor fi cuprinse între —12 și —8 3 grade, iar cele maxime intre —1 și —2 grade. Dimineața, ceață. URMĂTOARELE 2 ZILE Vremea se încălzește treptat, cu cerul temporar noros. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila între —7 și —4 grade, iar cele maxime intre —3 și —6 grade. Ceață locală, dimineața. 1IIIIIIIII I S1ii?iiI1 Cunoscutul cîntăreț, Cornel Munteanu, unul din apreciații interpreți de muzică populară din județul nostru. Foto : ILEANA TEREK