Unirea, februarie 1971 (Anul 4, nr. 915-938)

1971-02-26 / nr. 936

I ORGÄOI COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR I ANUL IV, NR. 936 VINERI, 26 FEBRUARIE 1971 | 4 PAGINI, 30 BANI | PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII RECUPERAREA RESTANTELOR ȘI INTENSIFICAREA EXECUȚIEI - OBIECTIVE CT SE CER SOLUȚIO MTI­M NICI O AMÂNARE • RITMUL ANEMIC NU POATE FI JUS­TIFICAT. • LIPSA DOCUMENTAȚIILOR PERICLI­TEAZĂ BAZA MATERIALĂ DE EXECUȚIE. • OBIECTIVE NETERMINATE ANUL TRECUT STAGNEAZA. Sarcinile simțitor mărite care revin in primul an al noului cinci­nal în domeniul investițiilor im­plică deosebite eforturi și răspun­deri din partea tuturor factorilor — unități beneficiare, organizații de construcții și de proiectare, fur­nizori și titulari — o conlucrare promptă pe întregul circuit. Ținînd seama de experiența anilor prece­denți, modul în care demarează lucrările de construcții încă din primele luni ale anului, ritmicita­tea cu care se asigură fronturile de lucru și baza materială a noi­lor obiective, sunt in bună măsură factori hotărîtori in vederea Ana­lizării în bune condițiuni a planu­lui de investiții. In acest context, pe fiecare șantier de construcții trebuie să se atingă un ritm me­diu lunar ridicat și respectarea graficelor de execuție. Pornind de la stadiile existente în prezent pe o serie dintre obiectivele indus­triale mai importante, să urmărim care sunt premisele realizării sar­cinilor de plan din primul trimes­tru într-o proporție echilibrată fa­ță de planul anual, respectiv 25 la sută, ce probleme condiționea­ză buna desfășurare a lucrărilor și, în ultima instanță, respectarea termenelor de punere în funcțiune. Dacă apreciem prin prisma vo­lumului de lucrări realizat în lu­na ianuarie, cu toate că timpul a fost favorabil execuției, reiese că situația pe unele șantiere nu este conform posibilităților create. Ca urmare, realizarea planului anual de investiții în prima lună a anu­lui în proporție de 4,4 la sută, din care 4,8 la sută la construcții mon­taj, deci numai jumătate din co­ta aferentă lunii, constituie serioa­se semnale de alarmă. Mai mult, dacă ținem seama că unele capa­cități de producție și obiective au termene de punere în funcțiune mai apropiate decit sfîrșitul anu­lui este clar că ritmul de realizare în prima lună a anului trebuia să fie peste media teoretică de 8,5 la sută. In această situație se pre­zintă cîteva importante obiective, printre care : dezvoltarea capaci­tății de producție din cadrul U.P.S. Ocna Mureș, cu termen de punere în funcțiune în noiembrie 1971, Uzina de utilaje pentru in­dustria materialelor de construc­ții Alba Iulia, cu termen de pu­nere parțială în funcțiune eșalonat pină în trimestrul I­. a.c., dezvol­tarea capacității de producție Fabrica de produse refractare Al­ba­ba Iulia, cu termen de punere in funcțiune în noiembrie 1971 ș.a. Să mai amintim faptul că obiecti­vul privind dezvoltarea capacității productive din cadrul întreprinde­rii „Salina“ Ocna Mureș, din noiembrie 1970, prezintă restant rea­lizări pe luna ianuarie de numai 8,5 la sută, deși indicația dată de către conducerea superioară de partid este ca lucrările netermi­nate în anul trecut să se pună în funcțiune în primele luni ale anu­lui, evidențiindu-se distinct față de planul anului curent. Pe lângă faptul că la unele obiec­tive volumele de plan nu asigură terminarea întregului volum de lucrări necesar punerii în func­țiune, cum este cazul la „Salina“ Ocna Mureș, în majoritatea cazu­rilor eșalonarea planului anual de investiții nu este judicioasă, ast­fel nncit procesul de realizare a investițiilor să decurgă ritmic, bi­ne proporționat, în tot cursul anu­lui. Exemple de acest fel ne ofe­ră I.M. Aiud, Fabrica de produse refractare Alba Iulia, Uzina de produse sodice Ocna Mureș ș.a. Pe de altă parte, unele obiecti­ve noi nu au nici în prezent asigura­tă documentația tehnico-economi­­că , lucrările de dezvoltare de la I.M. Baia de Arieș, U.M.M.N. Zlat­­na, I.P.B. Aiud și I.P.B. Războie­­ni, spitalul cu 666 locuri din Alba Iulia etc. La aceste obiective în­scrise în planul de investiții cu valori importante nu s-a înregis­trat până în prezent nici o reali­zare. Mai ales că unele din aces­te lucrări, ca de exemplu dezvolt­ ­tefan DUMITRESCU, directorul Sucursalei județene Alba a Băncii de Investiții (Continuare în pag. a II-a) I. M. AIUD. Aspect de la secția construcții metalice. Plenara Consiliului ju­dețean al sindicatelor Ieri a avut loc la Alba Iulia ple­nara Consiliului județean al sindi­catelor. Pe lângă membri și mem­bri supleanți ai consiliului, la plenară au luat parte președinți ai comitetelor sindicatelor din în­treprinderile industriale ale județu­lui, cadre cu munci de răspundere pe linia protecției muncii și a a­­sigurării sănătății salariaților. La plenară a participat tovarășul Băluț Sîrbu, secretar al Comitetu­lui județean Alba al P.C.R. S-a analizat, cu acest prilej, pre­ocuparea organelor și organizații­lor sindicale cât și a conducerilor tehnico-administrative din între­prinderile județului pentru respec­tarea normelor de tehnica securi­tății muncii. Referatul biroului e­­xecutiv al Consiliului județean al sindicatelor a subliniat că prin grij­a partidului și statului nostru s-au alocat și cheltuit în județ pentru protecția și igiena muncii, numai in anul trecut, peste 20 mi­lioane lei. Au fost reliefate, de asemenea, unele neajunsuri în di­recția folosirii mai eficiente a a­­cestor fonduri, în înfăptuirea unor propuneri îndreptățite ale salaria­ților. Pe marginea materialului prezen­tat au luat cuvîntul tovarășii : Leon Isăilă, președintele Comitetu­lui sindicatului de la U.M.M.N. Zlatna, Mircea Moraru, președinte­le Comitetului sindicatului de U.E.I.S. Sebeș, Vasile Prodan, res­la­ponsabil cu problemele de protec­ție a muncii în Comitetul sindica­tului de la Fabrica de ciorapi și tricotaje „Sebeșul" Sebeș, Crăciun Pantea, responsabil cu problemele de protecție a muncii în Consi­liul orășenesc al sindicatelor Cu­­gir, Pavel Fazekan, inginer la ser­viciul de protecție a muncii de la Uzina de produse sodice Ocna Mureș, Gheorghe Radu, președin­tele Comitetului sindicatului de la întreprinderea de industrie locală Sebeș, loan Retegan, procurorul-șef al Procuraturii județului, Ștefan Filimon, președintele Comitetului sindicatului de la Exploatarea mi­nieră Zlatna, loan Roman, medic­­inspector la Direcția sanitară ju­dețeană, Horea Scurtu, inginer-șef adjunct la întreprinderea minieră Baia de Arieș, Gheorghe Ungur. Ofițer la Grupul militar județean de pompieri, Ionel Cerchizan, pre­ședintele Consiliului orășenesc al sindicatelor Blaj, Ioan Lazăr, șeful biroului de protecție a muncii de la Complexul pentru exploatarea și industrializarea lemnului Sebeș, Ioan Rusu, președintele Comitetu­lui sindicatului de la Fabrica de produse refractare Alba Iulia, Traian Borza, președintele Consi­liului orășenesc al sindicatelor Zlatna, Ladislau On, președintele Comitetului sindicatului de la Ex­ploatarea minieră Roșia Montană, Ion Ungureanu, activist la Con­siliul Central al U.G.S.R. Vorbito­rii au împărtășit din metodele de muncă ale sindicatelor pentru a a­­sigura protejarea împotriva acci­dentelor a celor ce muncesc, au relevat sprijinul dat și acțiunile întreprinse în scopul creării condi­țiilor necesare refacerii forțelor (Continuare în pag. a II-a) 00000000080000000*3333 50000S00000‚0000 ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® (Continuare în pag. a II.a) ADAPTAREA LA CERINȚELE DIVERSELOR PIEȚE EXTERNE SOLICITĂ ATRIBUȚII SPORITE Colectivul uzinei noastre a cunoștință recent de proiectul luat de lege cu privire la activitatea comerț exterior, de colaborare de și cooperare economică și tehnico- științifică. Noi considerăm ca deosebit de utilă apariția unor asemenea acte normative care să stea la baza activității economice și industriale a tuturor organelor și organizațiilor ce concură la rea­lizarea bunurilor materiale. Am urmărit, de asemenea, cu interes expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, la recenta plenară a Comitetului Central al P.C.R., și am reținut, indicația trasată de a se lua urgente măsuri pentru des­ființarea centralismului excesiv, de a se anula tot ceea ce ce este birocratic în activitatea noastră, pentru ca astfel să putem da un nou avânt economiei naționale. Toate proiectele de acte normati­ve pe care le-am studiat recent, ca și celelalte apărute anterior, cum sunt legea calității, contracte­lor economice, cuprind ideea creș­terii răspunderii tuturor celor ca­re lucrează nemijlocit sau conduc de la diverse nivele activitatea de realizare a bunurilor materiale. Din experiența noastră și a altor întreprinderi rezultă că pe lângă respectarea consumurilor specifice, utilizarea integrală și cu eficiență maximă a forței de muncă, ex­ploatarea intensivă și extensivă a utilajelor, un rol deosebit de im­portant îl are factorul timp. Factorul timp are rolul său pe piața internă, dar este deosebit de important în comerțul exterior, deoarece pe majoritatea piețelor acționează legea cererii și a ofer­tei, întîlnim, concurența marilor concerne. Este evident că pentru a învinge nu putem decit, fie să mergem sub prețul concurentului, fie să ne prezentăm cu o marfă superioară calitativ, livrată in timp util. Colectivul uzinei noastre, care exportă 22 la sută din produc­ția globală, a considerat și consi­deră că soluția este să prezinți un produs superior livrat prompt. Pentru a realiza aceasta, sunt necesare o anumită elasticitate și mobilitate atît în activitatea de producție, dar mai ales în activi­tatea de ambalare, depozitare, transport, în general trebuie să fim capabili să ne adaptăm cerin­țelor diverselor piețe, ținînd seama atît de nevoile beneficiarului, dar și de legislația statelor respective. In acest spirit credem că sînt ne­cesare unele completări la proiec­tul de lege cu privire la activita­tea de comerț exterior. In acest proiect credem că este util să se prevadă un arTIcOl car­e să preCi­zeze că : © PRODUCĂTORII ȘI COOR­DONATORII DE BALANȚE SUNT OBLIGAȚI SA CREEZE O REZER­VA PENTRU DEPĂȘIREA EX­PORTULUI PROPRIU ȘI PENTRU SPRIJINIREA EXPORTULUI AL­TOR ÎNTREPRINDERI. ACEASTA REZERVA SE CREEAZĂ LA ÎN­CEPUTUL ANULUI UN PRODUS­­ SAU ACOLO UNDE ESTE POSI­BIL IN CAPACITATEA DE PRO­DUCȚIE. • BĂNCILE SUNT OBLIGATE SA CREDITEZE STOCURILE CA­RE S-AU FORMAT IN ACEST SCOP. • PRODUCĂTORII SUNT O­­BLIGAȚI SA LIVREZE DIN A­­CEST STOC ALTOR ÎNTREPRIN­DERI EXPORTATOARE CANTI­TATEA DISPONIBILA PE BAZA DOCUMENTELOR CARE DOVE­DESC CA SE CONTRACTEAZĂ SAU S-A CONTRACTAT UN EX­PORT RENTABIL. IN CAZUL CIND PRODUCĂTORUL NU A­­PROBA BALANȚA VA INFORMA DESPRE MĂSURĂ LUATA OR­GANUL IN DREPT. Necesitatea acestor adăugiri a­­pare din faptul că sunt dese cazu­rile cînd un beneficiar extern re­nunță din diferite motive legale, parțial sau total, la contractul în­cheiat și suntem­ obligați să găsim altă soluție pentru pătrunderea pe altă piață. S-ar putea spune că în asemenea situații întreprinderea exportatoare rămîne un stoc cu materiale (în cazul uzinei noastre cu ambalaje). In legea comerțului exteRIOR, se IMpUne, cReDeM, să se MAI PReVADĂ că : • IN CAZUL CIND SE SCHIM­BA CONDIȚIILE DE PREZENTA­RE, AMBALARE, ÎNCĂRCĂRI MASIVE DIN STOC, ÎNTREPRIN­DERILE INDUSTRIALE CU PLAN DE EXPORT AU DREPTUL SA CONSUME FOND SUPLIMENTAR DE SALARII SAU ACOLO UNDE ESTE POSIBIL SA COLABOREZE CU UNITĂȚI COOPERATISTE DISPUSE SA EXECUTE PRES­TĂRI DE SERVICII. • BĂNCILE SUNT AUTORIZA­TE SA ACORDE ACEST FOND SUPLIMENTAR DE SALARII ÎN­TREPRINDERII CU PLAN DE EX­PORT SAU COOPERATIVEI CU CARE A CONTRACTAT PRESTA­REA, CU CONDIȚIA CA EXPOR­TUL RESPECTIV SA SE REALI­ZEZE LA UN CURS DE REVE­NIRE AU LEULUI VALUTA MAI BUN DECIT CEL PLANIFICAT. Măsura este necesară deoarece chiar în cadrul aceluiași contract, datorită unor calamități naturale, conflicte interstatale, etc. apar schimbări de rută și în acest caz legislații noi, alte condiții de transport etc., care impun stoca­rea pe unele perioade mai lungi sau crearea de condiții noi de am­balaj și livrare. ing. Lazăr AUREL, director, Diaconu SPIREA, director adjunct Uzina de produse sodice Ocna Mureș Proiectele noilor legi în dezbatere publică Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprin­­derile agricole de stat Joi, in sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lu­crările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din ini­țiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au a­­vut loc în prezența tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari economiști din întreprinderile agri­ci­cole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și for­mele cele mai moderne de organi­zare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului între­prinderilor agricole de stat, la dez­voltarea agriculturii noastre socia­liste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, consfătui­rea s-a ținut pe secții de speciali­tate — culturi de cîmp ; legume și cartofi ; pomicultură ; viticultu­ră ; taurine pentru lapte; taurine pentru carne; ovine ; porcine ; pă­sări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor a­­doptate de partid, in vederea ridi­cării agriculturii noastre socialis­te pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fruc­tuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al eco­nomiei naționale. Luînd cuvîntul in deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii apelor, a subliniat că această reu­și­tiune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidu­lui și statului nostru de consulta­re largă a lucrătorilor și specialiș­tilor din diferite sectoare ale e­­conomiei naționale, în scopul ana­lizării temeinice a activității des­fășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, gă­sirii căilor și mijloacelor de valo­rificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convinge­rea că dezbaterile consfătuirii, des­fășurate în lumina prețioaselor in­dicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiem­brie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din a­­gricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comite­tului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri im­portante pentru activitatea de vii­tor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dez­voltarea cooperării între întreprin­derile agricole de stat, cooperative­le agricole de producție și între­prinderile de industrie alimenta­ră, astfel incit fermele și între­prinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere tra­sate de partid. Tot în ședința plenară de joi, to­varășul Angelo Miculescu, minis­tru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului­ A­­griculturii, Industriei Silviculturii și Apelor Alimentare, cu privire la activitatea întreprinderilor agri­cole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de vii­tor. Totodată, au fost prezentate con­cluziile dezbaterilor și propunerile in secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și in ple­nara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute in unitățile agricole in care lucrea­ză, au făcut o analiză cuprinză­toare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și orga­nizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficien­te măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea prevede­rilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ su­perioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propuneri­lor făcute­­ de majoritatea partici­panților sunt mărturii grăitoare a­­le competenței profesionale și ex­perienței bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecționare a muncii și folosire mai judicioasă a capacităților de producție, pen­tru îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de răspundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea în­­mînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Sece­ra și Ciocanul“, precum și de or­dine și medalii ale Republicii So­cialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost înmî­­nate de tovarășul Ceaușescu, secretar general Nicolae Partidului Comunist Român, pre­al­ședintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, pri­mit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvînta­rea secretarului general al parti­dului a fost urmărită cu un deo­sebit interes și subliniată în re­petate rînduri cu vii și puternice aplauze. (Continuare in pag. a II-a) RAPORTUL TOVARĂȘULUI ANGELO MICULESCU Subliniind că prima Consfătuire a lucrătorilor din agricultura de stat are loc intr-un moment deo­sebit de important pentru dezvolta­rea multilaterală a economiei na­ționale, pentru înflorirea tovarășul Angelo Miculescu, patriei, mi­nistru secretar de stat, a arătat că în cele peste două decenii care au trecut de la înființarea lor, între­prinderile agricole de stat s-au bucurat de o permanentă atenție din partea conducerii partidului și statului nostru. Volumul inves­tițiilor alocate întreprinderilor a­­gricole de stat, de la înființarea lor și până în prezent, se ridică la aproape 40 miliarde lei. S-au a­­sigurat, totodată, pentru întreprin­derile agricole de stat, 16 500 de specialiști, din care peste 6 000 de cadre cu pregătire superioară. în­treprinderile agricole de stat dis­pun în prezent de 30 000 de trac­toare, cu aproape 5 000 mai multe decât în 1965, revenind astfel 70 ha de teren agricol pe un tractor fizic față de 90 ha care revin pe total agricultură. Ele dispun de 11 000 combine pentru cereale pă­­ioase, față de 8 500 care aveau cu cinci ani în urmă, ceea ce înseam­nă o încărcătură medie de 48 ha, față de 60 ha pe total agricultură. Industria constructoare de mașini a diversificat producția de trac­toare și utilaje agricole. In ceea ce privește zootehnia, dotarea cu mașini și instalații s-a axat, în primul rînd, pe mecanizarea lu­crărilor de recoltare și preparare a furajelor, transporturilor de nu­trețuri, aprovizionării cu apă etc. Rezultatele obținute pe plan mondial, ca și propria noastră ex­periență, au dovedit din plin că o agricultură modernă, de înalt randament, este de neconceput fă­ră utilizarea largă a unei game variate de produse chimice : în­grășăminte, insectofungicide, ierbi­­cide, biostimulatori etc. In perioa­da 1966—1970, cantitățile de îngră­șăminte furnizate de industrie a­­griculturii de stat au sporit de la un an la altul. Cantitatea de în­grășăminte chimice substanță acti­vă folosită pe hectarul de teren a­­gricol a crescut de la 64 de kg în 1965, la 97 de kg in 1970. Acțiu­nile hidroameliorative au cunoscut, in cincinalul trecut, fără precedent. Numai o amploare în Lunca îndiguită a Dunării, suprafața to­tală cîștigată prin asemenea acțiuni însumează peste 250 000 ha. Impor­tante fonduri de investiții au fost alocate pentru extinderea supra­fețelor amenajate pentru irigații, care, în 1970, au ajuns la 236 000 ha, față de 100 000 ha existente in 1965. Orientarea spre producției agricole a intensificarea determinat ca o mare parte din investiții să fie îndreptate spre realizarea de noi capacități productive, îndeo­sebi complexe de tip industrial. Au fost construite sere legumicole, su­prafața totală a acestora reprezen­­tînd, la sfîrșitul anului trecut, 494 ha. S-au dat în funcțiune complexe de tip industrial de creștere îngrășare a porcilor, cu o capaci­și­tate de 1,3 milioane de capete, com­plexe avicole cu o capacitate de 1,8 milioane de locuri pentru pui și 3,5 milioane de locuri pentru găini. Paralel cu dezvoltarea capacită­ților de creștere a animalelor păsărilor, s-au luat măsuri cores­și­punzătoare pentru construirea de noi fabrici de nutrețuri combinate, a căror producție a ajuns in 1970 la circa 1,5 milioane tone, față de circa 390 mii de tone care s-au pro­dus în 1965. O deosebită importan­ță s-a acordat continuării și adîn­­cirii acțiunii de specializare și concentrare a producției, care si­gură pentru creșterea producției și reducerea prețului de cost. In prezent, din cele 3 304 ferme, nu­mai 96 mai au caracter mixt, față de 454 de ferme mixte existente în anul 1967. In anii 1966—1970, producția glo­bală a întreprinderilor agricole de stat a înregistrat o creștere de 43 la sută față de perioada 1961—1965. Deși dețin numai 14 la sută din suprafața agricolă a țării și 18 la sută din efectivele de animale, participarea lor la fondul central de produse agroalimentare a fost în anul 1970 de peste 35,1 la sută la grîu, 27 la sută la carne total, din care peste 65 la sută la car­nea de porc, iar la ouă de 57 la sută. O contribuție însemnată au avut întreprinderile agricole de stat în perioada 1966—1970 și în sporirea fondului de produse agri­cole, destinate exportului. Rezultatele, luate în ansamblu, obținute de agricultura de stat în cincinalul trecut sunt însemnate, a arătat vorbitorul. Dar, analizând producțiile planificate se constată că, la multe culturi, ele n-au fost realizate. Nivelele de producție a­­tir­se sunt mici. in 1970, de exem­plu, recolta medie de porumb pe terenurile irigate a fost de 4 460 kg la ha, față de 6 500-7 000 kg la ha, cit s-a prevăzut în studiile tehni­­co-economice. Nu peste tot îngră­­șămintele chimice au fost aplicate în mod științific. Amelioratorii au creat, în decursul anilor, o serie de soiuri valoroase, d­ar ele sunt departe de a face față cerințelor mari pe care le impune o agricul­tură intensivă. Din această cauză, statul a trebuit să facă un impor­tant efort valutar pentru procu­rarea unor cantități de semințe cu valoare biologică mai ridicată de­cât cele de care dispunem noi. De­precierea soiurilor, folosirea unor semințe cu valoare biologică scă­zută, constituie una din cauzele plafonării producțiilor. In conti­nuare, vorbitorul a citat o serie de date comparative care ilustrea­ză diferențe mari de producții de preț de cost în condiții pedo­și climatice și tehnico-materiale­­ si­milare, fapt ce relevă in multe ca­zuri insuficientă preocupare pen­tru problemele producției. Precizînd că există rezerve de sporire a recoltei de porumb, vor­bitorul a citat, între altele, exem­(Continuare în pag. a II-a) Solemnitatea in­minării funcții ale Republicii Socialiste România In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în în­treaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor produc­ții sporite, ridicarea continuă a productivității muncii și a ren­tabilității unităților, a fost con­ferit titlul de „Erou al Mun­cii Socialiste,” și medalia de aur „Secera și Ciocanul", tovarășilor , Vasi­le Bratu — me­canizator la I.A.S. Mircea județul Ialomița, Marin Dobre Vodă, — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lun­­gu — mulgător la I.A.S. Cristache Musler — tractorist Iași, la I.A.S. Teremia Mare, județul Ti­miș, Nicolae Sech­ei — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mi­hai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în mun­că și contribuția adusă la dezvol­tarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România“ clasa I to­varășilor , Iosif Banc — vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii și a­­pelor, Angelo D. Miculescu — mi­nistru secretar de stat la Ministe­rul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii și Apelor, Ni­colae Giosan — președintele Aca­demiei de Științe Agricole și Sil­vice. Pentru merite deosebite în acti­vitatea de producție și economico­­financiară a întreprinderilor agri­cole de stat, a fost conferit „Ordi­nul Muncii“ clasa I tovarășilor , Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, județul Dolj, Gheorghe Șt. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, județul Brașov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Popești-Sere, municipiul București, Ana C. Fîșcu -- mulgătoare la I.A.S. Variaș, ju­dețul Timiș, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, șef de fermă la (Continuare în pag. a II-a)

Next