Unirea, februarie 1971 (Anul 4, nr. 915-938)
1971-02-26 / nr. 936
I ORGÄOI COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR I ANUL IV, NR. 936 VINERI, 26 FEBRUARIE 1971 | 4 PAGINI, 30 BANI | PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII RECUPERAREA RESTANTELOR ȘI INTENSIFICAREA EXECUȚIEI - OBIECTIVE CT SE CER SOLUȚIO MTIM NICI O AMÂNARE • RITMUL ANEMIC NU POATE FI JUSTIFICAT. • LIPSA DOCUMENTAȚIILOR PERICLITEAZĂ BAZA MATERIALĂ DE EXECUȚIE. • OBIECTIVE NETERMINATE ANUL TRECUT STAGNEAZA. Sarcinile simțitor mărite care revin in primul an al noului cincinal în domeniul investițiilor implică deosebite eforturi și răspunderi din partea tuturor factorilor — unități beneficiare, organizații de construcții și de proiectare, furnizori și titulari — o conlucrare promptă pe întregul circuit. Ținînd seama de experiența anilor precedenți, modul în care demarează lucrările de construcții încă din primele luni ale anului, ritmicitatea cu care se asigură fronturile de lucru și baza materială a noilor obiective, sunt in bună măsură factori hotărîtori in vederea Analizării în bune condițiuni a planului de investiții. In acest context, pe fiecare șantier de construcții trebuie să se atingă un ritm mediu lunar ridicat și respectarea graficelor de execuție. Pornind de la stadiile existente în prezent pe o serie dintre obiectivele industriale mai importante, să urmărim care sunt premisele realizării sarcinilor de plan din primul trimestru într-o proporție echilibrată față de planul anual, respectiv 25 la sută, ce probleme condiționează buna desfășurare a lucrărilor și, în ultima instanță, respectarea termenelor de punere în funcțiune. Dacă apreciem prin prisma volumului de lucrări realizat în luna ianuarie, cu toate că timpul a fost favorabil execuției, reiese că situația pe unele șantiere nu este conform posibilităților create. Ca urmare, realizarea planului anual de investiții în prima lună a anului în proporție de 4,4 la sută, din care 4,8 la sută la construcții montaj, deci numai jumătate din cota aferentă lunii, constituie serioase semnale de alarmă. Mai mult, dacă ținem seama că unele capacități de producție și obiective au termene de punere în funcțiune mai apropiate decit sfîrșitul anului este clar că ritmul de realizare în prima lună a anului trebuia să fie peste media teoretică de 8,5 la sută. In această situație se prezintă cîteva importante obiective, printre care : dezvoltarea capacității de producție din cadrul U.P.S. Ocna Mureș, cu termen de punere în funcțiune în noiembrie 1971, Uzina de utilaje pentru industria materialelor de construcții Alba Iulia, cu termen de punere parțială în funcțiune eșalonat pină în trimestrul I. a.c., dezvoltarea capacității de producție Fabrica de produse refractare Albaba Iulia, cu termen de punere in funcțiune în noiembrie 1971 ș.a. Să mai amintim faptul că obiectivul privind dezvoltarea capacității productive din cadrul întreprinderii „Salina“ Ocna Mureș, din noiembrie 1970, prezintă restant realizări pe luna ianuarie de numai 8,5 la sută, deși indicația dată de către conducerea superioară de partid este ca lucrările neterminate în anul trecut să se pună în funcțiune în primele luni ale anului, evidențiindu-se distinct față de planul anului curent. Pe lângă faptul că la unele obiective volumele de plan nu asigură terminarea întregului volum de lucrări necesar punerii în funcțiune, cum este cazul la „Salina“ Ocna Mureș, în majoritatea cazurilor eșalonarea planului anual de investiții nu este judicioasă, astfel nncit procesul de realizare a investițiilor să decurgă ritmic, bine proporționat, în tot cursul anului. Exemple de acest fel ne oferă I.M. Aiud, Fabrica de produse refractare Alba Iulia, Uzina de produse sodice Ocna Mureș ș.a. Pe de altă parte, unele obiective noi nu au nici în prezent asigurată documentația tehnico-economică , lucrările de dezvoltare de la I.M. Baia de Arieș, U.M.M.N. Zlatna, I.P.B. Aiud și I.P.B. Războieni, spitalul cu 666 locuri din Alba Iulia etc. La aceste obiective înscrise în planul de investiții cu valori importante nu s-a înregistrat până în prezent nici o realizare. Mai ales că unele din aceste lucrări, ca de exemplu dezvolt tefan DUMITRESCU, directorul Sucursalei județene Alba a Băncii de Investiții (Continuare în pag. a II-a) I. M. AIUD. Aspect de la secția construcții metalice. Plenara Consiliului județean al sindicatelor Ieri a avut loc la Alba Iulia plenara Consiliului județean al sindicatelor. Pe lângă membri și membri supleanți ai consiliului, la plenară au luat parte președinți ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile industriale ale județului, cadre cu munci de răspundere pe linia protecției muncii și a asigurării sănătății salariaților. La plenară a participat tovarășul Băluț Sîrbu, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. S-a analizat, cu acest prilej, preocuparea organelor și organizațiilor sindicale cât și a conducerilor tehnico-administrative din întreprinderile județului pentru respectarea normelor de tehnica securității muncii. Referatul biroului executiv al Consiliului județean al sindicatelor a subliniat că prin grija partidului și statului nostru s-au alocat și cheltuit în județ pentru protecția și igiena muncii, numai in anul trecut, peste 20 milioane lei. Au fost reliefate, de asemenea, unele neajunsuri în direcția folosirii mai eficiente a acestor fonduri, în înfăptuirea unor propuneri îndreptățite ale salariaților. Pe marginea materialului prezentat au luat cuvîntul tovarășii : Leon Isăilă, președintele Comitetului sindicatului de la U.M.M.N. Zlatna, Mircea Moraru, președintele Comitetului sindicatului de U.E.I.S. Sebeș, Vasile Prodan, reslaponsabil cu problemele de protecție a muncii în Comitetul sindicatului de la Fabrica de ciorapi și tricotaje „Sebeșul" Sebeș, Crăciun Pantea, responsabil cu problemele de protecție a muncii în Consiliul orășenesc al sindicatelor Cugir, Pavel Fazekan, inginer la serviciul de protecție a muncii de la Uzina de produse sodice Ocna Mureș, Gheorghe Radu, președintele Comitetului sindicatului de la întreprinderea de industrie locală Sebeș, loan Retegan, procurorul-șef al Procuraturii județului, Ștefan Filimon, președintele Comitetului sindicatului de la Exploatarea minieră Zlatna, loan Roman, medicinspector la Direcția sanitară județeană, Horea Scurtu, inginer-șef adjunct la întreprinderea minieră Baia de Arieș, Gheorghe Ungur. Ofițer la Grupul militar județean de pompieri, Ionel Cerchizan, președintele Consiliului orășenesc al sindicatelor Blaj, Ioan Lazăr, șeful biroului de protecție a muncii de la Complexul pentru exploatarea și industrializarea lemnului Sebeș, Ioan Rusu, președintele Comitetului sindicatului de la Fabrica de produse refractare Alba Iulia, Traian Borza, președintele Consiliului orășenesc al sindicatelor Zlatna, Ladislau On, președintele Comitetului sindicatului de la Exploatarea minieră Roșia Montană, Ion Ungureanu, activist la Consiliul Central al U.G.S.R. Vorbitorii au împărtășit din metodele de muncă ale sindicatelor pentru a asigura protejarea împotriva accidentelor a celor ce muncesc, au relevat sprijinul dat și acțiunile întreprinse în scopul creării condițiilor necesare refacerii forțelor (Continuare în pag. a II-a) 00000000080000000*3333 50000S00000‚0000 ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® (Continuare în pag. a II.a) ADAPTAREA LA CERINȚELE DIVERSELOR PIEȚE EXTERNE SOLICITĂ ATRIBUȚII SPORITE Colectivul uzinei noastre a cunoștință recent de proiectul luat de lege cu privire la activitatea comerț exterior, de colaborare de și cooperare economică și tehnico- științifică. Noi considerăm ca deosebit de utilă apariția unor asemenea acte normative care să stea la baza activității economice și industriale a tuturor organelor și organizațiilor ce concură la realizarea bunurilor materiale. Am urmărit, de asemenea, cu interes expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, la recenta plenară a Comitetului Central al P.C.R., și am reținut, indicația trasată de a se lua urgente măsuri pentru desființarea centralismului excesiv, de a se anula tot ceea ce ce este birocratic în activitatea noastră, pentru ca astfel să putem da un nou avânt economiei naționale. Toate proiectele de acte normative pe care le-am studiat recent, ca și celelalte apărute anterior, cum sunt legea calității, contractelor economice, cuprind ideea creșterii răspunderii tuturor celor care lucrează nemijlocit sau conduc de la diverse nivele activitatea de realizare a bunurilor materiale. Din experiența noastră și a altor întreprinderi rezultă că pe lângă respectarea consumurilor specifice, utilizarea integrală și cu eficiență maximă a forței de muncă, exploatarea intensivă și extensivă a utilajelor, un rol deosebit de important îl are factorul timp. Factorul timp are rolul său pe piața internă, dar este deosebit de important în comerțul exterior, deoarece pe majoritatea piețelor acționează legea cererii și a ofertei, întîlnim, concurența marilor concerne. Este evident că pentru a învinge nu putem decit, fie să mergem sub prețul concurentului, fie să ne prezentăm cu o marfă superioară calitativ, livrată in timp util. Colectivul uzinei noastre, care exportă 22 la sută din producția globală, a considerat și consideră că soluția este să prezinți un produs superior livrat prompt. Pentru a realiza aceasta, sunt necesare o anumită elasticitate și mobilitate atît în activitatea de producție, dar mai ales în activitatea de ambalare, depozitare, transport, în general trebuie să fim capabili să ne adaptăm cerințelor diverselor piețe, ținînd seama atît de nevoile beneficiarului, dar și de legislația statelor respective. In acest spirit credem că sînt necesare unele completări la proiectul de lege cu privire la activitatea de comerț exterior. In acest proiect credem că este util să se prevadă un arTIcOl care să preCizeze că : © PRODUCĂTORII ȘI COORDONATORII DE BALANȚE SUNT OBLIGAȚI SA CREEZE O REZERVA PENTRU DEPĂȘIREA EXPORTULUI PROPRIU ȘI PENTRU SPRIJINIREA EXPORTULUI ALTOR ÎNTREPRINDERI. ACEASTA REZERVA SE CREEAZĂ LA ÎNCEPUTUL ANULUI UN PRODUS SAU ACOLO UNDE ESTE POSIBIL IN CAPACITATEA DE PRODUCȚIE. • BĂNCILE SUNT OBLIGATE SA CREDITEZE STOCURILE CARE S-AU FORMAT IN ACEST SCOP. • PRODUCĂTORII SUNT OBLIGAȚI SA LIVREZE DIN ACEST STOC ALTOR ÎNTREPRINDERI EXPORTATOARE CANTITATEA DISPONIBILA PE BAZA DOCUMENTELOR CARE DOVEDESC CA SE CONTRACTEAZĂ SAU S-A CONTRACTAT UN EXPORT RENTABIL. IN CAZUL CIND PRODUCĂTORUL NU APROBA BALANȚA VA INFORMA DESPRE MĂSURĂ LUATA ORGANUL IN DREPT. Necesitatea acestor adăugiri apare din faptul că sunt dese cazurile cînd un beneficiar extern renunță din diferite motive legale, parțial sau total, la contractul încheiat și suntem obligați să găsim altă soluție pentru pătrunderea pe altă piață. S-ar putea spune că în asemenea situații întreprinderea exportatoare rămîne un stoc cu materiale (în cazul uzinei noastre cu ambalaje). In legea comerțului exteRIOR, se IMpUne, cReDeM, să se MAI PReVADĂ că : • IN CAZUL CIND SE SCHIMBA CONDIȚIILE DE PREZENTARE, AMBALARE, ÎNCĂRCĂRI MASIVE DIN STOC, ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE CU PLAN DE EXPORT AU DREPTUL SA CONSUME FOND SUPLIMENTAR DE SALARII SAU ACOLO UNDE ESTE POSIBIL SA COLABOREZE CU UNITĂȚI COOPERATISTE DISPUSE SA EXECUTE PRESTĂRI DE SERVICII. • BĂNCILE SUNT AUTORIZATE SA ACORDE ACEST FOND SUPLIMENTAR DE SALARII ÎNTREPRINDERII CU PLAN DE EXPORT SAU COOPERATIVEI CU CARE A CONTRACTAT PRESTAREA, CU CONDIȚIA CA EXPORTUL RESPECTIV SA SE REALIZEZE LA UN CURS DE REVENIRE AU LEULUI VALUTA MAI BUN DECIT CEL PLANIFICAT. Măsura este necesară deoarece chiar în cadrul aceluiași contract, datorită unor calamități naturale, conflicte interstatale, etc. apar schimbări de rută și în acest caz legislații noi, alte condiții de transport etc., care impun stocarea pe unele perioade mai lungi sau crearea de condiții noi de ambalaj și livrare. ing. Lazăr AUREL, director, Diaconu SPIREA, director adjunct Uzina de produse sodice Ocna Mureș Proiectele noilor legi în dezbatere publică Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, in sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari economiști din întreprinderile agricicole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp ; legume și cartofi ; pomicultură ; viticultură ; taurine pentru lapte; taurine pentru carne; ovine ; porcine ; păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, in vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul in deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii apelor, a subliniat că această reușitiune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție și întreprinderile de industrie alimentară, astfel incit fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Silviculturii și Apelor Alimentare, cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propunerile in secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și in plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute in unitățile agricole in care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanților sunt mărturii grăitoare ale competenței profesionale și experienței bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecționare a muncii și folosire mai judicioasă a capacităților de producție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Ciocanul“, precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Ceaușescu, secretar general Nicolae Partidului Comunist Român, prealședintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. (Continuare in pag. a II-a) RAPORTUL TOVARĂȘULUI ANGELO MICULESCU Subliniind că prima Consfătuire a lucrătorilor din agricultura de stat are loc intr-un moment deosebit de important pentru dezvoltarea multilaterală a economiei naționale, pentru înflorirea tovarășul Angelo Miculescu, patriei, ministru secretar de stat, a arătat că în cele peste două decenii care au trecut de la înființarea lor, întreprinderile agricole de stat s-au bucurat de o permanentă atenție din partea conducerii partidului și statului nostru. Volumul investițiilor alocate întreprinderilor agricole de stat, de la înființarea lor și până în prezent, se ridică la aproape 40 miliarde lei. S-au asigurat, totodată, pentru întreprinderile agricole de stat, 16 500 de specialiști, din care peste 6 000 de cadre cu pregătire superioară. întreprinderile agricole de stat dispun în prezent de 30 000 de tractoare, cu aproape 5 000 mai multe decât în 1965, revenind astfel 70 ha de teren agricol pe un tractor fizic față de 90 ha care revin pe total agricultură. Ele dispun de 11 000 combine pentru cereale păioase, față de 8 500 care aveau cu cinci ani în urmă, ceea ce înseamnă o încărcătură medie de 48 ha, față de 60 ha pe total agricultură. Industria constructoare de mașini a diversificat producția de tractoare și utilaje agricole. In ceea ce privește zootehnia, dotarea cu mașini și instalații s-a axat, în primul rînd, pe mecanizarea lucrărilor de recoltare și preparare a furajelor, transporturilor de nutrețuri, aprovizionării cu apă etc. Rezultatele obținute pe plan mondial, ca și propria noastră experiență, au dovedit din plin că o agricultură modernă, de înalt randament, este de neconceput fără utilizarea largă a unei game variate de produse chimice : îngrășăminte, insectofungicide, ierbicide, biostimulatori etc. In perioada 1966—1970, cantitățile de îngrășăminte furnizate de industrie agriculturii de stat au sporit de la un an la altul. Cantitatea de îngrășăminte chimice substanță activă folosită pe hectarul de teren agricol a crescut de la 64 de kg în 1965, la 97 de kg in 1970. Acțiunile hidroameliorative au cunoscut, in cincinalul trecut, fără precedent. Numai o amploare în Lunca îndiguită a Dunării, suprafața totală cîștigată prin asemenea acțiuni însumează peste 250 000 ha. Importante fonduri de investiții au fost alocate pentru extinderea suprafețelor amenajate pentru irigații, care, în 1970, au ajuns la 236 000 ha, față de 100 000 ha existente in 1965. Orientarea spre producției agricole a intensificarea determinat ca o mare parte din investiții să fie îndreptate spre realizarea de noi capacități productive, îndeosebi complexe de tip industrial. Au fost construite sere legumicole, suprafața totală a acestora reprezentînd, la sfîrșitul anului trecut, 494 ha. S-au dat în funcțiune complexe de tip industrial de creștere îngrășare a porcilor, cu o capacișitate de 1,3 milioane de capete, complexe avicole cu o capacitate de 1,8 milioane de locuri pentru pui și 3,5 milioane de locuri pentru găini. Paralel cu dezvoltarea capacităților de creștere a animalelor păsărilor, s-au luat măsuri coresșipunzătoare pentru construirea de noi fabrici de nutrețuri combinate, a căror producție a ajuns in 1970 la circa 1,5 milioane tone, față de circa 390 mii de tone care s-au produs în 1965. O deosebită importanță s-a acordat continuării și adîncirii acțiunii de specializare și concentrare a producției, care sigură pentru creșterea producției și reducerea prețului de cost. In prezent, din cele 3 304 ferme, numai 96 mai au caracter mixt, față de 454 de ferme mixte existente în anul 1967. In anii 1966—1970, producția globală a întreprinderilor agricole de stat a înregistrat o creștere de 43 la sută față de perioada 1961—1965. Deși dețin numai 14 la sută din suprafața agricolă a țării și 18 la sută din efectivele de animale, participarea lor la fondul central de produse agroalimentare a fost în anul 1970 de peste 35,1 la sută la grîu, 27 la sută la carne total, din care peste 65 la sută la carnea de porc, iar la ouă de 57 la sută. O contribuție însemnată au avut întreprinderile agricole de stat în perioada 1966—1970 și în sporirea fondului de produse agricole, destinate exportului. Rezultatele, luate în ansamblu, obținute de agricultura de stat în cincinalul trecut sunt însemnate, a arătat vorbitorul. Dar, analizând producțiile planificate se constată că, la multe culturi, ele n-au fost realizate. Nivelele de producție atirse sunt mici. in 1970, de exemplu, recolta medie de porumb pe terenurile irigate a fost de 4 460 kg la ha, față de 6 500-7 000 kg la ha, cit s-a prevăzut în studiile tehnico-economice. Nu peste tot îngrășămintele chimice au fost aplicate în mod științific. Amelioratorii au creat, în decursul anilor, o serie de soiuri valoroase, dar ele sunt departe de a face față cerințelor mari pe care le impune o agricultură intensivă. Din această cauză, statul a trebuit să facă un important efort valutar pentru procurarea unor cantități de semințe cu valoare biologică mai ridicată decât cele de care dispunem noi. Deprecierea soiurilor, folosirea unor semințe cu valoare biologică scăzută, constituie una din cauzele plafonării producțiilor. In continuare, vorbitorul a citat o serie de date comparative care ilustrează diferențe mari de producții de preț de cost în condiții pedoși climatice și tehnico-materiale similare, fapt ce relevă in multe cazuri insuficientă preocupare pentru problemele producției. Precizînd că există rezerve de sporire a recoltei de porumb, vorbitorul a citat, între altele, exem(Continuare în pag. a II-a) Solemnitatea inminării funcții ale Republicii Socialiste România In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor producții sporite, ridicarea continuă a productivității muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste,” și medalia de aur „Secera și Ciocanul", tovarășilor , Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea județul Ialomița, Marin Dobre Vodă, — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Cristache Musler — tractorist Iași, la I.A.S. Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarășilor , Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Nicolae Giosan — președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și economicofinanciară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarășilor , Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, județul Dolj, Gheorghe Șt. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, județul Brașov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Popești-Sere, municipiul București, Ana C. Fîșcu -- mulgătoare la I.A.S. Variaș, județul Timiș, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, șef de fermă la (Continuare în pag. a II-a)