Unirea, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)
1971-04-08 / nr. 971
§! «lini t/ T •ftOLTAOI DIN TOATE tibii C UNITI.vil ANUL IV, NR. 971 JOI, 8 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI LA I.M. AIUD: METALUL SE REGĂSEȘTE IN PRODUSUL FINIT IN PROPORȚIE SCĂZUTA. DE CE? © DIMINUAREA CU NUMAI 1 LA SUTĂ A CONSUMULUI SPECIFIC DE METAL, LA NIVELUL PLANULUI PE ACEST AN, REPREZINTĂ O ECONOMIE DE PESTE 1 000 TONE. • CIRCA 75 LA SUTA DIN ECONOMIILE DE METAL OBȚINUTE PRIN REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC sunt determinate in faza de concepție. • În lunile ianuarie și februarie a.c. rebutul a diminuat prețul de COST CU APROAPE 300 000 LEI. O investigație mai largă, făcută de aurind la întreprinderea metalurgică Aiud — cea mai mare consumatoare de metal din întreprinderile industriale ale județului nostru — ne-a condus la unele concluzii, care fac obiectul anchetei de față, înainte de cunoașterea condițiilor de eficiență în care metalul se regăsește în produsele finite ale întreprinderii, socotim că este oportun să schițăm o sumară radiografie a structurii produselor ce poartă marca Pe bună dreptate întreprinderea este apreciată mecanicul șef al siderurgiei românești. Aici se toarnă adevărați mastodonți. Unele tipuri de lingotiere au o greutate de 18 tone, podurile de turnare ajung pînă la 23 tone greutate, iar construcțiile metalice au dimensiuni și gabarite foarte mari. In aceste condiții nici nu e de mirare că volumul cheltuielilor materiale deține o pondere mai mare de 76 la sută în structura prețului de cost. Și bineînțeles, că metalul consumat cîntărește destul de greu în balanța economico-financiară a întreprinderii. Există, așadar, suficiente motive care pledează în favoarea unei analize mai detaliate a evoluției consumului specific de metal. Pentru a avea un punct de plecare cît mai plauzibil, redăm mai jos următorul tabel : Am considerat necesar să cunoaștem mai întîi opinia tovarășului Ioan Trifu, șeful serviciului aprovizionare. Mai mulți conducători ai procesului de producție reclamă că nu sunt aprovizionați ritmic cu profile adecvate comenzilor ce le au de executat, iar în turnătorii există o lipsă acută de fontă veche. Confirmați aceste păreri! — Nu este o noutate pentru noi că ni se reproșează astfel de lucruri. Ne însușim aceste critici. Așa este. Aprovizionarea decurge greoi, cu multe goluri care dau naștere la mari perturbații în continuitatea producției și, evident, la un consum exagerat de metal. Nu o spun ca o scuză, dar actualmente în întreprindere există circa 14 000 de fișe tehnice de materii prime și materiale. Evident ca într-o asemenea abundență de materiale se mai întîmplă să se încurce ițele și din vina aprovizionării. Cele mai multe greutăți provin de la furnizorii noștri. Deși s-au reglementat prin lege raporturile contractuale dintre furnizor și beneficiar, noi sîntem puși deseori vn situația să primim unele profile sau fontă veche spre sfîrșitul perioadei de plan (lună-trimestru). Structura producției noastre, extrem de eterogenă ne obligă să ne aprovizionăm cu cantități diferite de materiale, dar nu sîntem înțeleși. De la C.S. Galați aveam nevoie de 2,5 tone tablă de o anumită calitate. Din capul locului am fost avertizați ca vom putea intra în posesia tablei solicitate numai dacă ridicam 26 de tone. Exemplele pot continua. Această anomalie îmbracă doua aspecte. Aducînd o dată o cantitate așa de mare de material și risipa este mai mare, iar pe de altă parte se creează stocuri supranormative ce nu sînt creditate de bancă. . In finalul discuțiilor avute cu mai mulți lucratori din serviciul aprovizionării s-a conturat părerea că deși există o lege în privința Anchetă realizată de Sebastian 1RUȚA (Continuare in pag. a Ill-a) Tone piese rebutate . Volumul Volumul raportate la tone Denumirea exprimat rebutului Piese total realizate produsului . T. . . .-------------------------------în tone tone metal sau Febr 1071 1971______ Piese turnate din fontă 6991 51 0,49 0,96 Piese turnate din oțel 498 48 14,4 5,25 DIAL06 DESPRE VREDMÜE Discuția s-a înfiripat în preajma coloșilor ce plămădesc bolborosind înfundat, soda caustică, bicarbonatul alimentar și farmaceutic, numeroase sortimente de silicat de sodiu, clorura de calciu, magnezita. Cîțiva șefi de ture, au vrut să maiștri, afle, vorba ceea, adevărul gol-goluț. Cică în nu știu care zi, a fost evidențiată tura maistrului Aurel Mesaroș și, de fapt, cea a lui Gheorghe Gruiță obținuse atunci cele mai bune rezultate. Incertitudinea a continuat și după ce tovarășa Ana Suciu le-a pus în față caietul de evidență a întrecerii. Unul susținea că primipalul criteriu e producția, altul că trebuie să se țină seama de consumul de abur . . . — în tot cazul, a încercat să-i împace Gligor Podar, președintele comitetului sindical de secție, rezultatele pe trimestru sunt cele mai elocvente. De la instalația de sodă caustică, tura lui Mesaroș s-a situat, în ianuarie și februarie, pe primul loc. — Fără îndoială, a spus un altul, este meritul lui, al tuturor muncitorilor din tură. Să recunoaștem între ei, ca pe cei mai vrednici, pe comuniștii Ioan Pușcaș, operator principal la stația de evaporare: Ioan Maier I, operator Ioan Păcurar, lăcătuș de întreținere, Carol Boico, operator principal la coloanele pentru bicarbonat. Și cîți alții nu s-au evidențiat ! Ce, parcă-i poți enumera pe toți ? — Nu chiar pe toți, a reluat tovarășul Podar, însă pe cei mai merituoși . . . — Dacă tot e vorba și de cei de la instalația de bicarbonat, uite, le-a demonstrat maistrul ÎNSEMNĂRI loan Paul, tura mea e pe primul loc în februarie cît și în martie. Și aici lucrează comuniști harnici, cum sînt cei din echipa lui Pavel Sulyok, așa cum sunt loan Stanciu de la uscătorie. Gheorghe Costan și Ioan Herțeg de la instalația de ionosil. —• Bine, a intervenit și Gheorghe Gruiță, era vorba, însă, de ziua aceea. Știam că sîntem cu puțin sub plan, ne-am organizat mai bine munca, am reușit să ne depășim normele, să ieșim din scurtul impas. Și să știți că nu ne lăsăm ! Vorbele nu-i sunau o amenințare ci, mai degrabă, a o nouă provocare la .. .continuarea, . mai susținută, a pasionantei întreceri dintre ture. Ele avură darul să destindă frunțile încruntate. Ba unii zîmbiră de-a binelea. Erau convinși că Viorel Păcurar de la decantare, loan Maier II de la bateriile de căldări, loan Bota, Roman Șolea de la stațiile de evaporare, toți comuniștii și ceilalți lucrători din turn lui Gruiță, vor face totul pentru obținerea unor înalte randamente de producție. — La urma urmei, noi toți sîntem un colectiv sudat, a încheiat președintele comitetului sindical de secție. Știm ce avem de făcut. Exemplul comuniștilor ne este cel mai puternic imbold. Urmîndu-l, contribuim cu tot la cinstirea apropiatului sufletul semicentenar al gloriosului nostru partid. Iar dacă anul trecut lucrătorii acestei secții, „a III-a mixtă“, cum i se spune, au ocupat primul loc în întrecerea dintre chimiștii Ocna Mureșului, acum, mai mult ca oricînd, muncesc cu însuflețire spre a-și menține locul. Este o treabă de onoare, de mîndrie pentru fiecare în parte și pentru toți laolaltă ! Eugen BERGHIAN iniiimiimniniiUHniiiiiiniiiiiimiiiinimiiiiiimînmiiniiiniiiimiînnmnnnniinHinnniifmM PLENfRA LĂRGITĂ A CUMIR LUI JUDEȚEMN SINDICILOR Ieri, 7 aprilie, a avut loc la Alba Iulia, plenara lărgită a Consiliului județean al sindicatelor. Pe lângă membrii consiliului, la plenară au luat parte, ca invitați, președinții consiliilor municipal și orășenești ale sindicatelor, președinții comitetelor sindicatelor din întreprinderi, instituții și comune, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești. La lucrările plenarei a participat tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Cmitetului executiv al Consiliului popular județean. A participat, de asemenea, tovarășul Nicolae Oniga, membru al Consiliului Central al U.G.S.R., prim-adjunct al Consiliului pentru activitatea politică și cultural-educativă de masă a C.C. al U.G.S.R. Plenara a dezbătut hotărîrile adoptate de Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România și a stabilit măsurile ce trebuie luate pentru aplicarea acestora în viață. Pe marginea informării prezentate de tovarășul Ioan Laslău, membru al biroului Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Consiliului județean al sindicatelor, au luat cuvîntul tovarășii : Traian Stanciu, președintele Comitetului sindicatului de la Uzina mecanică Cugir, Alexandru Macavei, președintele Comitetului sindicatului de la întreprinderea minieră Baia de Arieș, Florica Stricat, președinta Comitetului sindicatului de la Fabrica de ciorapi și tricotaje „Sebeșul“ Sebeș, Leon Isăilă, președintele Comitetului sindicatului de la U.M.M.N. Zlatna, Nicolae Parasite, președintele Consiliului municipal Alba al sindicatelor, Eugen Cilea, Iulia directorul Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, loan Pleșa, membru al biroului executiv al Consiliului județean al sindicatelor, Daniel Chirilă, președintele Consiliului județean pentru educație fizică și sport, loan Avram, președintele Comitetului sindicatului de la Complexul C.F.R. Teiuș — Coșlariu, Lucreția Pantazescu, secretara Comitetului sindicatului de la Spitalul din Blaj, Dionisie Helsoni, prim-secretar al Comitetului județean Alba al U.T.C., Constantin Riceanu, președintele Consiliului orășenesc Ocna Mureș al sindicatelor și tovarășul Nicolae Oniga. Vorbitorii au apreciat măsurile stabilite, în lumina indicațiilor conducerii superioare de partid, de către Congresul U.G.S.R., pentru creșterea rolului sindicatelor, sporirea atribuțiilor lor, lărgirea și adîncirea democrației rești, au făcut propuneri muncitepentru aplicarea sarcinilor ce le revin din Rezoluția Congresului. Totodată, s-au angajat să depună eforturi sporite pentru creșterea contribuției sindicatelor din județ la îndeplinirea și depășirea tuturor indicatorilor de plan și a angajamentelor în întrecerea ce se desfășoară cu deosebit, entuziasm în întimpinarea semicentenarului gloriosului nostru partid. In încheierea dezbaterilor luat cuvîntul tovarășul GEORGE a HOMOȘTEAN. Vorbitorul a apreciat că dezbaterile plenarei lărgite a Consiliului județean al sindicatelor au reușit să scoată la iveală forme și metode adecvate specifice sindicatelor din unitățile economice ale județului, în vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor sporite ce le revin. Va trebui ca sindicatele din județ să intensifice legăturile lor cu masa oamenilor muncii, să poarte cu ea un dialog viu, permanent, să manifeste receptivitate față de propuneri, să militeze cu consecvență pentru aplicarea celor menite să pună în valoare noi rezerve de creștere a producției și productivității muncii, de îmbunătățire a calității produselor. Ținînd seama de volumul mare de investiții revenite județului nostru pentru actualul cincinal, de faptul că vor fi puse în funcțiune noi fabrici și uzine, iar multe unități economice își extind și-și modernizează procesele de producție, sindicatele au datoria să acționeze concret, cu mai multă fermitate, pentru ridicarea și perfecționarea nivelului cunoștințelor profesionale ale cadrelor. Este necesar totodată — a continuat vorbitorul — ca sindicatele din județ, în colaborare cu celelalte organizații de masă și obștești, să desfășoare o mai susținută muncă politică în rîndul membrilor de sindicat, să-i mobilizeze tot mai activ la folosirea judicioasă timpului de muncă, a capacității a mașinilor și utilajelor, la activitatea de aprovizionare ritmică locurilor de muncă, la o mai bună a organizare a muncii în fiecare unitate. Avem, astfel, posibilități, a spus în încheiere vorbitorul, ca în întîmpinarea semicentenarului Partidului Comunist Român, să obținem succese tot mai importante in producție, în viața cultural-artistică a județului, în toate domeniile de activitate. Plenara lărgită a Consiliului județean al sindicatelor a adoptat un plan de măsuri. Pentru ca acesta să poată fi aplicat întocmai, iar Consiliul județean să coordoneze mai bine îndeplinirea prevederilor sale, în spiritul democratismului ce caracterizează societatea noas(Continuare în pag. a Hla) Aspect exterior al localului poștei din orașul Sebeș, Q DUPĂ PRIMUL TRIMESTRU ÎN C.A.P. SE IMPUN: MĂSURI EFICIENTE PENTRU SPORIREA EFECTIVELOR DE ANIMALE ȘI A PRODUCȚIEI ACESTORA Cs finele primului trimestru din acest an rezultatele obținute în sectorul creșterii animalelor diferă foarte mult de la o unitate la alta, in funcție de preocupările pe care le-au avut conducerile cooperativelor agricole, specialiștii din cadrul acestora. Analizâld cum s-au realizat efectivele modul trebuie să arătăm că, deși au existat unele greutăți pe linia asigurării bazei furajere, totuși, în multe unități s-au obținut rezultate bune pe linia sporirii numărului de animale, a obținerii de producții animaliere la nivelul scontat. In acest sens merită evidențiază preocuparea pe care au dovedit-o organizațiile de partid și conducerile multor cooperative agricole, unde efectivele de bovine planificate pentru sfîrșitul acestui an au fost realizate încă în primele luni ale anului. De exemplu la Cooperativa agricolă de producție din Ciumbrud au fost asigurate 658 capete bovine, față de 650 planificate, la Bucerdea Grînoasă 478 față de 400 planificate, la Mihalț 830, față de 830 planificate, iar la Vințu de Jos 1235 față de 1100 t c. Concomitent cu sporirea efectivelor de animale, în multe unități cooperatiste s-a urmărit obținerea unor producții animaliere cît mai mari. Astfel, la C.A P. Sebeș s-au relizat, în decursul celor trei luni, cite 426 litri de lapte de la fiecare vacă furajată, din care 135 în luna martie. Se vede limpede că în această unitate s-au urmărit realizarea unei bune îngrijiri și furajări a animalelor, menținerea potențialului productiv al vacilor. Cu rezultate satisfăcătoare se prezintă, la finele primului trimestru, și cooperativa agricolă din Ciumbrud, unde s-au realizat 401 litri lapte de la fiecare vacă furajată, C.A.P. Șard 378 litri, din care 148 in luna martie, imnul de Jos 331 litri. Menționăm că într-o serie de unități, unde pînă nu de mult se înregistrau rezultate slabe pe linia producției, au fost făcute eforturi susținute și s-au unele progrese apreciabile. obținut Bunăoară, la C.A.P. Beța, producția de lapte cumulată pe trei luni a ajuns la 368 litri, din care 112 litri în martie, la Băcăinți 336 litri, Balomir 321 litri etc. In aceste unități se remarcă un interes sporit din partea cooperatorilor pentru realizarea unor producții corespunzătoare de fapte care, în final, să determine realizarea unor venituri bănești cît mai mari. In județul nostru există însă și cooperative agricole unde, de la începutul anului, lună de lună, continuă să se înregistreze producții scăzute de lapte. Astfel, la Pârău s-au obținut doar 119 litri lapte în cursul trimestrului trecut, respectiv aceeași producție care la Beta a fost realizată în cursul lunii martie, la Daia Română 158 litri în trei luni și 40 luni in martie, unitate vecină cu Cooperativa agricolă din Sebeș și cu posibilități asemănătoare. Este adevărat că in unele unități există greutăți pe linia asigurării bazei furajere, dar nu-i mai puțin adevărat că situație se datorește slabului această spirit gospodăresc de care au dat dovadă, în anul trecut, consiliile de conducere pentru completarea balanței furajere. Intrucît perioada de stabulație a animalelor este pe terminate se impune o grijă deosebită din partea organelor agricole județene, a conducerilor de unități pentru a fi luate cele mai eficiente măsuri, in vederea bunei organizări a pășunatului animalelor, rățarea și ameliorarea pentru cupajiștilor în scopul sporirii producției de masă verde, care să permită obținerea unor cantități sporite de lapte. Totodată este necesar ca încă de pe acum, unitățile care mai dispun de resurse furajere, să treacă la procurarea animalelor chiar peste sarcinile planificate. Acest aviz este valabil pentru C.A.P. Cîlnic, unde mai trebuie asigurate încă 95 capete bovine, Gribova de Sebeș — 84 capete, Lopadea Nouă — 60 capete, Teiuș 100 capete etc., efective care să permită realizarea sarcinilor anuale încă din primele zile ale perioadei de pășunat. Acest lucru este, în primul rînd, în interesul fiecărei unități, intrucît prin creșterea numărului de animale se creează posibilitatea realizării unor cantități mai mari de produse animaliere și respectiv, a unor venituri mai mari. Concomitent cu sporirea efectivelor de animale in unitățile agricole cooperatiste toate consiliile de conducere și ■specialiștii din C.A.P. trebuie să acorde o mai mare atenție bunei îngrijiri și hrăniri a acestora, asigurării unei asistențe zooveterinare adecvate, pentru reducerea la minimum posibil a pierderilor prin mortalități. Că acest lucru este posibil ne-o dovedește faptul că, în trimestrul trecut, la C.A.P. Ciumbrud, Vinerea, Razboeni, Petrești, Alba lulia, Tătîrlaua altele la bovine nu s-a înregisttrat nici o pierdere prin mortalități. In același timp însă la Drîmbar au fost scoase din efectiv, prin mortalități 28 bovine, la Caia Română 37, la Sînmiclăuș 18, la Secășel 19 etc. Un alt aspect, care trebuie să dea de gîndit conducerilor de unități, este procentul mare de pierderi la ovine. Ceea ce pare curios este faptul că în unități vecine, cu posibilități de îngrijire, hrănire și adăpostire asemănătoare, se înregistrează de neconceput. Astfel, în fenomene timp ce la Micești pierderile prin mortalități se cifrează la 25 capete ovine, la Ciugud și Drimbar ele se ridică la 163 și respectiv, 196 capete. De asemenea, în timp ce la Henig au murit 31 ovine, la H Ghirbom pierderile sunt de 149 U capete; dacă la Blaj s-au înre ngistrat 27 mortalități la ovine, la U Sîncel și Valea Lungă ele au ajjuns la 190 și, respectiv, 214 capete. Pierderi apreciabile din efectivele de ovine s-au înregistrat la Cergău — 494 capete, Cenade — 328, Ocnișoara — 313, Liciur — 211 capete etc. Ținind seama de această situație, se cere din partea organelor și"l organizațiilor de partid din C.A.P. U să întreprindă măsuri urgente și energice pentru ca toate conducerile unităților și specialiștii să se desfășoare acțiuni eficiente de prevenire și combatere a mortafilităților la animale, și îndeosebi și la ovine. Pentru evitarea reeditării unei astfel de situații trebuie, îi să fie organizată, in mod cores [punzător, producția de furaje, să si se manifeste un interes mai mare Si pentru buna îngrijire, hrănire a tuturor speciilor de animale, avînd in vedere faptul că realizarea unor randamente sporite din fermele de animale atrage după sine și obținerea unor venituri sporite, și ceea ce va contribui în mod difirect la consolidarea economică a JÎunităților cooperatiste. : A. POTOPEA D ,DDDDDDDDDDDr 0000000000000000000000000000000000000* 0 In cadrul acțiunilor organizate în cinstea gloriosului jubileu al semicentenarului P.C.R., în fața uteciștilor și pionierilor de la Școala generală de 8 ani din Tău (comuna Roșia de Secaș), tovarășul Gavrilă Bîrluțiu, activist al Comitetului județean Alba al U.T.C., a făcut o expunere despre semnificația evenimentului pe care îl vom sărbători la 8 mai a.c., subliniind totodată realizările obținute de poporul nostru, sub conducerea partidului, in opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Tot cu acest prilej, intr-un cadru festiv, a fost înmînat carnetul de membru U.T.C. elevilor : Paraschiva Muntean, Simion Mincu și Ioan Drăghiță. Consacrată aniversării semicentenarului P.C.R., expoziția documentară, deschisă recent la Muzeul de istorie din Alba lulia, cuprinde numeroase exponate, documente și ziare, oglindind momente importante din lupta revoluționară, democratică și patriotică a clasei muncitoare din țara noastră și a Partidului Comunist Român. Sunt ilustrate, de asemenea, aspecte importante din tradițiile mișcării muncitorești locale, precum și realizările obținute de oamenii muncii din județul nostru sub conducerea partidului, în anii luminoși ai socialismului. Expoziția cunoaște zilele acestea, după cum ne informează tovarășul Gh. Anghel, directorul muzeului, o mare afluență de vizitatori. Zamfir Trif, secretar al comitetului comunal de partid și Teodor Comănici, director al școlii generale din Valea Lungă au susținut, la căminele culturale din comună, expunerile „Unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului“ și respectiv „Rolul P.C.R. în dezvoltarea culturii naționale“. Expunerile au fost ascultate de un mare număr de cetățeni din comună. Cu puțin timp în urmă, in sala căminului cultural din Pănade, comuna Sîncel, pionierii și școlarii din localitate au prezentat, in cinstea sărbătoririi semicentenarului partidului nostru, un frumos program artistic. Programul, care a cuprins dansuri, cîntece, recitări de poezii și montajul literar-artistic intitulat „Te slăvim, partid iubit“, s-a bucurat de buna apreciere a celor peste 250 de spectatori. „Salina“ Ocna Mureș. Artificierul Iacob Tiutiu într-o de lucru, secvență I