Unirea, noiembrie 1972 (Anul 5, nr. 1458-1483)
1972-11-08 / nr. 1464
ANUL V, NR. 1464 MIERCURI, 8 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI I.G.C.L. ABRUD A ÎNDEPLINIT PLANUL Mii Punînd în centrul activității productive preocuparea pentru diversificarea și îmbunătățirea prestațiilor de servicii către populație, colectivul întreprinderii de gospodărire comunală și locativă Abrud a obținut în acest an succese de seamă. Cîteva amănunte ne sînt furnizate de tovarășul Vasile Ordean, directorul I.G-C.L. Abrud. — Cu ce rezultate mai importante se poate mîndri colectivul întreprinderii dv.? — Cel mai de seamă succes este de dată recentă. La începutul acestei luni, colectivul unității noastre,, care își desfășoară activitatea pe o arie extrem de întinsă: Cîmpeni, Baia de Arieș, Abrud etc., a raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe întregul an. — Ați putea enumera cîțiva din factorii care au înlesnit dobîndirea acestui frumos rezultat? — In primul rînd se cuvine remarcat efortul întregului colectiv, care s-a mobilizat intens la îndeplinirea sarcinilor de plan. In fruntea întrecerii s-au situat întotdeauna comuniștii, care au militat activ cu vorba și cu fapta pentru îmbunătățirea organizării muncii, și folosirii cu maximum de folos a timpului de lucru. — Sărbătorind cu două luni mai devreme revelionul, ați făcut un calcul preliminar asupra depășirilor de plan ce le veți obține? —1 Până la finele anului, planul aferent unității noastre ,va fi depășit cu peste 2 300 000 lei. Un accent sporit va fi pus pe Îmbunătățirea calității prestațiilor și lucrărilor pe care le efectuăm. Parchetul forestier Valea Mare. In zori, forestierii punctele de lucru nu pleacă spre echipe sau individual. XXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXWXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX-' ECONOMII ÎN VALOARE DE 1688 000 LEI Prin folosirea judicioasă a timpului de lucru, întărirea răspunderii față de cerințele oamenilor muncii, colectivul Direcției județene P.T.T.R- Alba a încheiat cele zece luni ale anului curent cu un bilanț demn de a fi consemnat. La indicatorii de bază s-au obținut pe această perioadă însemnate depășiri de plan. Numai la venituri s-a înregistrat un plus de 1 000 000 lei. 1 688 000 lei economii s-au obținut și la cheltuielile de deservire. Hotărît să mențină acest ritm înalt al realizărilor, colectivul Direcției județene P.T.T.R. Alba este convins că își va putea respecta angajamentul asumat, îndeplinirea cincinalului în patru ani și jumătate. •XXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXW' M odelatorul Cornel Popa, își amintește cît de sfios a intrat, acum un an, pe poarta Fabricii de porțelan din Alba Iulia. Nu mai călcase niciodată într-o întreprindere. Locuise la țară, făcuse agricultură de cînd se știa, nu-și închipuise că o să țină vreodată în palme obiecte atît de delicate și pretențioase. Și totuși, pe parcursul unui singur an, Cornel Popa a devenit unul dintre cei mai buni muncitori ai secției. Lui i se încredințează spre execuție forma-mamă a farfuriilor pentru desert. Este de-a dreptul miraculos cum a reușit acest tânăr, obișnuit pînă mai ieri doar cu coarnele plugului, să execute un produs atît de dificil. Brigadiera Ileana Urdă recunoaște că și ea a rămas impresionată de progresele pe care le-a înregistrat împreună cu colegii ei. La început, afirmă, pentru a executa o formă, avea nevoie de 2-3 zile. Acum îi este suficientă una... — Meritul nu este ale meu! răspunde cu modestie Cornel Popa. Progresul în meserie depinde de modul în care ești ajutat. Din acest punct de vedere ca și ceilalți tineri de altfel, am fost favorizat. Tovarășa Veronica Sandu, secretara comitetului de partid pe fabrică, m-a îndrumat pas cu pas, mi-a furnizat explicații competente. Cînd a lipsit, mi-au venit în ajutor brigadiera Ileana Urdă, și muncitorul Valerian Babi. Din prima zi, ei mi-au ex- II PRIMELE RIMPRI plicat cum Să execut inelarea, mi-au vorbit despre elementele de care trebuie să țin seama în timpul lucrului: dilatarea ipsosului, contracția etc. La secția decorativă ne sînt prezentate cîteva din lucrările executate de Olimpia Olaru: varg pentru flori, farfurioare etc. Nu ne-ar fi impresionat, poate, atît de mult dacă nu ni se atrăgea atenția că tînăra muncitoare se află doar de 6 luni în fabrică. Intr-un timp foarte scurt, Olimpia a făcut un pas uriaș spre perfecționare. Astăzi ea nu mai este o simplă executantă a desenelor concepute de alții, ci o creatoare talentată de modele noi, ingenioase, atractive. De bună seamă că au existat și alți factori care i-au ajutat pe tineri să facă progrese atît de vizibile, să se situeze în primele rînduri ale întrecerii. Conducerea fabricii, organizațiile de partid, tineret și sindicat s-au preocupat necontenit de perfecționarea profesionala a muncitorilor. Numai cursurile de calificare organizate în ultimul timp au fost frecventate de circa 700 de tineri. Ele au avut darul să-i familiarizeze cu abecedarul meseriei, să le asigure bagajul minim de cunoștințe cu care să,u unească la drum. Concomitent, s-au organizat cursuri de ridicarea calificării care își arată și ele roadele. Așa s-a ajuns, ca meșterii porțelanului din Alba Iulia să poată sta cu mîndrie alături de celelalte colective ale țării în marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Al. bulgrădeanu INTENSIFICAĂ INSAMINȚĂRII GRIULUI PRESUPLE: ț Eliberarea grabnică a terenului e Mărirea vitezei de lucru a tractoarelor și semănătorilore Folosirea deplină Restabilirea timpului a permis oamenilor muncii de pe ogoarele județului nostru să intensifice ritmul lucrărilor de sezon. Insămînțarea griului, acțiune ce a fost întârziată din cauza condițiilor climaterice nefavorabile din luna octombrie, se desfășoară, acum cu toate forțele. In unele cooperative, unde s-au luat măsuri urgente reamplasare a acestei culturi, de eliberare și pregătire a terenului, însămîntatul griului s-a încheiat pe întreaga suprafață planificată. In această categorie intra C.A.P. Totoi, Șibot, Aiud I, Beța, Cisteiul de Mureș, Ciugudul de Jos, Războieni și Veseuș. Se cuvine să evidențiem aici activitatea depusă de către organizațiile de partid, consiliile de conducere din C.A.P. Fărău, Valea Lungă, Lopadea Nouă, Mirăslău, Lunca Mureș, Noșlac, Unirea, Cunța, Rimetea, Măhăceni, Lancrăm, Calda de Jos și Drimbav, precum și a cooperatorilor și mecanizatorilor care, zi de zi, s-au situat, în fruntea întrecerii. Buna organizare a muncii, folosirea deplină a mijloacelor mecanice, a timpului prielnic sînt numai cîțiva Gh. SARMAȘAN (Continuare în pag. a III-a) C.A.P. Măhăceni: se execută alături pe ultimele 40 ha ce vor fi însămînțate cu griu, I EXAMEN DE ADMITERE IN INVAȚÂMÎNTUL SUPERIOR TEHNIC, SECȚII SERALE DE SUBINGINERI Ministerul Educației și Invăț ămîntului comunică : Incepînd cu anul universitar 1972/1973 se înființează cursuri serale de subingineri, care vor funcționa pe lingă marile întreprinderi industriale, ca secții ale instituțiilor de învățămînt superior. Examenul de admitere va începe la 1 decembrie 1972 La acest examen se pot prezenta muncitori, maiștri și tehnicieni, care lucrează în producție în specialitatea la care se înscriu și au recomandare scrisă din partea întreprinderilor unde sunt salariați. Candidații la examen trebuie să fie absolvenți cu diplomă de bacalaureat (sau maturitate) ai liceelor (școlilor medii de cultură generală), ai liceelor de specialitate, absolvenți cu examen de diplomă ai școlilor medii tehnice, ai școlilor tehnice , cu durata de 4 ani și ai școlilor echivalate de Ministerul Educației și Invățămîntului cu liceul, avînd dreptul de a urma cursurile unui institut de învățămint superior, în conformitate cu condițiile prevăzute și publicate pentru admiterea în invătămîntul superior in anul universitar 1972/1973. Candidații pot fi din întreprinderea pe lingă care se organizează secția, din altă întreprindere din aceeași localitate sau din alte localități. In cazul cînd candidații reușiți la examen sînt din alte localități, ei se transferă, conform normelor legale, pe perioada studiilor, la o întreprindere din localitatea unde se organizează cursurile serale de subingineri. Candidații reușiți la examenul de admitere vor fi înscriși la cursuri după ce au încheiat un contract cu întreprinderea care i-a recomandat, prin care se angajează să nu întrerupă activitatea productivă pe durata studiilor, iar după absolvire să lucreze o perioadă de minimum 5 ani în aceste întreprinderi. Probele pentru examenul de admitere din decembrie 1972 sunt următoarele: — Matematică — scris — Fizică, chimie sau tehnologie de ramură (tehnologie mecanică, tehnologie chimică, electrotehnică etc.) la alegere — Materia de examen este cea prevăzută, în broșura „Admiterea in învățămîntul superior“ —* ediția 1972, cu precizarea că pentru disciplina „matematică“ se vor pregăti numai capitolele de algebră și geometrie plană. Cererea pentru înscriere xamen, însoțită de diploma sa ede studii și certificatul de naștere în original, adeverința de la locul de muncă și recomandarea întreprinderii, se depune până la data de 29 noiembrie 1972 ora 16,00, la biroul de personal și învățămint al întreprinderii pe lingă care va funcționa secția sau la secretariatele instituțiilor de învățămint superior pentru specialitățile din domeniul construcțiilor. Relații suplimentare se pot primi de la birourile de personal și învățămint din întreprinderile pe lingă care vor funcționa secțiile serale de Învățămint superior tehnic, precum și de la secretariatele instituțiilor de învățămînt superior. Secțiile serale de învățămînt superior tehnic la care se organizează examen sînt următoarele! Localitatea 2. Arad 3. Baia Mare Intrep, pe lingă care se înfi- Specialitatea vizează secția București 1. întreprinderea de întreține- Electronică aplicată re și reparare a utilajului de calcul 2. întreprinderea Optica Romă- Mecanică finală 3- Uzina de mașini electrice Electrotehnică 4. Fabrica de mașini unelte și agregate 5. Uzina 23 August 6. întreprinderea Electrocentrale 7. întreprinderea de distribuire a energiei electrice 8. Uzina mecanică material rulant — Grivița Roșie 9. întreprinderea Teleconstrucția 10. Institutul de construcții 11. Combinatul de Industrializarea Lemnului Pipera 12. Grupul de uzine pentru producția de utilaje și piese de schimb 1. Uzina de vagoane 2. Combinatul de exploatarea și industrializarea lemnului Centrala industrială metale neferoase și rare Tehnologia prelucrării la rece Deformări plastice și tratamente termice Termoenergetică Electroenergetică Material rulant Telefonie-telegrafie Construcții civile și industriale Instalații pentru construcții Mașini și utilaje pentru construcții Industrializarea lemnului Utilaje pentru ind. materialelor de construcții Tehnologia prelucrării la rece Industrializarea lemnului Metalurgia metalelor neferoase (Continuare In pag. a IV-a) ÎNCHIZÎND TOATE PORȚILE • La Atelierele centrale din Alba lulia se pot realiza încă mari sporuri de producție • Pe șantierul de locuințe din Alba lulia, materilele de constructe vor putea fi folosite în totaitate . Prin acțiunea de autoutilaje, la C.E.P.L. Cîmpeni s-a obținut o importantă cf cență economică Peste ICO 000 lei economii La C.E.P.L. Cîmpeni s-au obținut bune rezultate în urma acțiunii de autoutilaje, peste 100 000 lei economii prin conceperea dispozitive și mașini menite unor să sporească productivitatea, să reducă efortul fizic. — Avem o bună experiență în acest domeniu, ne-a spus inginerul șef, tovarășul Ioan Popescu. Am realizat dispozitive și mașini de înaltă tehnicitate. Acțiunea în plină desfășurare, pe zi ce trec ce intervin noutăți. Iată cîteva dintre acestea, de la începutul anului, am conceput și construit o mașină pentru lustruit panouri pe cant, două dispozitive pentru lustruitul panourilor piane și respectiv, furniruitul acestora pe cant. La fabrica de cherestea s-a construit un modern circular pentru retezarea frizelor. Și la atelierul mecanic avem noutăți. Cea mai de seamă este construirea unui cuptor pentru turnatul metalelor neferoase, fapt care va permite obținerea unor piese de schimb de stringentă necesitate. Cîțiva dintre creatori: muncitorii Gheorghe Moraru și Emanoil Giurgiu, maistrul Vasile Stan, inginerii Adrian Iacobici și Petru Neagu. Strungarul Nicolae PUIULEȚ, de la C.E.P.L. Cîmpeni, unul dintre fruntașii întrecerii pentru realizarea de economii. IN PAGINA A III-A, VALOAREA MINUTULUI PIERDUT FOTO-CRITICA ISINÍs Is f s