Unirea, noiembrie 1972 (Anul 5, nr. 1458-1483)

1972-11-08 / nr. 1464

ANUL V, NR. 1464 MIERCURI, 8 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI I.G.C.L. ABRUD A ÎNDEPLINIT PLANUL Mii Punînd în centrul activității productive preocuparea pentru diversificarea și îmbunătățirea prestațiilor de servicii către populație, colectivul întreprin­derii de gospodărire comunală și locativă Abrud a obținut în acest an succese de seamă. Cî­teva amănunte ne sînt furnizate de tovarășul Vasile Ordean, di­rectorul I.G-C.L. Abrud. — Cu ce rezultate mai impor­tante se poate mîndri colectivul întreprinderii dv.? — Cel mai de seamă succes este de dată recentă. La înce­putul acestei luni, colectivul u­­nității noastre,, care își desfă­șoară activitatea pe o­ arie ex­trem de întinsă: Cîmpeni, Baia de Arieș, Abrud etc., a raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe întregul an. — Ați putea enumera cîțiva din factorii care au înlesnit do­­bîndirea acestui frumos rezultat? — In primul rîn­d se cuvine remarcat efortul întregului co­lectiv, care s-a mobilizat intens la îndeplinirea sarcinilor de plan. In fruntea întrecerii s-au situat întotdeauna comuniștii, care au militat activ cu vorba și cu fapta pentru îmbunătățirea organizării muncii, și folosirii cu maximum de folos a timpului de lucru. — Sărbătorind cu două luni mai devreme revelionul, ați făcut un calcul preliminar asu­pra depășirilor de plan ce le veți obține? —1 Până la finele anului, pla­nul aferent unității noastre ,va fi depășit cu peste 2 300 000 lei. Un accent sporit va­ fi pus pe Îmbunătățirea calității prestații­lor și lucrărilor pe care le efec­tuăm. Parchetul forestier Valea Mare. In zori, forestierii punctele de lucru nu pleacă spre echipe sau individual. XXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXWXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX-' ECONOMII ÎN VALOARE DE 1688 000 LEI Prin folosirea judicioasă a timpului de lucru, întărirea răspunderii față de cerințele oa­menilor muncii, colectivul Di­recției județene P.T.T.R- Alba a încheiat cele zece luni ale anu­lui curent cu un bilanț demn de a fi consemnat. La indicatorii de bază s-au obținut pe această perioadă însemnate depășiri de plan. Numai la venituri s-a în­registrat un plus de 1 000 000 lei. 1 688 000 lei economii s-au obți­nut și la cheltuielile de deser­vire. Hotărît să mențină acest ritm înalt al realizărilor, colectivul Direcției județene P.T.T.R. Alba este convins că își va putea res­pecta angajamentul asumat,­ în­deplinirea cincinalului în patru ani și jumătate. •XXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXW' M odelatorul Cornel Popa, își amintește cît de sfios a intrat, acum un an, pe poarta Fabricii de por­țelan din Alba Iulia. Nu mai călcase niciodată într-o între­prindere. Locuise la țară, făcu­se agricultură de cînd se știa, nu-și închipuise că o să țină vreodată în palme obiecte atît de delicate și pretențioase. Și totuși, pe parcursul unui singur an, Cornel Popa a devenit unul dintre cei mai buni muncitori ai secției. Lui i se încredințea­ză spre execuție forma-mamă a farfuriilor pentru desert. Es­te de-a dreptul miraculos cum a reușit acest tânăr, obiș­nuit pînă mai ieri doar cu coar­nele plugului, să execute un produs atît de dificil. Brigadie­ra Ileana Urdă recunoaște că și ea a rămas impresionată de progresele pe care le-a înregis­trat împreună cu colegii ei.­­ La început, afirmă, pentru a executa o formă, avea nevoie de 2-3 zile. Acum îi este sufi­cientă una... — Meritul nu este ale meu! răspunde cu modestie Cornel Popa. Progresul în meserie de­pinde de modul în care ești a­­­jutat. Din acest punct de ve­dere­­ ca și ceilalți tineri de altfel, am fost favorizat. Tova­rășa Veronica Sandu, secreta­ra comitetului de partid pe fa­brică, m-a îndrumat pas cu pas, mi-a furnizat explicații compe­tente. Cînd a lipsit, mi-au ve­nit în ajutor brigadiera Ileana Urdă, și muncitorul Valerian Babi. Din prima zi, ei mi-au ex- II PRIMELE RIMPRI plicat cum Să execut inelarea, mi-au vorbit despre elementele de care trebuie să țin seama în timpul lucrului: dilatarea ipso­sului, contracția etc. La secția decorativă ne sînt prezentate cîteva din lucrările executate de Olimpia Olaru: varg pentru flori, farfurioare etc. Nu ne-ar fi impresionat, poate, atît de mult dacă nu ni se atrăgea atenția că tînăra muncitoare se află doar de 6 luni în fabrică. Intr-un timp foarte scurt, Olimpia a făcut un pas uriaș spre perfecționa­re. Astăzi ea nu mai este o simplă executantă a desenelor concepute de alții, ci o crea­toare talentată de modele noi, ingenioase, atractive. De bună seamă că au existat și alți factori care i-au ajutat pe tineri să facă progrese atît de vizibile, să se situeze în primele rînduri ale întrecerii. Conducerea fabricii, organiza­țiile de partid, tineret și sindi­cat s-au preocupat necontenit de perfecționarea profesionala a muncitorilor. Numai cursurile de calificare organizate în ul­timul timp au fost frecventate de circa 700 de tineri. Ele au avut darul să-i familiarizeze cu abecedarul meseriei, să le asi­gure bagajul minim de cunoș­tințe cu care să­­,­u unească la drum. Concomitent, s-au orga­nizat cursuri de ridicarea cali­ficării care își arată și ele roa­dele. Așa s-a ajuns, ca meșterii porțelanului din Alba Iulia să poată sta cu mîndrie alături de celelalte colective ale țării în marea întrecere pentru reali­­zarea cincinalului înainte d­e termen. Al. bulgrădeanu INTENSIFICAĂ INSAMINȚĂRII GRIULUI PRESUPLE: ț Eliberarea grabnică a terenului e Mărirea vitezei de lucru a tractoarelor și semănătorilore Folosirea deplină Restabilirea timpului a permis oamenilor muncii de pe ogoarele județului nostru să intensifice rit­mul lucrărilor de sezon. Insămîn­­țarea griului, acțiune ce a fost în­târziată din cauza condițiilor cli­materice nefavorabile din luna oc­tombrie, se desfășoară, acum cu toate forțele. In unele cooperati­ve, unde s-au luat măsuri urgente reamplasare a acestei culturi, de eliberare și pregătire a terenu­lui, însămîntatul griului s-a înche­iat pe întreaga suprafață planifi­cată. In această categorie intra C.A.P. Totoi, Șibot, Aiud I, Beța, Cisteiul de Mureș, Ciugudul de Jos, Războieni și Veseuș. Se cuvine să evidențiem aici ac­tivitatea depusă de către organi­zațiile de partid, consiliile de conducere di­n C.A.P. Fărău, Va­lea Lungă, Lopadea Nouă, Miră­­slău, Lunca Mureș, Noșlac, Unirea, Cunța, Rimetea, Măhăceni, Lan­­crăm, Calda de Jos și Drimbav, precum și a cooperatorilor și me­canizatorilor care, zi de zi, s-au situat, în­ fruntea întrecerii. Buna organizare a muncii, folosirea de­plină a mijloacelor mecanice,­ a timpului prielnic sînt numai cîțiva Gh. SARMAȘAN (Continuare în pag. a III-a) C.A.P. Măhăceni: se execută alături pe ultimele 40 ha ce vor fi însămînțate cu griu, I EXAMEN DE ADMITERE IN INVA­ȚÂMÎNTUL SUPERIOR TEHNIC, SECȚII SERALE DE SUBINGINERI Ministerul Educației și Invă­­ț ămîntului comunică : Incepînd cu anul universitar 1972/1973 se înființează cursuri serale de subingineri, care vor funcționa pe lingă marile între­prinderi industriale, ca secții ale instituțiilor de învățămînt supe­rior. Examenul de admitere va în­cepe la 1 decembrie 1972­ La acest examen se pot pre­zenta muncitori, maiștri și tehni­cieni, care lucrează în producție în specialitatea la care se înscriu și au recomandare scrisă din partea întreprinderilor unde sunt salariați. Candidații la examen trebuie să fie absolvenți cu diplomă de bacalaureat (sau maturitate) ai liceelor (școlilor medii de cultu­ră generală), ai liceelor de spe­cialitate, absolvenți cu examen de diplomă ai școlilor medii tehnice, ai școlilor tehnice , cu durata de 4 ani și ai școlilor e­­chivalate­­ de Ministerul Educa­ției și Invățămîntului cu liceul, avînd dreptul de a urma cursu­rile unui institut de învățămint superior, în conformitate cu condițiile prevăzute și publicate pentru admiterea în invătămîn­tul superior in anul universitar 1972/1973. Candidații pot fi din întreprin­derea pe lingă care se organi­zează secția, din altă întreprin­dere din aceeași localitate sau din alte localități. In cazul cînd candidații reușiți la examen sînt din alte localități, ei se transfe­ră, conform normelor legale, pe perioada studiilor, la o întreprin­dere din localitatea unde se or­ganizează cursurile serale de subingineri. Candidații reușiți la examenul de admitere vor fi înscriși la cursuri după ce au încheiat un contract cu întreprinderea care i-a recomandat, prin care se an­gajează să nu întrerupă activi­tatea productivă pe durata stu­diilor, iar după absolvire să lu­creze o perioadă de minimum 5 ani în aceste întreprinderi. Probele pentru examenul de admitere din decembrie 1972 sunt următoarele: — Matematică — scris — Fizică, chimie sau tehnolo­gie de ramură (tehnologie me­canică, tehnologie chimică, elec­trotehnică etc.) la alegere — Materia de examen este cea prevăzută, în broșura „Admiterea in învățămîntul­­ superior“ —* edi­ția 1972, cu precizarea că pentru disciplina „matematică“ se vor pregăti numai capitolele de al­gebră și geometrie plană. Cererea pentru înscriere xamen, însoțită de diploma sa e­­de studii și certificatul de naștere în original, adeverința de la lo­cul de muncă și recomandarea întreprinderii, se depune până la data de 29 noiembrie 1972 ora 16,00, la biroul de personal și învățămint al întreprinderii pe lingă care va funcționa secția sau la secretariatele instituțiilor de învățămint superior pentru specialitățile din domeniul con­strucțiilor. Relații suplimentare se pot primi de la birourile de perso­nal și învățămint din întreprin­derile pe lingă care vor funcțio­na secțiile serale de Învățămint superior tehnic, precum și de la secretariatele instituțiilor de în­­vățămînt superior. Secțiile serale de învățămînt superior tehnic la care se orga­nizează examen sînt următoarele! Localitatea 2. Arad 3. Baia Mare Intrep, pe lingă care se înfi- Specialitatea vizează secția București 1. întreprinderea de întreține- Electronică aplicată re și reparare a utilajului de calcul 2. întreprinderea Optica Romă- Mecanică fina­lă 3- Uzina de mașini electrice Electrotehnică 4. Fabrica de mașini unelte și agregate 5. Uzina 23 August 6. întreprinderea Electrocen­­trale 7. întreprinderea de distribuire a energiei electrice 8. Uzina mecanică material ru­lant — Grivița Roșie 9. întreprinderea Teleconstruc­­ția 10. Institutul de construcții 11. Combinatul de­ Industrializa­rea Lemnului­ Pipera 12. Grupul de uzine pentru pro­ducția de utilaje și piese de schimb 1. Uzina de vagoane 2. Combinatul de exploatarea și industrializarea lemnului Centrala industrială metale ne­feroase și rare Tehnologia prelucrării la rece Deformări plastice și tratamen­te termice Termoenergetică Electroenergetică Material rulant Telefonie-telegrafie Construcții civile și industriale Instalații pentru construcții Mașini și utilaje pentru con­strucții Industrializarea lemnului Utilaje pentru ind. materialelor de construcții Tehnologia prelucrării la rece Industrializarea lemnului Metalurgia metalelor neferoase (Continuare In pag. a IV-a) ÎNCHIZÎND TOATE PORȚILE • La Atelierele centrale din Alba lulia se pot realiza încă mari sporuri de producție • Pe șantierul de locuințe din Alba lulia, mate­rilele de construct­e vor putea fi folosite în totaitate . Prin acțiunea de autoutilaje, la C.E.P.L. Cîmpeni s-a obținut o importantă cf­ c­ență economică Peste ICO 000 lei economii La C.E.P.L. Cîmpeni s-au obținut bune rezultate în urma acțiunii de autoutilaje, peste 100 000 lei economii prin conceperea dispozitive și mașini menite unor să sporească productivitatea, să re­ducă efortul fizic. — Avem o bună experiență în acest domeniu, ne-a spus ingine­rul șef, tovarășul Ioan Popescu. Am realizat dispozitive și mașini de înaltă tehnicitate. Acțiunea în plină desfășurare, pe zi ce tre­c ce intervin noutăți. Iată cîteva dintre acestea, de la începutul a­nului, am conceput­ și construit o mașină pentru lustruit panouri pe cant, două dispozitive pentru lustruitul panourilor piane și res­pectiv, furniruitul acestora pe cant. La fabrica de cherestea s-a construit un modern circular pen­tru retezarea frizelor. Și la ate­lierul mecanic avem noutăți. Cea mai de seamă este construirea u­­nui cuptor pentru turnatul meta­lelor neferoase, fapt care va per­mite obținerea unor piese de schimb de stringentă necesitate. Cîțiva dintre creatori: muncitorii Gheorghe Moraru și Emanoil Giur­giu, maistrul Vasile Stan, ingine­rii Adrian Iacobici și Petru Neagu. Strungarul Nicolae PUIULEȚ, de la C.E.P.L. Cîmpeni, unul din­tre fruntașii întrecerii pentru realizarea de economii. IN PAGINA A III-A, VALOAREA MINUTULUI PIERDUT FOTO-CRITICA ISINÍs Is f s

Next