Unirea, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1768-1793)
1973-11-08 / nr. 1774
UNIREA PAGINA A ll-A nukhi ..ton «urmii-mur || MUNCA POLITICO EDUCATIVA S i OBȚINUT ! REZULTATE BUNE, DAR SE IMPUNE DIVERSIFICAREA ACȚIUNILOR INITIATE II ’ ’ I Dezvoltarea vertiginoasă a Științei și tehnicii, impune școlii, prin apropierea învățămîntului de viață, sarcina de a da societății cadre bine pregătite politic și profesional. Analizând procesul de ridicare continuă a nivelului învățămîntului, amplul program de educație comunistă elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 și adoptat de Conferința Națională din 1972 a trasat școlii noi saloane în procesul de instrucție și educație a generații. „Trebuie să facem tineret din fiecare unitate școlară, arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu de la tribuna Plenarei din noiembrie 1971, un, puternic centru de educație în spirit socialist și comunist a copiilor și tinerilor". S-au împlinit în aceste zile doi ani de la elaborarea acestui program, răstimp în care la fiecare loc de muncă s-au produs schimbări calitative în procesul muncii politico-educative. De curînd am fost oaspeții cunoscutului Liceu „Iacob Mureșianu" din Blaj, unitate de învățămînt cu vechi tradiții, cu rezultate bune în procesul muncii ideologice și instructiv-educative, prilej cu care am organizat discuție cu cadrele didactice priovind modul cum indicațiile plenarei din 1971 s-au reflectat și au contribuit la realizarea acestor succese. — Așa cum de fapt se subliniază și în programul de educație socialistă, înainte de a educa pe cineva, de a-1 forma, trebuie tu însuși să fii pregătit multilateral, ne mărturisește tovarășul Eugen Dulăcioiu, secretarul prof. organizației de partid. Tocmai de aceea, biroul organizației de partid, conducerea școlii analizînd în spirit comunist sarcinile ce ne revin din documentele plenarei din 1971, au elaborat un plan de acțiune cu scopuri precise, cu sarcini concrete pentru fiecare cadru didactic. întregul nostru efort a fost îndreptat spre continua perfecționare politică și profesională a cadrelor didactice, modernizarea învățămîntului, educarea în spiritul dragostei fată de partid și patrie a tinerei generații. In cadrul discuțiilor purtate cu membrii biroului organizației de partid, cu conducerea școlii, am putut afla fapte concrete a căror aplicare se văd în rezultatele obținute în procesul de învățămînt. Pe planul pregătirii politice stat cunoașterea temeinică a politicii partidului în general și în special privind modernizarea și perfecționarea învățămîntului. Documentele plenarei din noiembrie 1971 și ale Conferinței Naționale, precum și cele ale Plenarei din 18-19 iunie a.c., au constituit subiecte de dezbateri la care fiecare cadru didactic, pe lingă însușirea teoretică a acestor documente, a venit cu contribuții concrete privind creșterea calității procesului de instrucție și educație în școală. S-au adus îmbunătățiri formelor de învățămînt politic, renunțîndu-se la dezbaterile sterile, generale, ele fiind înlocuite cu discuții concrete, critice și autocritice, chiar și cu propuneri care vizau în final modernizarea procesului de învățămînt. Astfel, la temele legate de apropierea învățămîntului de producție, propunerile cadrelor didactice au vizat înființarea de laboratoare la principalele materii, modernizarea atelierelor-școală. Azi, aceste propuneri sînt o realitate, procesul de învățămînt desfășurîndu-se după sistemul laboratoarelor atelierelor-școală. Rezultate deși ne de menționat semnalăm și la capitolul pregătirii profesionale. In acest an școlar o treime din cadrele didactice se prezintă cu grade didactice obținute. Fiecare analiză a secției, dezbaterile din cadrul consiliilor profesorale, a catedrelor, constituie prilejuri de schimb de experiență, de combatere a rutinei, a metodelor învechite. O altă documente de sarcină ce reiese din Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 este și aceea a pregătirii pentru viață și muncă a tinerei generații — în spiritul indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu privind creșterea responsabilității tinerei generații încă de pe băncile școlii — arăta în intervenția sa tovarășa prof. Ana Maria Chesu, îndrumătoarea organizației U.T.C. din școală — organizația U.T.C. s-a preocupat de găsirea formelor și metodelor adecvate pentru transpunerea în viată acestei indicații. O atenție deoasebită am acordat-o politice, cu precădere pregătirii învățămîntului și informării politice. Prin vizitele la locurile de producție,, întîlnirile cu muncitorii, s-a căutat să se creeze un climat favorabil apropierii elevilor de munca fizică. La cele menționate de interlocutoarea noastră adăugăm permanentizarea organizării unor mese rotunde, simpozioane, conferințe pe clase și pe școală privind cunoașterea politicii interne și externe a partidului și statului nostru. Un rol activ în această direcție îl are și stația de radioficare a școlii care prezintă cu promptitudine principalele evenimente interne și externe. O inițiativă lăudabilă este aceea a activităților comune cu profesorii, părinții și elevii pe tema orientării profesionale, unde discuțiile sincere și constructive contribuie din plin la orientarea profesională a tinerei generații. Efortul acestei munci intense se vede și în rezultatele obținute de elevi în procesul de învățămînt. In anul școlar 1971/1972 procentul de promovabilitate a fost de 96,69 la sută, iar în anul școlar 1972/1973 a fost de 98,41 la sută. La fel o micșorare substanțială s-a observat și la numărul elevilor corigenți pe clase și profesori. Lucruri îmbucurătoare notăm și la capitolul orientării profesionale. Recent, la cele două clase a VIII-a a avut loc un test pe această temă. Din cei 84 de elevi chestionați numai 14 și-au exprimat dorința să meargă spre licee de cultură generală, restul au optat spre normele de pregătire tehnică. — Aceste rezultate nu arată însă că nu mai există nimic de făcut — ne spunea tovarășa prof. Aurelia Popinceanu, directoarea școlii. Comuniștii, întregul corp didactic sunt conștienți că trebuie făcute eforturi pe linia perfecționării politice a cadrelor didactice și a elevilor, a apropierii învățămîntului de producție, a îmbunătățirii procesului de învățămînt. Ridicarea continuă învățămîntului pe noi trepte, saracină izvorîtă din documentele Plenarei din noiembrie 1971, este o muncă ce cere o intensă activitate din partea tuturor cadrelor didactice. Ioan Pătru ALBU în spiritul Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 ..„..«SB« CĂRBUNII TERMOCENTRALEI „BOBOV-DOL“ NU SCOT FUM Printre celelalte mari șantiere energetice ale Bulgariei înscrise pe harta țării, termocentrala de la Bobov-dol nu se distinge prin vreun semn aparte. Și nici șantierul ei nu se deosebește de celelalte șantiere naționale ale Bulgariei , aceleași mașini, în goană, pe drumuri cu gropi desfundate, aceiași nori de praf și inscripții : „nu stați sub aceleași macarale" sau „nu circulați în șantier fără cască!". Și, totuși, după ce vizitezi șantierul și stai de vorbă cu energeticienii de aici, înțelegi că Bobov-dol nu este o termocentrală la fel cu celelalte chiar dacă puterea instalată — 630 MW în prima etapă și 840 MW în a doua — coincide cu puterea altor cîteva. Știam că-n acest an șantierul de la Bobov-dol aniversează cinci ani de existență dar nu știam, exact, cînd anume. Interes în dumă, am constatat că și printre gazdele mele părerile sînt împărțite : unii indicau ziua de 14 august 1968 cînd a apărut Hotărîrea Consiliului de Miniștri pentru începerea construcției, alții amintesc de 9 octombrie 1968, ziua în care a fost făcută prima săpătură, la fundația marelui obiectiv. De sărbătorit, însă, nu va fi sărbătorită nici una nici alta pentru că s-a hotărît — și aici părerile au fost unanime atît ale constructorilor cît și ale energeticienilor, ca aniversarea celor cinci ani să fie cinstită prin punerea în funcțiune a primei turbine, eveniment care a avut loc la începutul lunii octombrie. Odată cu conectarea la sistem a primelor capacități energetice de la Bobov-dol, Bulgaria dispune de centrala cu cea mai înaltă eficiență economică. Și aceasta este caracteristica ei esențială care o deosebește de toate celelalte construcții similare. Automatizarea, care la Bobov-dol se situează pe prim plan, a redus numărul personalului de deservire, permițînd înregistrarea unui coeficient de numai 0,8 oameni pe megawat, de 5-6 ori mai mic ca în celelalte termocentrale. Sunt aiți oameni care au lucrat, mai înainte, pe toate celelalte obiective similare ale Bulgariei și care pot să facă ușor comparații. — Aici montăm, îmi spunea Beicio Belcev erou al muncii socialiste, cel mai mare agregat de cazane pentru 650 tone abur pe oră, în timp ce, pînă acum, am montat agregate doar pentru 380 tone. Turnurile de răcire aici sînt înalte de 90 m cînd în celelalte părți sînt doar de 45 m. Dar mîndria cea mai mare a construcțiilor de la Bobov-dol rămîne, coșul de fum , și nu pentru că are 200 m și este cel mai înalt coș de fum din Bulgaria, ci pentru că este echipat cu o instalație pentru controlul densității și a vitezei gazelor în scopul de a preîntîmpina poluarea mediului înconjurător. — Nimeni nu a calculat, îmi spune unul dintre ei, ce efecte economice poate aduce gazul nostru dar oamenii și vegetația din jur vor putea respira liniștiți sub el. Funinginea va fi separată încă de la cuptoare și transportată în locuri ferite. In acest fel termocentrala de la Bobov-dol — capabilă să livreze economiei bulgare 4 milioane kwh energie electrică pe an — va, arde cărbunii extrași din subsolul țării fără să scoată nici un fir de fum. O termocentrală în funcțiune fără fum. Și aceasta este o caracteristică proprie a Bobov-dol-ului. C. AMARIJEI' • ZESTREA TEHNICA a Secției de distribuție a energiei electrice din Alba Iulia se îmbogățește continuu. Pentru înlăturarea la timp a deranjamentelor și executarea operativă și în bune condiții a unor lucrări, secția respectivă a fost dotată, printre altele, cu 10 autoturisme, 8 autospeciale, stații de radio-emisie și altele. « ÎNCEPÎND CU DATA DE 6 NOIEMBRIE A.C., prin intermediul Agenției B.T.T. Alba, un grup de 40 tineri salariați ai Întreprinderii metalurgice din Cugir au organizat o excursie pe ruta Cugir, Deva, orașul Dr. Petru Groza, Teiuș, Oradea, Cluj, Turda, Alba Iulia și retur. Tinerii excursioniști cugireni și-au propus, cu acest prilej, vizitarea principalelor obiective turistice, economice și culturale prezente pe traseu, îmbinînd deopotrivă, activitatea de informare și cultural-educativă cu cea de reconfortare și divertisment. • PIONIERII *>IUTECIȘTI de la Școala generală din Tăuți au vizitat, în ziua de 6 noiembrie, întreprinderea de utilaj și piese de schimb, Fabrica „Ardeleana“, întreprinderea de porțelan-menaj, precum și obiective de interes istoric din Alba Iulia. Excursia efectuată face parte din programul de acțiuni al școlii, menite să determine o bună orientare profesională elevilor. (Corespondent: Raveca IANC). • LA STAȚIUNEA PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII din Blaj se află in curs de amenajare o secție de vulcanizare anvelope și camere de toate tipurile. Noua secție va executa lucrări pentru unitățile agricole de stat și cooperatiste din județ, cit și pentru terți. PIONIERII ȘI ELEVII Școlii generale din Ceru Băcăinți întreprind, în aceste zile, o intensă activitate patriotică de strîngere a fructelor de pădure. Din datele furnizate de către Consiliul județean al Organizației pionierilor, reiese că numai în 3 zile s-au strîns peste 311 kg fructe de pădure predate în totalitate statului. întreaga acțiune se desfășoară sub genericul „Ne cheamă pădurea", la ea participînd un număr mare de purtători ai cravatelor roșii. ATLAS BOTANIC PENTRU ELEVI ȘI STUDENT! Editura didactică și pedagogică a tipărit Atlasul botanic pentru elevi denți. Lucrarea — prima și stadie acest gen. în literatura noastră de specialitate — prezintă pe baza unui amplu material documentar, evoluția, morfologia și fiziologia plantelor, precum și noțiuni de geobotanică și ocrotirea naturii. In aceeași editură bucureșteană va vedea în curînd, lumina tiparului Atlasul geografic general. El cuprinde date privind geografia matematică, astronomia și cartografia, precum și cele mai importante realizări în domeniul cuceririi spațiului cosmic. Capitole speciale sînt consacrate geografiei fizice generale a lumii, marilor călătorii și descoperiri geografice, răspîndirii populației pe glob etc. IN LEGĂTURĂ CU SCRISOAREA DV. GESTIONARUL A FOST SCOS DIN FUNCȚIE La depozitul de materiale de construcții, din Ocna Mureș, se putea auzi, de multe ori, următorul dialog::•—• Tovarășe gestionar, v-aș ruga să mă serviți cu niște materiale (și solicitantul arăta ce"materiale ar dori). — Așteaptă, venea răspunsul. Dacă vreau îți dau, dacă nu, poți să mă reclami unde vrei. Pe mine nu mă comandă nimeni. Autorul unui asemenea răspuns era gestionarul depozitului, Nicolae Vădean. Oamenilor nu le venea să-și creadă urechilor și nu puteau înțelege cine l-a „uns” pe gestionar într-un asemenea post de unde nu mai trebuie să dea nimănui socoteală. Nu puteau înțelege cum de totuși unora li se dădeau materialele care erau refuzate altora. Și unul dintre solicitanți, tovarășul Vasile Chirilă, din Ocna Mureș, s-a adresat redacției, punînd întrebarea firească : „nu se poate găsi ac de cojocul unui asemenea salariat?“. Ba da, s-a găsit, răspundem noi. Conducerea Cooperativei de consum,din Aud, a,hotârît in urma intervenției noastre, „scoaterea din muncă a gestionarului Nicolae Vălean," pentru“Încălcarea" regulilor de comerț". SALARIATA DE LA GHIȘEUL OFICIULUI POȘTAL ESTE VINOVATA De altfel povestea asta cu difuzoarele din Alba Iulia, care deseori fac „nazuri", spre nemulțumirea ascultătorilor, nu este de fel nouă. Și în coloanele ziarului nostru a făcut obiectul unor critici, iar din răspunsurile primite am reținut că vinovații au sancționați și că situația nu fost se va mai repeta. Adevărul însă este altul. Anomaliile se repetă, cetățenilor care reclamă nu iar li se răspunde. Afirmînd asta, nu am făcut decit să cazăm din scrisoarea tovarășei Luigia Ghețu, din municipiul Alba Iulia, în scrisoare sînt enumerate zilele în care difuzoarele au stat mute și asta mai ales în ultimele săptămîni. De altfel sunt săptămînile în care se poate spune că difuzoarele „mai mult nu au funcționat" (citat din aceeași scrisoare). Din nou am făcut apel la Direcția județeană de poștă și telecomunicații al cărei răspuns conține următoarele : „In urma cercetărilor întreprinse am constatat că cele sesizate sunt reale, vinovată fiind salariata de la ghișeu, care nu a înregistrat și comunicat la stația de radioficare deranjamentul în scopul luării de măsuri pentru restabilire, fapt pentru care s-au luat măfuri de sancționare pe linie administrativă a salariatei vinovate". Este asta o asigurare că cetățenii vor putea audia, de acum înainte, în bune condițiuni, emisiunile la difuzoare? Vedere din Baia de Arieș. Drumețind prin comuna Almașu Mare, unul dintre prietenii mei, pe nume Nicolae Abrudan, m-a oprit să-mi împărtășească una dintre problemele ce-l frămîntă pe el, ca șef al postului local de miliție. „Există suficiente bufete în comuna noastră, mi-a spus, dar unul mi se pare plasat intr-un loc prea puțin potrivit: la minei Haneș. Din cauza aceasta, unii mineri, ce-i drept tot gura mai putini la număr, întîrzie la serviciu, alții „uită" să mai intre în șut, absentînd nemotivat sau luîndu-se la harță pe te miri ce „motiv", scormonit de aburii băuturii". „E adevărat, ne-a spus și tovarășul Mircea Cloambă, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, ar trebui mutat bufetul ăsta în altă parte. Noi am intervenit la Direcția comercială județeană în scopul amenajării, în locul lui, a unui lacto-bar sau magazin cu produse lactate, de care au mai multă nevoie minerii la intrarea în subteran, decit de băutură. Dar solicitările noastre rămîn, de multă vreme, fără rezultat". Poate acum, cînd reînnoiesc această cerere, împreună cu ghimpul cuvenit pentru nerezolvarea operativă a acestei probleme, tovarășii de la Direcția comercială județeană se vor hotărî să aplice măsura preconizată. Oricum, promițîndu-vă să revin asupra acestui caz, eu îmi continui, dragi cititori, legătura cu dv. relatîndu-vă dintr-un alt colț al județului, tocmai la Fărău și tot din domeniul comerțului. De data aceasta este vorba despre magazinul universal cu bufet din comună. Magazinul acesta, cum ne-a informat tovarășul Ștefan Ciorei, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid, este dat în folosință „provizorie" de peste șase ani, cînd a fost construit cu contribuția cetățenilor din comună. Atunci mai rămăseseră ceva fonduri, la capitolul „lucrări neprevăzute" și s-a hotărît, de comun acord cu conducerea cooperativei de consum „Aiudeana" ca din ele să se împrejmuiască cu gard o porțiune de teren din fața bufetului, pentru a putea fi folosită ca grădină de vară. Au trecut atîtea veri de-atunci, dar nu s-a mai construit gardul! Ce s-a făcut oare cu fondurile alocate acestui scop? — ne întreba interlocutorul. Asta nu știm nici noi, lucru ce ne determină să trimitem întrebarea pe adresa tovarășului Ioan Rada, președintele Cooperativei de consum din Aiud, împreună cu invitația de a lua măsurile ce se impun sau măcar de a informa organele locale din comună dacă se mai poate conta pe fondurile amintite sau trebuie alte intervenț HW»8.â*««tî^i".«VP.b&^BjStona^i... n,il„ ia. tftșp TOș,„am vre să ne referim și la o altă situație, aflată, de astă data, la Crăchunelu de Jos. In acest sat de centru al comunei, s-au construit in ultimii ani numeroase noi edificii, de folos obștesc. Le-am amintit, cu alte prilejuri, în coloanele ziarului nostru. Dar despre modul în care sînt ele folosite, nu s-a spus încă nimic. Deocamdată vrem să vă informăm că există aici și o baie publică — de care locuitorii satului au și uitat — fiindcă ea nu se mai folosește de mulți ani. Aceasta, pe cînd instalațiile — ce au mici defecțiuni — se degradează. Clădirea arată destul de bine încă. Oare ar putea să ne spună cineva, de pildă tovarășul Ioan Moga, vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular comunal Crăciunelu de Jos, cînd va fi repusă în funcțiune această baie? Sperăm că înainte de a deveni ... un monument al nepăsării sau altfel zis, un morman de cărămizi, moloz și instalații degradate! Așteptînd, ca și cei interesați de tot ce am consemnat, răspunsurile cuvenite, eu vă las cu bine, dragi cititori și vă salut respectuos, GHIMPEANU OCALEIDOSCOP • CINEMA • T.V. • TEATRU • PLASTICA • MUZICA • NOUTATI TEHNICO-STIINTIFICE • REBUS • CARTE • LOTO • PRONOI CARTE • Distins cu premiul „Nadol* pe anul 1968, romanul „Omul care seamănă cu Oreste" scris de unul dintre cei mai iluștri scriitori ai literaturii contemporane spaniole, Alvar Cinqonero, se bucură de un mare interes în rîndul cititorilor. Tipărirea lui în limba română constituie pentru cititorii din țara noastră un bun prilej de a cunoaște una dintre cele mai reprezentative lucrări ale scrisului actual spaniol. £ La Editura Albatros a văzut lumina tiparului o nouă monografie dedicată cărturarului și savantului transilvănean Gheorghe Lazăr. Semnată de Macovescu, această lucrare George înmănunchează toate referirile mai vechi despre personalitatea și viața lui Gheorghe Lazăr, precum și unele noi date. Cartea mai cuprinde și numeroase ilustrații. Scrisă intr-un limbaj accesibil, noua apariție editorială se adresează tuturor vîrstelor și profesiilor. CINEMA ALBA IULIA: Infailibilul Raffles („Columna”) ; Veronica („23 August"); SEBEȘ : Copilul sălbatic („Sebeșul") ; Departe de Tiperarry („Progresul“) ; CUGIR: Acea pisică blestemată („Muncitoresc"); Gaudeamus igitur („7 Noiembrie") ; TEIUȘ : Cine cintă nu are gînduri rele ; ABRUD : Anonimul venețian ; AIUD : Copiii căpitanului Grand ; BLAJ : Țara sălbatică ; OCNA MUREȘ : Conspirația ; ZLATNA : Dragostea începe vineri ; CÎMPENI: Logodnica frumosului dragon ; ROȘIA MONTANA: Poienile roșii; BAIA DE ARIEȘ : Seceră vîntul sălbatic. VREMEA Vreme relativ călduroasă, cu cerul schimbător. Local sînt posibile ploi slabe. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din direcția nord-vest. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10 și 16 grade, iar cele minime între 3 și 6 grade. REZULTATELE PRONOEXPRES DIN 7 NOIEMBRIE 1973 Extragerea 1: 13, 6, 40, 8, 38, 35 Fond de premii: 1 039 867 lei. Extragerea a II-a : 30, 20, 44, 25, 14 Fond de premii: 514 322 lei. TELEVIZIUNE 9,00 — Curs de limbă engleză lecția 64 (reluare). 9,30 — Curs de limba germană. Lecția 66 (reluare). 10,00 — Telex. 10,05 — Cărți și idei (reluare). 10,25 — Telecinemateca (reluare). 11,55 — Publicitate. 12,00 — Telejurnal. 16,00 — 17,00 — Teleșcoală. Album. Casa memorabilă Otilia Cazimir. Fizică (anul III). Acțiunea cîmpului magnetic asupra particulelor aflate în mișcare. Științe sociale. Consultații : Trăsăturile societății socialiste multilateral dezvoltate . Pagini din istoria mișcării muncitorești— reportaj filmat. 17,30 — Emisiune în limba maghiară. 18,30— Telex. 18,35 — Din țările socialiste. 18,45 — întrebări și răspunsuri. 19,15 — Publicitate. 19,20 — 1001 de seri. Creionașul fermecat. 19,30 — Telejurnal. Cincinalul înainte de termen . 1973 — an hotărîtor. 20,00 — Cîntecul săptamînii. La noi. 20,05 — Publicitate. 20,10 — Seara pentru tineret. 22,15 — 24 de ore. RADIO 5,00 Buletin de știri. 5,40 Jurnal agrar. 6,00 — 8,08 Radioprogramul dimineții. 8,08 Matineu muzical. 8,25 Moment poetic. Silviu Rusu. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,00 Buletin de știri. 9,30 Odă limbii române. 9,50 Muzică ușoară. 10,00 Buletin de știri. 10,30 Arii din operete. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Muzică ușoară. 11,15 Din țările socialiste 11,30 înflorim republica — cîntece de muncă. 12,00 Discul zilei — Engelbert Humperdinck. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și preferat. 13,00 Radiojurnal. Interpretul vanpremieră cotidiană. 14,00 13,15 ACompozitorul săptămînii — Wolfgang Amadeus Mozart. 14,40 Interpreți de muzică populară — Nelu Orian. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Tribuna radio. 15,15 Muzică de estradă. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Știința la zi. 16,35 Muzică ușoară de Temistocle Popa. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Antena tineretului. 17,45 Din înregistrările Măriei Lătărețu. 18,00 Orele serii. 20,00 Zece melodii preferate. 20,45 Consemnări. 20,50 Jocuri populare. 21,00 Revista șlagărelor. 21,25 Moment poetic. 21,30 Bijuterii muzicale. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Concert de seara. 24,00 Buletin de știri. 0,03 — 5.00 Estrada nocturnă. 101,3 NOIEMBRIE 1973 spORT ORIZONTAL: 1) Exercitări VERTICAL: 1)* Adversarea sărezistibilă atracție... în zile de meci ritorilor la înălțime — Sport cu... (pi.) — Pagină scurtă ; 2) Sport... mănuși ; 2) Loc destinat competicînd e de masă se joacă în casă tiilor sportive — Categorie la — Apărător in chiloți ; 3) In a haltere; 3) Fiecare cu... campiorenă! — Pe umerii celor de la natul lui ! — Sport... la saltea ; 4) echipa „Steaua" (sing.) — Mica- De aruncat... și cît mai departe re ; 4) Pe țintă, la Tunari — Ca pi) — Piesă la șah ; 5) In pistă! vaierul fluierului, cu cartonașe ; —■ Ținta... alpiniștilor ( 6) In „Jenel Han gol! — In cupă! — La ca" ! — întreceri sportive prietenasac! — Afară din teren; O) nești; 7) Paralelele, bara sau ca Concurs sportiv constînd din trei sul cu numere (sing.) — Din staprobe diferite; 7) Disciplină sportul! — Careu... și în carcutivă precedată adeseori de „auto" La înot! — La popice ! — Numă 8) — Precede o săritură ; 8) Cei mai rari la baschet; 9) Așii performani într-o probă sportivă — La mantelor la ordinea zilei — Laîmpărțire — La canoe; 9) Ofilinul rurgbiștilor — In fază; 10) ciu de turism — Două meciuri pe Giganți cu calități deosebite (fig.) același stadion; 10) întrecută la — Îndemînare ; 11) Cifra patruscor — Oltul sau Mureșul; 11) lei! — A se îmbolnăvi de răcea- Program de lucru — Părăsit; 12) la (reg.); 12) Probă atletică... Pexa... 34! — încheie saltul pa 9rea! — Ieșire din bazin, lașutiștilor. y. CIOTLOȘ DEZLEGAREA CAREULUI „ZILE“ APĂRUT ÎN NR. 1771 AL ZIARULUI NOSTRU Orizontal: 1) SARBATOARE — A ;2) USA — LUCRATOR; 3) MIȘCARE — CART ; 4) EGALITATE — EI; 5) URA — VIVAT — S; 6) TRECUTE — LANȚ; 7) RA — ANA — DARUS; 8) ERA — D — DA —ARC ; 9) CERTITUDINI ; 10) E — MOT — RASI — C; 11) REAL — LĂCOMIE; 12) EST — ROMANESC. 4245-67 $ 9 /6 12. 1