Unirea, martie 1974 (Anul 7, nr. 1869-1895)

1974-03-28 / nr. 1892

V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN JOI, 28 MARTIE 1974, ANUL VII, NR. 1892 4 PAGINI, 30 BANI C­uvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. Stimați tovarăși. Plenara Comitetului nostru Cen­tral a dezbătut probleme de o deo­sebită importanță pentru activita­tea partidului și statului,­ pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și,­ mai cu seamă, pen­tru ridicarea nivelului de viață, material și spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind mo­dificarea Statutului partidului, a­­vînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifes­tau în activitatea noastră, simpli­ficarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de conducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. * Totodată, prin hotărîrile adop­tate se pune mai multe ordine în respectarea prevederilor din Sta­tu cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activități în­tre plenare — înlăturîndu-se u­­nele neajunsuri, paralelis­me și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creș­terea rolului și importanței Co­mitetului Executiv în conduce­rea întregii activități de p­artid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Per­manent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sec­toarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, e­­liminîndu-se paralelisme și ședin­țe inutile. Crearea acestui pe principiile pe care le-am Biroi, a­­d­optat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a ac­tivității de conducere, la soluțio­narea rapidă a problemelor mul­tiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răs­punderii în muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoa­rele de activitate. Măsurile orga­nizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, de către fiecare activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are da­toria să acționeze cu toată fer­mitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale partidului, pentru realizarea sar­a­cinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai pu­ternică a rolului politic conducă­tor al partidului în toate dome­niile de activitate. După cum știți ,noi am pornit întotdeauna de la faptul că forme­le organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de organizare și condu­cere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organi­zare, a structurii organizatorice și a metodelor de muncă este o ne­cesitate și o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cet mai bune condițiuni a efor­turilor partidului și statului nos­tru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea po­­liticii partidului de dezvoltare multilaterală a țării. In ce privește modificarea Con­stituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca ur­mare a experienței și practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realități im­puse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesi­tatea, asigurînd mai buna func­ționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor parti­dului în diferite sectoare de acti­vitate. In ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a ară­tat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei îna­intate. Multe din schimbările, fă­cute astăzi au fost insă determi­nate și din necesitatea de a rea­liza o mai bună cuprindere muncii în toate sectoarele — ori­a­cum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărîrea plena­rei Comitetului Central de a reco­manda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, do­resc să asigur plenara, întregul­ partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și co­munismului în patria noastră, in­teresele bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Co­mitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea­ politicii de dezvoltare multilaterală a Româ­niei socialiste, la întărirea pozi­ției sale internaționale, la spori­rea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea mun­cii. După cum se știe, sunt aproa­pe 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îm­bunătățiri ; de aceea, față de proiectul initial, propunerile ac­tuale conțin îmbunătățiri princi­piale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renun­țăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem a­­ceastă modificare finind seama că noțiunea de salarizare oglindește de­ fapt vechile relații de produc­ție, bazate pe exploatare, pe exis­tența proprietății private asupra mijloacelor de producție. In țara noastră — ca în toate țările so­cialiste — oamenii muncii au de­venit, după cum e cunoscut, stă­­pîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de produc­ție. Este necesar să ținem de aceasta și să adoptăm seama no­țiuni noi care, în măsura posibi­lului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a re­tribuției trebuie să oglin­dească schimbările revoluțio­nare petrecute în țara noas­tră, să reflecte calitatea nouă a­­ oamenilor muncii, aceea de pro­prietari, și, în același timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la elimina­rea unor mentalități învechite privind poziția față de proprieta­tea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechi­le relații de producție, din ve­chiul sistem de relații dintre pa­troni și oamenii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va tre­bui sa contribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de produc­ție, producătorii bunurilor mate­riale, oamenii muncii trebuie să tină seama de faptul că asigura­rea veniturilor lor directe depin­de de asigurarea mijloacelor fi­nanciare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această dilemă este problema centrală pre­a fiecărui colectiv, a fiecărei în­treprinderi, a fiecărui om al mun­cii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retri­buire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin ex­ploatarea muncii altora, că singu­ra sursă de venit este munca u­­tilă și necesară societății socia­liste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflori­rea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de re­tribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul na­țional, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvol­tare. Mărimea retribuției fiecăru­ia nu poate fi decit legată ne­mijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită e­­tapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se­ realizează în proiectul de lege prezentat .asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul a­­cesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate ple­narei, acest raport va fi de șase la unul... Aceasta mai mic arată preocuparea consecventă de a rea­liza în viață hotărîrile Congresu­lui al X-lea, ale Conferinței Na­ționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între venitu­rile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o a­­tenție deosebită creșterii mai pu­ternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973,­­ asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creș­terii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire co­respunzătoare a veniturilor mari, dar într-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea ve­niturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de acti­vitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie preocupării de a asigura tineretu­a lui, în primii ani de condițiuni materiale mai activitate, bune, care să-i permită să pășească în viață în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. . De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplifi­carea fată de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite cate­gorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii mun­cii în efortul de ridicare a califi­cării. Cointeresarea este determi­nată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferen­țiere destul de însemnată între salariile mici și cele mari. O di­ferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă dis­crepanță între veniturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra rapor­tul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a ve­niturilor mari. Diferențierea nu se poate face prin menținerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la deze­chilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în ve­dere că legea prevede posibilita­tea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producției fizice,­­veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creșterii producției. Sunt și astăzi muncitori care cîș­­tigă de două ori mai mult decît alții din aceeași categorie. Posi­bilitatea cointeresării, pe baza ob­ținerii unei producții suplimenta­re, există în toate ramurile de activitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus și în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de cărbune livrată. Acesta este, re­almente, un stimulent foarte pu­ternic. Primind pentru fiecare zo­nă o anumită sumă, muncitorii pot obține venituri nelimitate în raport de producțiile suplimenta­re. Așa se și explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a realizat pla­nul, în primele luni ale acestui­ an s-a obținut, după cîte știu, o producție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire pre­vede o serie de stimulente ma­teriale directe, legate de produc­ție. In această categorie intră și sistemul de premiere și celelalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că în forma ac­tuală, în ce privește principiile și nivelele, proiectul este cores­punzător și putem să-l adoptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioa­ră. Se pune, însă, întrebarea : ce să facem cu celelalte categorii ? Le trecem în jos sau se ridicăm și pe ele mai sus ? O nivelare între diferitele domenii de activi­tate nu se poate realiza! Trece­rea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramură este im­portantă. E­xistă însă deosebiri în­tre ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta să lucrezi în me­talurgie, alta să lucrezi în pădu­re. Nu subapreciem deloc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul și fa­sonatul lemnelor și alta în elec­tronică, în producția de mașini­­unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziția intereselor generale ale țării, ale tuturor oamenilor muncii; de aceea, trebuie să a­­șezăm raporturi juste între dife­ritele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întîmpla ca p^te zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau ra­portul de astăzi se poate schim­ba după un număr de ani. Ac­tualmente, însă, în raport cu dez­voltarea diferitelor ramuri, con­siderăm că această clasificare este cea corespunzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, periodic a­­daptată la schimbările ce se pro­duc în fiecare ramură, în tehni­citatea sa, în importanța ei soci­ală. In acest spirit am procedat și în prezent la stabilirea clasi­ficărilor și corelărilor din pro­iect. Am avut în vedere să a­­ducem, de pildă, o anumită co­rectură în industria textilă, fi­nind seama de importanța ei și de faptul că acolo lucrează în majoritate femei — peste 80 la sută. Am dorit să subliniem preo­cuparea de a acorda femeilor o mai mare atenție și din acest punct de vedere. In același timp, toate categori­ile au primit aceeași majorare la limita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180-200 lei. Deci, s-a obținut o ridicare gene­rală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se renunțe la pro­punerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare și să se adopte proiectul așa cum este prezentat. S-au făcut și alte propuneri sugestii de care cred că va tre­bi­bui să se țină seam­a. Mi se pare justă observația că s-a creat o prea mare fărîmițare a specialități­lor și meseriilor. De altfel, a­­ceastă problemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cînd am analizat probleme­le învățămîntului. S-a dat sarcină Ministerului învățămîntului, mi­nisterelor, de a trece la reducerea serioasă a fărîmițării specialități­lor, de a realiza o mai mare con­centrare a lor, astfel ca speciali­zarea să ofere posibilități mai mari oamenilor muncii de a trece din­­tr-un domeniu de activitate în altul. Deci, observațiile sînt juste și va trebui să realizăm cu con­secvență hotărîrile luate de Co­mitetul Central în această direc­ție. S-a făcut ceva, după cît știu. Dar dacă problema s-a ridicat și astăzi, se pare că nu s-a făcut su­ficient. Trebuie să acționăm în continuare, cu mai multă fermi­tate și consecvență, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin proiectul dis­cutat astăzi, se asigură o apro­piere simțitoare între veniturile oamenilor muncii, din industrie și din celelalte ramuri ale economiei, în special ale țărănimii coopera­tiste. Am introdus venitul garan­tat în sectorul cooperatist. Practic, pe baza creșterii producției agri­cole, prin acordul global, coope­ratorii pot realiza venituri mult mai mari decît venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat venituri care au depășit veniturile realizate în industrie, înseși veniturile garantate apro­pie și așează pe o bază nouă ra­porturile între veniturile din in­dustrie și agricultură. Dar, pe ba­za activității concrete de produc­ție, cooperatorii pot realiza ve­nituri nelimitate. Ținînd seama și de condițiile specifice ale vieții din sate, în comparație cu cerin­țele oamenilor muncii din orașe, putem spune că, în fond, apro­pierea este mult mai mare. A­­ceastă realitate oglindește, de a­­semenea, preocuparea consecven­tă a conducerii partidului și sta­tului de a crea condiții pentru creșterea corespunzătoare, pro­porțională, a veniturilor tuturor oamenilor muncii, pentru asigu­rarea unor raporturi cît mai jus­te între venituri, în raport cu importanța și contribuția fiecărui sector de activitate. Analizat de pe aceste poziții, pornind de la interesele generale, de la necesitatea înfăptuirii nea­bătute a politicii partidului de creștere continuă a nivelului de trai material și spiritual al tutu­ror oamenilor muncii, proiectul pe care l-am discutat astăzi cores­punde etapei actuale și Directi­velor Congresului al X-lea și Con­ferinței Naționale ale partidului. Desigur, nu trebuie să scăpăm niciodată din vedere că ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale depinde de felul în care (Continuare în pag. a IIl-a) (f ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind mo­dificarea Constituției Republicii Socialiste Ro­mânia, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25-26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale . Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alege­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca pre­ședinte al Republicii Socialiste România. PLENARA CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei. Modificarile la Constituția Repu­blicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25- 26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Național al P.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste . După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a a­­probat la 26 martie a.c. propune­rile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deose­bită pentru dezvoltarea în conti­nuare a întregii vieți politice, e­­conomice și sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naționale propunerea de a se in­stitui înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre so­ciale și de stat atît pe plan in­tern, cît și pe planul relațiilor in­ternaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia orga­nizării centrale a activității , de stat, care să răspundă cit mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel cali­tativ superior a obiectivelor edi­ficării societății socialiste româ­nești. In vederea realizării acestor o­­biective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. apreciat ca fiind necesară insti­­­tuirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, ca­re va continua să păstreze în a­­celași timp și calitatea de pre­ședinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cît și în relațiile internationale­. In unanimitate, Plenara Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost fă­cută această propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a națiunii noastre socialiste, omul care întruchipea­ză calitățile cele mai înalte de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat , pentru cauza socialis­mului și comunismului în patria noastră, pentru libertatea și nea­­tîrnarea României, pentru solida­ritatea internaționalistă cu toate țările socialiste, cu toate forțele revoluționare ale lumii. Acestea sunt și motivele pentru care propun susținerea de către Consiliul Național al Frontului U­­nității Socialiste tovarășului Nicolae a candidaturii Ceaușescu, conducătorul partidului și statului nostru, cel mai iubit fiu al po­porului român, în funcția de Pre­ședinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Traian Ștefă­­nescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru probleme­le tineretului, Ludovic Fazekaș, președintele Consiliului județean Flarghita al F.U.S., Miron Nico­­lescu, președintele Academiei Re­­­­publicii Socialiste România, Eleo­nora Mărculescu, președinta Co­mitetului județean al femeilor — Galați, Richard Winter, președin­tele Consiliului județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mai" din Ploiești, Tincu Anton, președintele Coope­rativei agricole de producție din Palazu Mare — Constanța, Con­stantin Dăscălescu, președintele Consiliului județean Galați al F.U.S. Participanții la dezbateri — re­prezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei mun­citoare, țărănimii și intelectuali­tății, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au sus­ținut cu înflăcărare can­didatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta func­ție de președinte al Republi­cii Socialiste România, și-au ma­nifestat încă o dată, și cu acest prilej, simțămintele de dragoste, stimă, prețuire față de secretarul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activității labo­rioase, plină de pasiune și dărui­re, a conducătorului partidului și statului nostru pusă în slujba e­­dificării societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, a înfloririi patriei și fericirii poporului, cau­­­zei socialismului și păcii în lume, subliniind că viața și munca ce­lui care conduce cu înțelepciune destinele națiunii române întru­chipează un strălucit exemplu pentru toți oamenii muncii din patria noastră. De numele tovară­șului Nicolae Ceaușescu — au subliniat vorbitorii — sînt indi­solubil legate marile realizări ob­ținute de România socialistă în construcția vieții noi pe pămîntul patriei noastre, în ridicarea con­tinuă a nivelului de civilizație și a bunăstării întregului popor, înaltul prestigiu de care se bu­cură țara noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Na­țional al Frontului Unității So­cialiste a hotărît în unanimitate să-și însușească propunerile a­­doptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituției și, la rîndul său a decis să recomande Marii A­­dunări Naționale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea de­plină a tuturor organizațiilor care alcătuiesc Frontul Unității Socia­liste, a întregului nostru popor, plenara Consiliului Național al P.A.S. și-a însușit cu un sentiment de profundă satisfacție și mîndrie patriotică hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 25-26 martie a.c. de a propune Marii­ Adunări Națio­nale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu ,secretar general al Partidului Comunist Român, în funcția de președinte al Republi­cii Socialiste România. In unanimitate, plenara Con­siliului Național al Frontului Unității Socialiste a susținut can­didatura tovarășului Nicolae­­ Ceaușescu pentru înalta funcție de șef al statului român și a ho­tărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naționale alege­rea secretarului general al parti­dului ca președinte al Republicii Socialiste România. • 3. —­Plenara Consiliului Națio­nal al F.A.S. și-a însușit hotărî­rea Plenarei C.C. al P.C.R. cu pri­vire la eliberarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer din funcția de președinte­ al Consiliului de Mi­niștri, la cererea sa. Plenara Consiliului Națio­nal al P.U.S. și-a însușit "hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a pro­pune pentru funcția de președin­te al Consiliului de Miniștri pe tovarășul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Națio­­­nal al F.U.S. a hotărît ca propu­nerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naționale și în nu­mele Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste. 4.­­ Plenara Consiliului Națio­nal al F.U.S. a hotărît convoca­rea pentru ziua de 23 mai a Con­gresului Frontului Unității So­cialiste. In încheierea lucrărilor plena­rei, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Mulțumind pentru manifestată de Consiliul încrederea Națio­nal al Frontului Unității Socialiste, prin votul pe care l-a­ dat, susți­­nînd hotărîrea și propunerea Ple­narei C.C. al P.C.R., NICOLAE CEAUȘESCU tovarășul a decla­rat, în aplauzele entuziaste ale participanților, că va servi, ca și pînă acum, poporul, cauza so­cialismului și comunismului, dez­voltarea patriei noastre, creșterea bunăstării și fericirii poporului român, politica, de colaborare și pace cu toate națiunile lumii. TRANSMISIUNE RADIO-TV. Astăzi în jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări­­ Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Președintelui Repu­blicii Socialiste România,. La „Porțelanul“ Alba lulia: PIESELE DE SCHIMB CONFEC­ȚIONATE ÎN ÎNTREPRINDERE, ÎNLOCUIESC PE CELE DIN IMPORT Piesele de schimb necesare funcționării continue a mașinilor și utilajelor din dotarea între­prinderii de porțelan din Alba Iu­­lia înlocuiesc pe zi ce trece pe cele din import. In anul trecut au fost realizate în unitate peste 65 la sută din­ necesarul pieselor de schimb. Este vorba de asimilarea în fabricație a peste 250 repere pentru utilajele aduse din im­port și un număr de circa 300 re­pere pentru utilajele fabricate în țară. Astfel, la linia automată de fasonat cești au fost produse pie­se de mare importanță ca : inele de lanț pentru transportat forme, reductori pentru ridicat cuiburi, diferite, pinioane și roți dințate, axe șablon, inele din fontă pen­tru antrenarea formelor, axe cu pe rotitoare etc. Valoarea pieselor de schimb fabricate în anul tre­cut se ridică la 587 000 lei, cu a­­proape 200 000 lei mai mult pre­văzut în plan. In lunile ianuarie și februarie din acest an confecționat piese de schimb s­au în valoare de 123 000 lei, cu 68 000 lei mai mult decît prevedea sar­cina de plan. Rezultatele obținute după două luni de activitate, dă garanția că planul la piese de schimb pe a­­nul în curs va fi nu numai în­deplinit, dar și depășit. Printre cei care se evidențiază în această acțiune sunt inginerii Vasile Pop, Petru Horvath și Ioan Popa, mais­trul Nicolae Șerbean, muncitorii Octavian Ștef, Daniel Damian, Nicolae Lazăr și Gheorghe Dăian. (Corespondent : Petru PEPELEA). C.P.S. Ocna Mureș. Vedere ex­terioară a zonei cuptoarelor de var, unul din locurile cheie ale sus-numitului combinat.

Next