Unirea, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1896-1924)

1974-04-27 / nr. 1918

ANGAJAMENTELE AU FOST ÎNDEPLINITE EXEMPLAR Stația de întreținere auto din Aiud. Ia hala principală, la instalațiile de spălare și gresare, la ateliere, peste tot se desfășoară o activitate fe­brilă, specifică acestor zile premergătoare marii sărbători a muncii. Odată cu mijirea zo­rilor, zeci de șoferi au pornit în cursă spre cariera de cal­car de la Poiana Aiudului, șantierele de construcții, ba­lastiere, spre alte destinații din județ și din țară. La re­vizia tehnică efectuată­­ de tovarășul Vasile Popa, unul din fruntașii Secției de tran­sporturi auto din Aiud, toate autovehiculele au trecut cu bine acest examen, semn că se acordă o mare atenție în­treținerii corespunzătoare a mașinilor. Datorită acestor preocupări, foarte mulți șoferi sunt „sutamiiști", o parte din­tre ei au reușit să parcurgă distanțe record fără reparații capitale. Iată cîteva exemple: Șoferul Adalbert Bora, cunos­cut in unitate pentru modul cum își îngrijește, întreține și-și exploatează autobascu­lanta, a parcurs în deplină si­guranță de circulație peste 200 000 km., fără nici o re­parație capitală. La autovehi­culul condus de șoferul Cris­­tea Pavel, trebuia, conform normelor, să i se execute trei reparații capitale, dar s-a exe­cutat numai una, de celelalte două nefiind nevoie, deoarece mașina pe care o conducea era într-o perfectă stare de funcționare, avea piese bune și se încadra în consumul nor­mal. S-a reușit astfel să se economisească 40 000 lei. Uni­tatea se mîndrește și cu șoferii Vasile Boaru, Marin Florea, Teofil Pop și alții, care dau dovadă de o înaltă conștiință muncitorească, sînt discipli­nați, își depășesc cu regulari­tate planul, își întrețin și re­vizuiesc la timp și în condiții bune mașinile pe care lucrea­ză. Cu multă hărnicie și pa­siune lucrează, alături de șoferi și revizorii tehnici, mecanicii auto, strungarii, electricienii și vopsitorii, în­tregul colectiv al stației de transporturi din Aiud. Echipa de mecanici condusă de to­varășul Ștefan Călin, fruntașă în anul trecut și evidențiată în întrecere pe primul trimestru din acest an, a executat marea majoritate a lucrărilor înainte de termen și de calitate su­perioară. Ca urmare, a reușit să reducă timpul de imobili­zare al autobuzelor cu 10 la sută, fapt ce a permis ca pe trasee să existe mai multe au­tobuze decât cele planificate, iar deservirea călătorilor să fie astfel mult îmbunătățită. Evident că la acest ultim suc­ces și-au adus contribuția, pe lângă mecanici, șoferii de pe autobuze, în special cei de la coloana I, condusă de tovară­șul Alexandru Dominici, care au respectat întocmai tur­ilu­­rile stabilite, precum și impie­gații de mișcare Valeria Bîr­­iuț­­ și Ana Muntean, care au îndrumat la timp și cu com­petență în parcurs, conform orarului de mers, toate auto­buzele. In perioada ce a trecut din acest an colectivul S.T.A. Aiud a transportat în afara planului aproape 900 000 călă­­tori/km. In cartea de aur a întrecerii au fost înscrise și alte succese de seamă. La data de 24 aprilie a.c. anga­jamentul de a transporta su­plimentar 25 000 tone marfă, luat în cinstea zilei de 1 Mai, a fost îndeplinit. In continuare Lazăr DEMETER (Continuare în pag. a 111-a) mit min­icomici mmmi * * IWI­N­Mb­il PI1UIUI l'[ PRIRII LA­ INDUSTRIA ORAȘULUI BLAJ Răspunzînd cu entuziasm che­mării partidului de a îndeplini cincinalul înainte de termen de a cinsti cu rezultate de seamă și cele două evenimente importante din viața poporului — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al P.C.R. — colectivele unităților economice din orașul Blaj și-au intensificat eforturile identificarea și valorificarea pentru la un nivel superior a rezervelor existente. Sub directa conducere a comitetului orășenesc de partid, a organelor și organizațiilor de partid din întreprinderi au fost inițiate largi acțiuni de masă pe linia îmbunătățirii aprovizionării tehnico-materiale, folosirii cu randament sporit a timpului de lucru și capacităților de pro­ducție, creșterii productivității muncii și altele. Eficiența mă­surilor întreprinse se concreti­zează în realizarea unor ritmuri de producție superioare celor planificate. Ca urmare, muncito­rii, inginerii și tehnicienii unită­ților economice din orașul Blaj au reușit să-și îndeplinească sar­cinile pe primele patru luni ale anului cu patru zile mai devreme, o contribuție de seamă la acest succes aducîndu-și colectivele de muncă de la fabricile de binale, P.F.L. și placaj din cadrul C.P.L., de la secțiile mecanică II, strun­­gărie, încălțăminte manuală și serie și croitorie ale cooperativei meșteșugărești „înfrățirea" și sectoarele transporturi și apă­­gat ale E.G.C.L. Realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan pe patru luni creează premise certe ca pînă la sfîrșitul lunii aprilie pe ansam­blul economiei orașului Blaj să se obțină o producție supli­mentară în valoare de 4 milioane lei, materializată în realizarea peste prevederi a 1 624 mp. uși și ferestre, 2 081 mp. panel de fag, 445 mp. panouri-cofraj, 242 mc. placaj, 234 mp. P.F.L. dar și a 310 000 bucăți de cărămidă, în condițiile în care productivita­tea muncii a fost îndeplinită în proporție de 101,1 la sută. „PORȚELANUL" ALBA IULIA Cea de a treia unitate din muni­cipiul Alba Iulia care întregește acest bilanț însuflețitor de reali­zări — întreprinderea de porțelan — deși se numără printre cele mai noi întreprinderi din industria ju­dețului, a ajuns în scurt timp la o maturitate profesională evidentă. Pretutindeni în întreprindere se realizează o înaltă productivitate a muncii. Pe această bază și planul pe perioada 1.I-30.IV., a.c., a fost îndeplinit cu patru zile mai devre­me. In cinstea zilei de 1 Mai se vor produce suplimentar articole de porțelan in­ valoare de 750 000 lei. ÎNTREPRINDEREA DE HÎRTIE PETREȘTI Deși în această perioadă comi­telui de partid și conducerea în­treprinderii de hîrtie Petrești au trebuit să-și direcționeze atenția și eforturile nu numai spre activita­tea productivă ci, în egală măsu­ră, și spre intensificarea lucrărilor de investiții pentru asigurarea pu­nerii la timp în funcțiune a noilor spații și capacități de producție datorită modului exemplar în care comuniștii, întregul colectiv a în­țeles necesitatea înfăptuirii aces­tor obiective, rezultatele obținute sunt concludente. Organizarea judicioasă a muncii folosirea mai bună a capacităților de producție și a fiecărui minut productiv au­­ asigurat realizarea ritmică a sarcinilor de plan și a angajamentelor. Ca urmare, îna­inte cu cinci zile de sfîrșitul lu­nii aprilie, colectivul întreprin­derii a raportat, îndeplinirea pre­vederilor de plan pe patru luni pentru toți beneficiarii interni și de peste hotare. Avansul dobîndit creează premi­se certe ca pînă la 1 Mai să se realizeze o producție suplimentară în valoare de 1 milion lei. .........——ii I,. ............t ÎNTREPRINDEREA VIEI Și VINULUI Colectivul întreprinderii viei și­­ Vinului din Alba Iulia este hotărît să­ se prezinte la marea sărbătoare a muncii cu sentimen­tul că și-a îndeplinit integral sar­cinile de plan și angajamentele. In scopul înfăptuirii acestor o­­biective au fost inițiate măsuri concrete pe linia întăririi ordinii și disci­plinii, folosirii judicioase a timpului de lucru, utilizării linii­lor tehnologice de șampanizare și îmbuteliere la întreaga lor capaci­tate. Efectul măsurilor luate și a eforturilor depuse se concretizea­ză în cumularea unor importante depășiri de plan, care au adus co­lectivului un succes de seamă : realizarea sarcinilor pe patru luni înainte de termen. Avansul dobîn­dit constituie un acont substan­țial în realizarea peste prevederile planului a unei producții în va­loare de 1 400 000 lei. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17-18 aprilie a.c. Aprobind în unanimitate și dînd o înaltă apre­ciere activității constructive desfășurate de de­legația română la Consfătuirea poziției expri­mate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în de­plină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congre­sul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Co­mitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse până în prezent, stabilind ca în a­­ceastă activitate să se urmărească cu consec­vență transpunerea întocmai în viață a orientă­rilor și sarcinilor stabilite de conducerea parti­dului și statului, de secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce pri­vește respectarea disciplinei financiare în utili­zarea mijloacelor materiale și bănești, eficienței folosirii acestora, introducerea creșterea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în ad­ministrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folo­sirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage aten­ția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor institu­țiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecventă și fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Eco­nomice și Sociale cu privire la măsurile de eco­nomisire a combustibilului și energiei, să se ac­ționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Con­siliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ra­murile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. HOTĂRIREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al Statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Con­sfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea pre­zentată de secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România­, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul delegației de partid și guverna­mentale române la lucrările Cons­fătuirii Comitetului Politic Consul­tativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17 și 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apre­ciere activității rodnice și cons­tructive desfășurate de delegația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformi­tate cu linia politică generală a partidului și statului nostru sta­bilită de Congresul al X-lea Conferința Națională ale partidu­­i­lui. Aprecierile și considerentele expuse, întreaga activitate a de­legației la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Partidului Comunist Român, a to­varășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alian­ței și colaborării cu țările socia­liste participante, la dezvoltarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor socialiste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încrederii între toate națiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își expri­mă aprobarea față de documentele Consfătuirii, consideră că întîlni­­rea de la Varșovia a dezbătut pro­bleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și colabo­rare pe continentul european, pen­tru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. în legătură cu problemele în­scrise la ordinea de zi a Consfă­tuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacție cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței general­­europene pentru securitate și coo­perare, confirmîndu-se astfel jus­tețea și caracterul realist al che­mării la înfăptuirea securității eu­ropene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetu­lui Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat și militează România, alături de ce­lelalte țări socialiste, pentru pro­movarea cauzei securității și cola­borării pe continent. Aportul bo­gat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin numeroasele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și înrădăcina­rea principiilor securității în prac­tica vieții internaționale, prin nor­malizarea relațiilor, dezvoltarea și diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă și neobosită de contacte și întîlniri ale președin­telui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, perso­nalități politice și reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea obiectivelor securității în Declarațiile solemne, Comunica­tele comune și în celelalte docu­mente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfășurat de reprezentanții României în toa­te fazele lucrărilor Conferinței. (Continuare în pag. a IV-a) Timpul favorabil din ultimele zile a fost fructificat gospodărește de către lucrătorii ogoarelor, pen­tru urgentarea acțiunilor de sezon, întreaga forță din unități a fost mobilizată în cîmp, la însămînța­­rea porumbului. Răsplata efortu­rilor depuse de către mecanizatori și membrii cooperatori n-a întîr­­ziat: în multe unități, semănatul porumbului s-a încheiat iar în al­tele procentul realizărilor a depă­șit media județului. Din situația existentă la D.G.A.I­ R.A. la data de 26 aprilie, reiese că cel mai bine au muncit mecanizatorii din S.M.A. Aiud, Blaj și Lopadea Nouă care raportează realizări în procen­­­te de 91-93 la sută. Aici, după cum se vede, s-a privit cu seriozitate problema însămînțărilor, încadrării lucrării respective în perioada op­timă. Organizațiile de partid din secțiile de mecanizare, conduce­rile acestor trei stațiuni au acțio­nat cu răspundere atît în mobili­zarea forțelor cit și în folosirea deplină a timpului prielnic. Bine s-au desfășurat lucrările de însă­­mînțat și în S.M.A. Unirea, Roșia de Secaș, Ocna Mureș și Jidvei, care au reușit să recupereze în mare parte restanțele ce le-au a­­vut în data de 22 aprilie. Cu toate că au beneficiat de condiții asemănătoare, unele coo­perative agricole înregistrează, la ora actuală, rezultate nu tocmai satisfăcătoare. Pînă ieri, 26 apri­lie, la C.A.P. Pianu de Sus porum­bul era semănat pe numai 44 la sută din suprafață, Vin­­gard 51, Răhău 50, Benic 52, Totoi 53, Vinerea 50, Tă­­tîrlaua 53, Oarda 52, Ciugud 53, Doștat și Daia Română 58, Căpud și Pianu de Jos 56 la sută. Ritmul nesatisfăcător imprimat în unități­le respective acestei importante lucrări nu este cauzat de alți fac­tori, ci numai de slaba organizare a muncii. Comitetele comunale de partid, consiliile populare comu­nale Strer­ț, Pianu, Daia Română, Doștat, Sîntimbru, Șpring și altele n-au urmărit îndeaproape respec­tarea graficelor de lucru întocmi­te, n-au luat cele mai corespun­zătoare măsuri pentru impulsiona­rea însămînțărilor. O vină o poartă, desigur, și conducerile C.A.P., specialiștii, șefii de fermă care dovedesc o nejustificată re­ținere în începerea semănatului pe fiecare tarla. Nu sînt scutiți de cri­tică nici directorii S.M.A. Cunța (Dumitru Furtună), S.M.A. Petrești (Pavel Pali), Șibot (Vasile Geor­­gescu) și Teiuș (Simion Brădeanu), stațiuni ale căror realizări la se­mănat sunt departe de a atinge me­dia pe județ. Nu poate fi cotată ca satisfăcă­toare nici activitatea desfășurată de S.M.A. Alba Iulia. Pe raza a­­cestei stațiuni sunt unități care de la declanșarea lucrărilor de semă­nat se situează cu „consecvență“ pe ultimele locuri pe județ. Am numit aici C.A.P. Ciugud, Oarda, Drîmbar. Deși ziarul nostru a sem­nalat în repetate rînduri ritmul lent al însămînțării porumbului în cele 3 unități, conducerea S.M.A. Alba Iulia cit și consiliul popular municipal n-au luat măsuri ope­rative pentru recuperarea restan­țelor. Timpul ce a mai rămas este foar­­te prețios. încadrarea însămînțării porumbului în epoca optimă tre­buie să devină obiectivul major al activității de pe ogoare, spre el trebuie concentrate toate forțele Sunt suficiente posibilități ca po­rumbul să fie însămînțat pe în­treaga suprafață planificată în ma­ximum două zile. Este de datoria tuturor organelor și organizațiilor de partid, specialiștilor, conduce­rilor de S.M.A. și C.A.P. să urmă­rească folosirea mai judicioasă a întregii capacități de lucru a se­mănătorilor, a fiecărei ore pri­elnice. Deși în ultimele zile în între­prinderile agricole de stat ritmul însămînțării porumbului a fost mult impulsionat, stadiul acestei lucrări nu poate fi încă privit ca satisfăcător. Comparând media e­­xistentă pe trust I.A.S. — 77 la sută, cu cea pe C.A.P. — 80,2 la sută, reiese că timpul și forța de muncă au fost folosite diferit, cu intermitențe în SA.S. întreprinde­rile agricole de stat Blaj și Jidvei au semănat porumbul pe 90 la sută din suprafețele planificate, cea din Aiud pe 81 la sută, avînd condiții ca în scurt timp să însămînțeze ultimele parcele. Mai anevoios merg treburile în I.A.S. Alba Iulia și Petrești — cu numai 70 la sută, și I.A.S. Lunca Mureș —­ 75 la su­tă. Mecanizatorii din aceste uni­tăți vor trebui să depună serioase eforturi pentru recuperarea restan­­țelor. Timpul nu-i așteaptă pe co­dași iar șefii de fermă, directorii și inginerii șefi din cele 3 I.A.S. trebuie să țină seama de acest lucru. t» a. SAtstr II­ CEI M EKi W­­­­IMIM PUIVUIUI! toate forțele. i ___——— * RITM INTENS ÎN TOATE UNITĂȚILE! SITUAȚIA ÎNSĂMÎNȚĂRII PORUMBULUI LA DATA DE 26 APRILIE A.C., (IN PROCENTE) Mecanizatori destoinici Mecanizatorii Victor Vlad și Ștefan Mîrza, din Sîntimbru, Gheorghe Rol și Simion Dra­gan, din Mihalț, Vasile Micu­ din Galda s-au dovedit a fi cei mai harnici mecanizatori din S.M.A. Teiuș. La însămînțarea porumbului ei au realizat în medie cite 20 ha pe zi, aducîn­du-și în acest fel o substanțială contribuție la intensificarea rit­mului acestei lucrări în unită­țile pe care le deservesc. De buna funcționare a tractoarelor și mașinilor în campania de în­­sămînțări este legat și numele șefului de secție din Sîntimbru, Cornel Gligor, a mecanicilor Sabin Varvara (Cistei), Ion lac­­șa (Cricău), și Simion Breaz (Mihalț). A început plantatul materialului săditor viticol Pentru a asigura materialul să­ditor viticol necesar înfi­ințării de noi suprafețe viticole, cât și pentru ono­rarea contractelor încheiate cu be­neficiarii externi, întreprinderii județene a viei și vinului Alba îi revine sarcina să livreze, în acest an, peste 4 milioane butași de vi­ță de vie altoită. In cooperativele agricole producătoare a început plantarea în biloane a butașilor al­toiți. Primele unități care au tre­cut la executarea acestei lucrări sunt C.A.P. Ciumbrud, care a plan­tat 500 000 fire, și C.A.P. Șona — 300 000 fire. în zilele următoare lucrarea respectivă va fi începută și în celelalte unități agricole producătoare de material săditor. PUTRN! EFECTUAREA s­ BUI! CONDITII I REPARATIILOR In scopul creării unor con­diții optime de lucru pentru mecanizatori în timpul repara­țiilor, conducerea S.M.A. Teiuș a luat, în ultimul timp, măsuri pentru extinderea mecanice din secțiile atelierelor Astfel, atelierul mecanic S.M.A. din Mihalț se va mări­­ cu încă 70 m­p, cel de la Căpud cu 75 m­p, c­ei din Cricău cu 60 m­p și Gal­da de Jos cu 20 m­p. De men­ționat că aceste lucrări se exe­cută, în cea mai mare parte, prin munca voluntară a meca­nizatorilor, precum și cu spriji­nul unităților agricole coopera­tiste pe care aceștia le deser­vesc.

Next