Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)
1885-09-11 / nr. 315
Congresul studenților.—Studenții săseni au sosit la Brăila Sâmbătă la 5 dimineța, iar cei Bucureșteni la 3 jun. după amiază. Primirea studenților a fost strălucită. Sera congresul s’a deschis și d. Gr. j Cristofor, licențiat în drept, a fost ales ca președinte. —x— UNIVERSUL.—(11 SEPTEMBRE 1885) Tâlhării.— In glina de 25 August între orele 4 și 6 post meridiane, nișce făcători de rele necunoscuți s’au introdus în casa dlui Vasile I. Ștefănescu din comuna Humulești, în lipsa sa de a casă, pân descuierea ușei, fiind încuetarea cu zăvor, și ’I au luat mai multă pânză de bumbac și 458 franci. S’au luat însă imediat măsuri de urmărire pentru descoperirea și prinderea furilor. Comisiunea de anchetă numită de colegiul medical a casei sf. Spiridon, pentru a cerceta cașul faceral și operației unei femei la Orfantropie a plecat Sâmbătă în cercetare. Pe cât am aflat orice „Lupta“ din Iași, drul Bejan a dat lămuriri forte topice asupra cașului așa că Comisiunea, credem că în raportul ei nu va pune nimic ingrenetor în sarcina dlui Bejan. Expulsații.— Cu trenul de Bucuresci de ieri sera Vineri la 5 ore, ați sosit în orașul nostru, scrie Vocea Covurluiului d-ni Secășanu, Ocășanu și I. Droc-Bănciulescu trei din cei șase Români transilvăneni expulzați de guvern. Ei era însoțiți de u. inspector de poliție din Bucurescu Iepureanu. Deși s’a aflat forte târziu de sosirea lor, totuși, mai mulți cetățeni, s’au dus la gară, unde le-au făcut o primire simpatică, iar sera la 9 ore le au împrovisat un mic banchet la Otelul Național. Asupra acestui banchet țiarul „Galații“ scrie următorele : „La 8 ore séra jurnaliștii și mai mulți comercianți și amici ai victimelor decisiunei ministeriale de expulsare le au oferit un banchet splendid în salonele Otelului Național. „Personele care au luat parte la banchet au fost doi: C. Balș, C. Resu, D. V. Cerchez, N. Magiar, V. Soarec, A. Sorec, Coltofeanu, C. Caranfil, C. Costopulo, A. Papadopulo, C. Balaban, St. Burghelea, Halița, G. Jovian, Coles A. Nicolescu și T. Nebunelc. „In cursul banchetului s’au ridicat mai multe toaste și s’au rostit mai multe discursuri, cari, fără a fi fost lipsite de moderațiune, au ținut pe comeseni într’o continuă emoțiune“. D-nii Secășanu, Ocășanu și Bănciulescu se vor îmbarca mâine spre a se duce în Francia. Aflam că numai d. ministru Radu Mihai s-ar fi fost opus și n’a semnat actul de expulsare a Românilor transilvăneni, iar nu și d-niî Stolojan și Nacu, cum au anunțat ieri fiarele din Capitală, adaogă același girnr. Sosiri la Iași.---Vineri 6 curent au 30 sit în Iași d. Mihail Cogălniceanu. Domnia sa se duce la moșia sa din județul Fălciu. Facem asemenea cunoscut, gfice j „Curierul Balasan“ din Iași că d. Vasile Alexandri, ministru plenipotențiar al României la Paris, s’a reîntors în țară tot în acea zi cu trenul de la 6 p. m., îndreptându-se direct la moșia d-sale Mircescu. — x— Patron.—Duminecă la 8 cor. s’a sărbătorit la Iași patronul brigadei a IV a de artilerie. La ora 11 și ju m. a. m. a avut loc un dejun în salonul oțelului Binder la care au luat parte o mare parte din ofițerii garnisanei orașului precum și mai mulți invitați. —x — —x— —x — —x — întrunirea de la Iași. — Sâmbătă a avut loc la oțelul Traian din orașul Iași o întrunire pentru a protesta in contra expulsărea din țară a șase români transilvăneni. După cât aflăm acesta întrunire a fost imponentă. Sala era prea mică pentru a putea conține mulțimea care alergase pentru a lua parte la acesta întrunire patriotică. —x — Mișcarea populațiunei orașului Botoșani.— Iată datele statistice de pe buletinele oficiale de la 25—31 August: S’au născut 11 băeți și 8 fete. Total 19. Au murit: 9 bărbați și 13 femei. Total 22 Căușele deceselor: Tușă convulsivă 1 ; afecțiuni cerebro-spinale 3 ; phtsie 3 ; bronhită 4; gastrită 2; disenterie 7 ; marasm 1; morte violentă 1. Demisiune.—Aflăm că dl P. Misir, doctor în drept de la facultatea din Berlin, profesor la Universitatea din Iași și unul dintre cei mai distinși membrii ai Tribunalului din acel oraș și a dat demisiunea din acesta funcțiune spre a îmbrățișa cariera de advocat. —x — —x— Mersul Vapoarelor intre Galați Braila.—Inspectorul vaporelor danubiane ne face cunoscut că, cu începere de la 19 Septembre (1 Octombre st. n.) cursele vaporului local Galați Brăila se vor schimba în modul următor : plecarea din Galați la 7j ore dim, 12 ore ameglă și 3 ore dupé ameglu ; plecarea din Brăila la 9 ore dim, 2 și 11/1 ore dupe amegă. It-Torytä/ti^Pelegr . Constantinopole, 6 Septembre. Cale indirectă.—Orice întrevorbire cu Sir de Wolff e suspendată pentru moment spre a permite Porții să examineze amendamentele ce conțin ele. Pare de altminterea că rezultă din programa lui Sir D. Wolff că terenul practic al negocierilor trebue să fie transportat la Cair unde să fie aceste negocierî conduse prin mijlocirea unui comisar otoman. Relațiunile cu Sublima-Portă vor fi întrerupte totă săptămâna viitare, din causa serbării „Durban-Bairani“. Costantinopole, 6 Septembre. Aceeași cale.— Nișce emisari bulgari unioniști au provocat ieri o mișcare la Cirpan, aprope de Filipopoli unde au tăiat linia ferată și au distrus telegraful. Miliția rumeliotă a fost trimisă pentru a menține ordinea, dar nu se pute avea decât puțină încredere în modul ei de a lucra față cu Bulgarii. Porta nu are alte informațiuni. Paris, 7 Septembre. Le Temps vorbind de afacerea Rumeliei,zice că situațiunea este forte gravă. Paris, 7 Septembre. Orecare cercuri politice desmint formal că evenimentele Bulgariei ar fi fost pregătite la Kremsier și că ele ar fi resultatul unei înțelegeri între cei trei împărați. Părerea generală e că în acest caz prințul Alexandru ar putea fi desaprobat și depus. Paris, 7 Septembre. O depeșă adresată din Berlinglarului : Dezbaterile,a glice că insurecțiunea Rumeliei a pricinuit în capitala Germaniei o mare surprindere și că se crede într’o intervenire imediată a puterilor semnatare a tratatului de la Berlin. Paris. 7 Septembre. Nișce depeși din Tamarava spun că francezii au făcut la 10 Septembre o recunoscere spre Trafat unde găsiră o mulțime de Horași bine întăriți. Francezii au avut 33 omeni cari n’au mai putut lupta. Belgrad, 7 Septembre. Schimbarea de note urmeza între Serbia și Portă în privința briganzilor. Cea din urmă notă serbescă cere de la Portă estradarea a duoă șefi de brigandi refugiațî pe teritoriul turcesc. Roma, 7 Septembre. Buletinul sanitar indică 239 coșuri din cari 174 morți în totă Italia. S-au constatat ieri 221 coșuri, din care 165 morți. Paris 8 Septembre. Majoritatea presei europene crede că revoluțiunea din Rumelia e resultatul natural al tendințelor naționale bulgare, și că ea a fost îndeplinită contra voinței Puterilor. Tratatul de la Berlin fiind violat în partea sa esențială, este cu neputință de a se prevedea consecințele unui atare sentiment. St. Petersburg 8 Septembre. „Le Journal de St. Petersbourg“ constată caracterul pacinic al revoluțiunei care a isbucnit, și de ceea e de datoria puterilor care au semnat tratatul de la Berlin, să ia măsurile pe care le vor crede trebuinciose. Gratz 8 Septembre Regele Serbiei a părăsit Gleichemberg noptea asta și s’a îndreptat spre Viena. CRONICA BUCURESCEANA Marți, 10 Septembre. Un consiliu de miniștri se zice că s’ar fi ținut Duminică séra, relativ la mobilizarea armatei. Concursul pentru bursele de agronomie s’a terminat Duminică la ministerul fc. Domeniehtr. DD. N. O. Popovicî, Ch. D. Druții și M. Popovicî, toți absolvenți ai șe6iei de la Ferestrea, au obținut notele de admisiune și urmeza a fi recomandați dlui ministru. — o — Principele Uruzoff, ministru plenipotențiar al Rusiei, a sosit ieri în capitală. — o — Comisiunea tarifelor a hotărît să convoce o adunare de industriași din capitală, pentru a vedea ce măsuri protectare ar trebui luate cu ocasiunea unei noi convențiuni comerciale cu Austro-Ungaria. —o— D. conte Tornielli, ministru plenipotențiar al Italiei a plecat duminecă din țară în virtutea unui concediu. —o— D. colonel Pastia, directorele general poștelor, s-a reîntors în capitală venind din Berlin, unde a represintat România la congresul telegrafic internațional. —6— I. Lascar Catargul, capul partidului liberal conservator, se află de duminecă în capitală. O întrebare alui ministru de Interne. — Acum câteva luni s’a pus în disponibilitate d-nn N. N. Brătianu directorul general al penitenciarelor pentru grave neregularitățî ce să dicea că ar fi făcut, pentru care s’a și numit o anchetă compusă din d nul Lupu Gostache, dr. D. Protopopescu și d-na Ganea primarul de Iassy. Aflăm că raportul s’a presentat ministerului încă din luna Iulie, întrebarea este cum rămâne cu posițiunea d-lui N. N. Brătianu ? este vinovat sau nu ? Afacerea acesta fiind gravă, așteptăm un comunicat sau un raport deslușit din partea d-lui ministru de Interne prin Monitorul oficial. Vom reveni. . —.~c Pentru primăria capitalei. — In str. Gândului, No. 4, din col. Negru se află msce case cu totul în ruină, parte din ele se află dărîmate, așa că copii din vecinătate adunându se pe lângă case ca sa se joce, sunt espuși la pericole. Ce este și maii mult, la cinci copii mai difele trecut le-a ■eădut mate cărămizi în cap, rănimdu 1.O—Asiful Elena Doamna.—Se vorbește că ministerul de instrucțiune publică ar fi dispusat ca elevele cari au rămas repetente la asilul Elena Domna să fie eliminate. Prea bine, dar întrebarea este ce fac acele eleve eliminate, care sunt orfane, fără tată, fără mamă și în complectă miserie ? — 6— D. Eduard Böemches, redactor al Ziarului „Bucharest Tagblatt“, a cerut ieri Curței cu jurați a se suspenda esecutarea decisiunei de condamnare și a fi liberat pe cauțiune până se va judeca pe IF*© It a, „’Un.ZveravLlvis, MIETTA (Urmare) 270 PARTEA 3P TT1 FEA, DOAMNA JORAMNIE XVI Voi sunteți fiii mei — Francina are trebă acum, glise Lucian, eșind din colțul în care stătuse, dacă -mi dați voie, me voiu duce ea să dau drumul trăsurei domnului Florentin Brousssel. Contele care, până atunci, nu vegiuse pe Lucian, rămase mirat și cu privirea întrebă pe Alexis. — Școlarul lui George Ramei, glise poetul. Băiatul acesta ne-a adus servicii importante și a devenit prietenul nostru. De altminteri el ne e drag și cu un alt titlu, e fratele de lapte al domnișorei Mietta. Fața contelui luă o expresie de mare bunătate. — Așadar, glise el mișcat, vorbind tînărului, te numesc! Lucian ? — Da, domnule, Lucian Morel. Și esei născut ? — La Vignotte, Saona de Sus. Contele puse o mână pe umorul băiatului și ’i glise cu un glas afectuos . — Scri ceea ce ai facut pentru fetița Erminia; ai iubit’o, ai fost, deși copil mic, protectorul și apărătorul ei. Bine, prietene, bine, îmi voi aduce aminte de asta... Es c își d ta unul din fii mei ! Lucian, roșu de confusiune, nu sciu ce să răspundă ; dar se plecă, luă mâna contelui și o duse la buze. Două lacrimi curseră pe obrajî contelui. — Aide, reuă el cu un glas încet și grav, mai avem încă să petrecem țile urîte , dar am nădejde, prietenii mei, că pentru voi fericirea va străluci din nou. — Așadar credeți că pentru d-voistră fericirea nu mai este cu putință ? întrebă George. Contele lăsă să -i scape un oftat. — Nu sciü, răspunse el. Și șopti: — Ascept! La nouă se sculară de la masă. Venise vremea d’a porni ca să se informeze. Erau nerăbdători să afle. Se hotărî ca Lucian să se ducă, cu trăsura în strada Linnéé, pe când George din parter să se ducă, în strada Caumartin, la domna Violet. Artistul și școlarul său plecară împreună. George se întorse cel de întâi, peste o jumătate de oră. La domna Violet nu văzuseră pe Mietta, și ea nici nu scia despre ceea ce se întâmplase în strada Linnée. George o informase, dar recomandându-i să nu spue nimic Laurenției. Peste douăzeci de minute după ce se înhumase George, se arată și Lucian. Ințeleseră numai decât după aerul lui că nu fusese mai norocit decât profesorul său. Mietta nu se arătase. Nu mai era nici o îndoială, fata căduse într’o cursă. — Mâine, dine George, me voiu duce la domna Juramie și ’i voia porunci să ’mi spue unde se află Mietta. — Nu, nu exclamă Alexis, nu vroesc ca să te întorcă la acea femee, nu trebue s’o mai vedî. — Dragă George, Zise contele de Soleure, Alexis are dreptate, nu trebue să te mai duci acasă la domna Jeramie. — Mé voiü duce eu s’o ved, reluă poetul. — Nici d-ta, prietene, replică contele, me tem de firea d tale nervosă, aî putea fi biruit de mânie, ceea ce nu trebue să fie. „Nu trebue nimeni dintre voi să se ducă la domna Joramie ; îmi vom lua eu însărcinarea d’a face acesta neplăcută visită, daca va fi de trebuință. „Cum v’am spus, n’aveți să vă ocupați de Mourillon. Ceea ce trebue să se facă pentru densul, se va face chiar de mâine. Dar trebue să ne reunim tote sforțările nóstre spre a ajunge să descoperim locul unde a fost dusă Mietta. Contele ’și de pe adresa, pe care George și Alexis o însemnară în carnetele lor, și adaogă: — Veți avea bunăvoința d’a ’mi comunica numai decât informațiile ce vi se vor putea da, ori de ce sora ar fi ele. — Domnule George, din 8 atunci Lucian Matei, vă rog să -mi dați o vacanță de câteva doi.— O vacanță ! Zise George, și pentru ce ? — Ca să caut pe sora mea de lapte, răspunse băiatul, ai căruia ochi straluciați ca doi cărbuni aprinși. — El are o idee ! dise Alexis. — Da, domnule Mollin, am o idee. — Ce vrei să faci ? — Nu vă pot spune, dar am nădejde să isbutesc. — Iți dau vacanța pe care mi-o ceri. Zise George. — Dar, reluă Lucian cam codindu-se mi-ar trebui și ceva bani. — Cât vrei ? — Mi-se pare că vreo două sute de franci... Alexis deschise un sertar de la masa să, pe când George scotea portofelul din buzunar. — Lăsați, prietenii mei, de 8 contele, asta me privesce pe mine. Luă un bilet de o mie de franci din portofel și -i dete lui Lucian, dic^ndu-î: — Iată, prietene, la asta. Avem toți încredere în tine, și nu trebue să fii strîmtorat din pricina lipsei de bani. — Domnule, răspinse băiatul, va voi înapoia ceea ce nu voi cheltui. — Nu, dae contele, o vei țină pentru tine ; va fi începutul bogăției tale. Emile Richebourg. (Va urma)