Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)
1885-09-16 / nr. 320
ANUL II. No—320 5 UT TOATA Un immer vechiű 10 ban. LUNI, 16 SEPTEMBRE 1885. Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimînața. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. 3. BUCURESCI ABONAMENTE: Pe an. In tote România leî 18.— 6 luni : „ „ „ 9— 3 Iunt: „ B „ 4.50 Scrisori nefrancate se refnsă. Articole nepublicate nu se inapoéste. InserȚiuni și reclam« 2 lei linia. Anunciuri pe pagina 4 a 60 bani linia. „UNIVERSUL“ Deschide abonamente cu urmatorele premii extraordinare Abonamentele încep la 15 și la 1 din fiecare lună. Pentru 1 lună Lei 1.50 „ 2 luni „ 3. „ 6 „ „ 4.50 » ® 1> »9. „ 12 „ „ 18. 13 Nc EMII Toți abonații pentru un an primic ca premiu 2 bilete de la Loteria Ateneului, care se va trage în Noembrie, și două frumose romane ilustrate. Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 3 frumose romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului și un frumos roman. Cei ce se aboneza pentru trei luni vor primi ca premiu 2 frumose romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului. Abonații pentru 2 luni vor primi ca premiu un frumos roman ilustrat. In fine abonații pentru o lună 2 frumose povestiri în valore de 1 left. NB. Domnii abonați anuali și semestriali vor trimite 50 bani în plus pentru portul premiului, cei pentru 3 luni 15 bani în plus. Abonații vor fi publicați în diar. mi citițim gUS" Oricine ne va procura abonamente pe suma complexivă de 30 franci iar Ziarul „Universul“ va primi ca premiu 2 bilete de Loteria Ateneului și 1 frumos roman ilustrat, Bucuresci, 15 Septembre 1885. Politică Ințelept. Folosindu-se de ori-ce împrejurări favorabile, unicele state din Balcani caută să-și intre în fruntariile naturale, definite de limitele până la care sunt în majoritate poporațiunile consângene lor. Astfel, scrrele din urmă ne arată că Serbia e gata de a lua armele pentru a câștiga o porțiune de teren care se menție echilibrul între forțele sale și forțele celorlalte state balcanice. Grecia și Muntenegrul sunt gata de a face același lucru. Mai mult, am venit cum în urma resboiului trecut, Grecia, fără a cheltui un glonț, a solut a câștiga o porțiune considerabilă de tărîm. Cretenii acuma se vor alipi de Grecia și ei au proclamat deja deslipirea lor de Imperiul Otoman. Și aceata este politica în general urmată în timpii aceștia : Fiecare tot aer folosesce de fiecare încurcătură pentru a trage cât mai mult folos. Austria a urmat pilda—sau mai bine a dat’o;—Rusia n’a procedat vreodată altfel—numai noi Românii am voit întotdeauna să fim mai catolici decât papa și am căutat să nu jefuim pe cutare vecin din drapta sau pe cutare altul din stânga. Credem c’ar fi bine să ne lăsăm și noi de sentimentalismul putred, care ne slăbesce și puținele puteri pe care le avem; e timpul ca să avem o politică fermă, în care—riscând tot—să cîștigăm tot atențiile și stăruesce din nou ca regularea chestiunei Carolinelor să fie supusă unui arbitraj sau cel puțin unei conferințe internaționale. Purtarea regelui, politica sa nehotărîtă și lipsa totală de energie pe care o arată față cu Germania, a căreia protecțiune pare că o cere, l-au făcut cu totul nepopular. Situația în ministerul de marină e aceeași. Canovas se încerca a împăciui conflictul, dar amiralul Topete a spus că de nu i se va acorda satisfacerea cerută, își va menține demisia. Este de temut că un și din alte orașe ale Cataloniei sunt consemnate în cazărmi. La San Sebastiano s’a trimis ordinul d’a se înnarma fortul La Motta. La fortul Palma, lângă Ferol, s’au pus în poziție tunuri mari. Se sporește materialul de apărare la Gibralalfaro (farul Gibraltarului). In Sevilla se iau măsuri cu totul extraordinare spre a se preveni nu se scie ce mișcări populare. La Gerona, cum și la Bisbal și Olot s-au concentrat forțe mari de garde civile și că detașamente mari au fost trimise în diferite puncte pentru a supraveghia linia căii ferate. Autoritățile din Ciampozuelos au depeșat guvernului că daca cursa taurilor care trebuia să aibă loc acum câteva mile și a fost oprită, n’ar fi executată, ele n’ar putea răspunde de ordinea publică. Și într’adever spiritele sunt forte exaltate într’acel oraș.j Miguel. DIN MADRID (Corespondența particulară a „ Universului”) 10 Septembre. Fie ce ții care întrece îngreuneza situația internă, încrederea dispare, bănuelile față cu guvernul cresc. Modul său d’a lucra atât către public, pe care ’l ține cu totul în întuneric în privința evenimentelor, cât și către presă pe care o decimează, nu pate îmbunătăți acesta stare de lucruri. Germania continuă a ’și menține premare număr de ofițeri superiori și vor urma exemplul. El imparcial în articolul șefi de fond țiiie că guvernul nu e la înălțimea circumstanțelor și că se arată incapabil de a conduce opiniunea publică a țerei. Conservatorii însă continuă a se arăta optimistă și nu cred în resboi. Cu tote astea se confirmă svonul că guvernul ar fi decis cumpărarea din Englitera a celor doi încrucișători comandanți de China în epoca conflictului franco-chinez. Tóte trupele garnisorei din Barcellona hipice flistară Aventura unui registrator de comisie.— D-nul Gh. Vreside, registrator de la comisia IlI-a din orașul Iași, avu nenorocirea să intre în magazinul de coloniale al lui Ițic Leibovici ca să cumpere diferite articole de băcănie. Neputănduse înțelege asupra prețului, s’a iscat o cărtă între ei, care a degenerat apoi în insulte grave la adresa cumpărătorului, sub pretext că acesta i-ar fi furat o lămâe în valore de 5 bani. In cele din urmă fu dat chiar afară din magazin. Wresiie, indignat de ofensa suferită, se plânge locului competent. Culpabilul fu chemat la comisie spre a se cerceta cazul. Evreul însă și aici, în pretoriul comisiei, își permite cu nerușinare a repeta cuvintele insultătore la adresa lui Vresioi. Astfel, a avut loc o acțiune corecțională care a ajuns de’naintea Secț. I a Curtei de apel din Iași. Acesta prin decisiunea ce a pronunțat în audiența de la 5 Septembre curent, a condamnat pe Ițic Leibovici la 15 zile de închisore și 50 lei amendă. Un ospe la Iași.—De vr’o câteva zile a sosit în orașul Iași, scrie „Curierul Balasan“. A. S. Principele Dimitrie M. Sturdza, fiul răposatului Mihail Sturza, fostul Domnitor al Moldovei. A. S. principele Dimitrie, devenit prin testamentul defunctului său părinte unul din proprietari teritoriali cei mai mari ai României, a venit în țară cu familia sa unde se va opri câtva timp pentru aranjarea afacerilor sale. Dupe acesta se va întorce iarăși la Paris, de unde este decis a reveni în curând spre a se stabili definitiv în țară. Mercuri în 11 ale curentei cu trenul de 7 ore diminetța A. S. principele Dimitrie Sturza cu soția sa, principesa Ecaterina, însoțit de dl. avocat G. Crupenschi a plecat din orașul nostru la proprietatea sa Flămânzii din jud. Botoșani. —x— —x— Strangulată.—Peste șanț, în strada Bucuresci din Galați s’a găsit o femei strânsă de gît în domiciliul seu. Atât parchetul, cât și medicul de eu-