Universul, noiembrie 1885 (Anul 2, nr. 359-384)
1885-11-08 / nr. 365
UNIVERSUL—8 NOEMBRE 1885. ÎNFRÂNGEREA ȘERBILOR (Victoria de la Slivnița) Sofia, 5 Noembre. Până acum au sosit în Sofia peste 15,000 ómeni venind din Rumelia și din diferite orașe ale principatului; trupele îndată ce sosesc sunt îndreptate spre Slivnița, unde se va decide bătaia dintre Serbî și Bulgari. In Sofia domneste o activitate extraordinară; soldații pleacă în marș forțat; se organiseza ambulanțe și spitaluri chiar in case particulare ; lucrările de apărare a Sofiei se activeza cu o energie deosibită. Serbii bombardeza întăriturile de la Slivnița; acest bombardament nu póte face mari stricăciuni de vreme ce serbii n’au decât tunuri de câmp ; tunurile lor de asediu Țl. n’au sosit încă. Din Sofia se aude mereu canonada. In spre Vidin s’a întâmplat mai multe lupte între Bulgari și Serbi. Sârbii au făcut prisonieri 1 batalion regulat bulgăresc. Soiri positive n’au sosit încă. Slivnița 5 Noembre. Serbii în număr considerabil, de 25000 aprope au atacat astăzi posițiunea Slivnița prin două părți, pe la drepta și pe la stânga după o bombardare de mai multe ore. Lupta a fost din cele mai crâncene și cu tota superioritatea numărului. Serbii au fost respinși pe tota linia suferind perdere din cele mai mari; ei au lăsat în mâinele Bulgarilor câteva tunuri și un număr însemnat de bagaje și munițiuni; dacă însă Bulgarii dispuneau de o cavalerie numerosă, succesul ar fi fost cu mult mai mare. Trupele bulgare după ce au respins acele două atacuri luară la rândul lor ofensiva urmărind pe inamic până la o distanță de 6 kilometri, cauzându-i mai multe pierderi și făcând un număr mare de prizonieri. Bulgarii având în cap pe vitezul lor principe s’au bătut într’adevăr caniscelei. Entusiasmul lor e indescriptibil. Perderile bulgarilor se urcă la aprope 1000 morți și răniți. Prezența prințului la Slivnița a contribuit forte mult la victoria.. A. S., călare și espus la focul inamic, îndemna cu vocea sa pe bulgari la luptă; împrejurul prințului au murit mai mulți soldați din gardă. Armata sârbească s-a dus să se reorganiseze la o distanță de 8 kilometri; ea aștepta ajutorele care trebue să sosească neîntârziat de la Trn. Corpul din Bresnik a primit ordin să înainteze spre Slivnița. Până mâine sau poimâine nu mai pate fi vorbă de o acțiune, de vreme ce și serbii și bulgarii sunt ocupați sâ-și adune răniții. Astă seră sosesc din Sofia 7000 omeni cu 18 tunuri. Trupele din alte părți sunt trimise în grabă la Vidin, unde se va întâmpla în curând o bătălie. Aci bulgarii sunt mult mai numeroși. Serbii își dau tóte silințele să învingă la al doilea atac al Slivniței;lupta va fi cât se pare de crâncenă. Mare entusiasm pentru victoria repurtată asupra șerbilor la Slivnița. Orașul iluminat și o mulțime de lume adunată în piața palatului striga să trăescă apărătorul Bulgariei. Au început să sosesca răniți din Slivnița. Au sosit asemenea mai mulți prizonieri sârbi. Se crede că în timp de câteva zile nu va fi nici o luptă, din cauza mulților răniți din ambele părți. Bulgarii au 20.000 omeni concentrați. Mâine se așteptă încă 6000 omeni din Rumelia. Se vorbește că s’a întâmplat o nouă luptă în direcția Vidinului. Amănunte n’au sosit încă. Sofia.5 Noembre. Consiliu practic Spre a face să dispară urmele vărsatului îndată ce a intrat în convalescență, luați o bucată de carne de vițel cu sânge și aplicați o încă caldă pe amândouă părțile feței. Acesta cataplasmă se păstrază tota noptea. Repetând operația până la vindecare, pielea rămâne ca și înainte de bolă. Spice din Străinătate Furia unui negru.— „Eco d’Italia“ din New York spune urmatorele : „Un negru din Noul Orleans Edward Benecke, căruia ’i fugise nevasta din causa bătăilor, înarmându se cu un cuțit porni s-o caute. Presupunând că nevastă-sa fugise la domna Domingo, creolă spaniolă, vru să intre cu sila în casa acesteia. Văzând cu cine avea a face, domna Domingo, eșind pe o portița de la spatele casei se duse la postul cel mai apropiat de poliție ca să cera ajutor. Dar acolo află că nu era nici un policeman disponibil. Creola nu -și pierdu cumpătul: se înturnă acasă, pe când negrul pătrunsese deja înnăuntru și făcea o mare gălăgie. Ea se duse la un dulap luă un baston cu șiș, scose șișul și înfruntă pe înfuriatul negru. Ii porunci să osti numaidecât din casă, și respunzend el cu o insultă, ea ’i dete o lovitură cu șișul străpungându-i inima. Policemanii sosiră cănd tragedia se sfîrși. Luară pe rănit și ’l duseră la spital unde el muri. A putut vorbi însă și a spus că nevastă -sa l’a rănit și l’a omorît. Creola spaniolă s’a constituit prisonieră.“ —o — Kraszewki.—Citim in Zorele italiene că marele poet polonez Kraszewski, după ce a eșit din închisorile de la Maldein-Joburg, unde fusese băgat fiindcă iubia Polonia și nu Prusia , s’a dus în Italia și actualmente se află la Genova. ANECDOTE Un țăran ajunse la o vamă având în traistă un cașcaval. Funcționarii ’1 apucară de taxă. — Nu plătesc. zise țăranul. — Atunci n’o să treci. — Ba o să trec, picând astea se așeză p’o laviță, scose un codru de pâine și mâncă tot cașcavalul de față, cu soldații cari ’1 priveau mirați. — Acum puteți plăti și de băut, Z‘se țăranul la urmă luându’șî bățul și pornind înainte. Tritimne Scrii Bucuresci. 7 Noembre Profesore de limba germană se vor numi la esternatul de fete din Bucuresci d-sea Baronzi iar la cel din Craiova d-ș0ra Arnold. După noul proiect de lege în privința doctorilor militari, doctorii în medicină vor intra de aci înainte în armată cu gradul de căpitan. — o— D. Beri Justerrendașul moșiei Drăgășani din județul Suceava a dat faliment pentru suma de 1.500,000 lei. —o— MM. LI. Regele și Regina se vor instala la palatul din capitală, în urma unor noui disposițiuni. Cu ocasiunea aniversărei a 16-a căsătoriei MM. N. s’au expediat la Sinaia numerose telegrame de felicitare din tote unghiurile țerei. —6— Când sosi în dreptul Radujevațului, bateria sârbă, ca semn de scuze, se puse în linie de bătie și pe când mașina fluera soldații serbî presintară armele înnaintea vasului românesc. D. ministru de resbel a relatat cașul M. S. Regelui la Sinaia. Revisorul școlar Brătășanu a fost condamnat la un an închisore de tribunalul de Caracal, pentru imoralitate în exercițiul funcțiune. Circulă zvonul că corpul III de armată avea a trece în Dobrogea. De la ministerul de resbel nu s’a dat încă un astfel de ordin. — c— ziarele spun că guvernul nostru a trimis o notă puterilor prin care se face cunoscut că în cas când se va permite Serbiei o anexare a districtelor bulgare, România are și ea de cerut ceva. — o— In Lom-Palanca s’a răspândit zgomotul că un corp de armată bulgară înainte ea spre Negotin în Serbia. Se zice că acest oraș este în flacări-O altă depeșă Zce că a avut loc o luptă nefericită pentru bulgarii între Acilie și Vidin. El ar fi avut mari perderi Se lucreza grabnic la fortificarea Vidinului. — o— Din Câmpu Lung se vestește că poliția a pus mâna pe autorii marelui foc din luna trecută. —o — Azi încep la Galați esamenele căpitanilor aspiranti la gradul de maior. —o — Trenul de Giurgiu a sosit alcăieri în Bucuresci cu întârziere de două ore din causă că s’a stricat o rolă la locomotivă. —o — Am spus ieri cum o baterie serbésca trăsese asupra unui vas român. In urma aplicațiunilor șalupa română a pornit din nou spre Severin, trecând pe lângă malul sârbesc. — 6— 3 LIST De personele cari au venit în ajutorul sărmanei văduve a lui Popescu, șeful de tren sdrobit în gara Focșani și care de 16 ani slujea statului : Suma din urmă lei 503 b. 10. Galați: Kovatoh . 50.—Heinrich Fridel b. 50.— P. Petrovicih. B. Ciuntui 1. 1.—Cost. Crintia b. 50.—Ghiță Vasilescu b. 50. — Ion Gh. Cazacui b. 50.—Vasile Gheorghiu b. 50. — St. I. Stefanescu b. 25.—Anastase Popescu b. 30.—Haralambi Caramitru b. 50.—Strai Hosenberg b. 50. Dim. Coșmel lei 1.—Franț Volenski b. 50.—Nicu Frunzescu lei 1.—Tahi Pann b. 50. — Matachi I. Dovidis b. 50.—Vasilica M. Dovidis b. 25. — Dumitrică M. Davidis b. 25.—Antoni Costi b. 30. — Dimitrie Vilanescu b. 20.—St. I. Khcomban lei 1. —Gasparo Pesando b. 50.— C. P. Felimon b. 50. —Diamandi Stamati b. 50.—V. I. Ganea lei 1.—Ecaterina Ganea b. 25.—Nicolae Ganea b. 25. — Craiova: Tache Gabrielescu lei 5.— Suma totală lei 522 b. 65. Urmare pe mâine. NB. In lista din urmă s’au scăpat doue erori și anume : d. George Banu a dat numai 2 lei iar nu 10. dece lei a dat d-na Carolina de Prato din comuna Costescu jud. Argeș, adăogăm că totalul era just. Director și redactor: Nicolae Procopiu IFoiț©, „■CTn.ivers-al-u.i“ TESTAMENTUL Y 9 PRINCIPELUI BISMARGK ) PARTEA ÎNTÂIA Ferdinand și Agnes „Ai înțeles mărimea acestei învățături când erai mică, iar acum, când în realitate trebue s’o practici, te arăți o femee de rând și fiindcă nu poți să domnesc asupră-ți, vrei să ’țî distrugi fericirea pentru totdeauna. „Dacă nu vei asculta de rugăciunea lui Ferdinand, dacă vei voi să ’țî arăți tăria în acesta ocasiune, lui nu ’i va remânea să crezi de cât că tu ești fără inimă și fără simțire ; dragostea lui ’ți va fi înstrăinată pentru totdeauna. „Dar dacă vei face ceea ce nici nu îndrăsnesce să cară și nici nu trebue să îndrăsnască, atunci ’1 rușinezi și acestă rușinată ’1 va readuce la piciorele tale. „Și apoi, urma bătrânul scoborînd tonul astfel încât cuvintele lui d’abia Vaubeau, tu nu trebue să te temi d’o comparațiune cu o altă femee, fie chiar și Agnes; avantagiile tale vor fi mai bine recunoscute de Ferdinand. „Sunt sigur că tu vel remânea datore acelei fete, ea va întorce către tine inima lui Ferdinand. Matilda stătea adâncită în cugetări, cu capul plecat, și părea că judecă dacă era sau nu bine să urmeze sfatul bătrânului. In sfârșit rădică capul ; pe fața ei se vedea espresiunea unei tari hotărîrî; întinse mâna bătrânului și zise cu emoțiune: — Aî dreptate, voiu face ceea ce mă sfătuesci. Voiu merge eu însămi cu tine ca să găsim pe Agnes și s’o aducem aci d’împreună cu tatăl ei. Bătrânul o apucă în brațe, o sărută pe perși Zise : — Dumnezeu fie lăudat, copila mea, că ’ți a dat curagiu și că a îndreptat inima ta spre acésta hotărîre. Nu te vei căi nici o dată de dânsa, și într’o zi când acésta faptă a ta va fi de mult uitată, nimic alt de cât binecuventarea acelor nefericiți ’ți va fi de mare folos. Apoi se duse și anunța pe Ferdinand despre hotărîrea Matildei. Tînărul intra în casă cu ochii plini de lacrimi ; lua mâinile Matildei și ’l vorbi doborlt de emoțiune : — O, Matilda, tu esc! cea mai bună, cea mai nobilă dintre femei! „Dacă o dată vei voi să afli causa pentru care am lucrat astfel în privința ta, vei recunosce atunci că eu n’am iubit și nu iubesc altă femee afară de tine, cu tote aparențele care par a vorbi din contra. „’Ți repet, crede-mă Matilda, nu iubesc pe fata lui John ! Ea se întorse de la dânsul fără să ’I respundă ceva. In câteva minute se îmbrăcă și apoi eși cu Pascal ca să găsăscă pe Agnes pî tatăl ei și să ’l aducă într’o trăsură. Ferdinand iernase cu copilul. Matilda și bătrânul luaseră cu dânșii albituri și haine pentru ca bolnavii să potă eși fără primejdie. Rămas singur, Ferdinand se așezâ lângă leagăn și ochii lui se ațintiră asupra copilului care dormea liniștit și pe care ’l privi îndelung. — Sermană ființă, murmură dânsul, numai pentru tine trebue s’ascund Matildei causa pentru care o părăsesc căci ce viață ați avea voi când ați afla acel grozav secret, necunoscut, afară de mine, decât de o singură persană în lume, și căre me face să tremur pentru existența vostra ! Se sculă și se preumblă prin cameră în lung și în larg. — Nici Pascal nu trebue să cunoscă acest secret ; el care a făcut acastă călătorie, ar muri de întristare. După vr’un ceas se auzi păsuri pe scări , tînărul se grăbi ca să deschidă și văzu cum bătrânul Pascal aducea în brațe pe Agnes care dormea adânc și cum Matilda conducea încet pe bătrânul orb. Se dete la o parte și schimbă în șuptă câteva cuvinte cu Pascal, pentru ca John să nu-i audă glasul și să devie neîncrezător. Pascal ’i răspunse că găsise pe fată în prada unor friguri violente, dar că totuși a trebuit să ’i dea un praf pentru dormit spre a o aduce mai cu înlesnire. Când orbul și fiica sa fură așezați în casă, Ferdinand mulțumi încă o dată Matildei apoi eși cu Pascal spre a se duce să se stabilescă în locuința acestuia. Pascal avea mai multe soiuri de ocupațiunî dar Ferdinand nu se ia cu siguranță din ce trăesce. O ocupațiune a bătrânului era de a cânta la pian prin restaurante și cafenele adesea cu reputațiune forte îndoiasă. El învită pe Ferdinand să -l însoțască la restaurantul unde avea să cânte în acea seră și să stea cu densul până vor putea să mergă acasă împreună. — Am a’ți vorbi despre ceva forte important, Ferdinand, închecă bătrânul, vreau să ’ți destăinuesc un lucru pe care de mult ar fi trebuit să ’l cunosc. Vei înțelege atunci causa pentru care te-am silit să te căsătoresc cu Matilda. „Seii cât te iubesc , te iubesc astfel precum, numai un părinte pare să ’și iubrască fiul, dar nu scit ceea ce Matilda încă n’a scitt până mai adineore, adică că dânsa, femeea ta este fiica mea! Ferdinand se prefăcu așa de mirat d’acesta încât a se opri pe loc ca să ’l privescá, silind pe bătrân a se opri. Valiam Borst (Va urma)