Universul, februarie 1886 (Anul 3, nr. 432-455)
1886-02-14 / nr. 443
Universul celor spre a reda celui d’întâi puterea temporală. Vă pot asigura că despre acest lucru nici nu e—și nici nu pote fi—vorba. Și chiar facerea concesiunilor, atunci numai când Papa s’a lăsat de politică în Germania, dovedesce acesta. * Chestia Orientului ocupă forte mult cercurile politice de aici. Mai toți politicii sunt contra atitudinei belicase pe care Grecia continuă a o avea. Se vorbesce că, față cu acestă atitudine puterile vor trimite o nou notă colectivă la Atena. Venirea prințului de Muntenegru aici este asemenea forte mult comentată. El ar fi spus unui corespondent de la Kreuzzeitung că e mai mult decât sigur despre încheerea păcei între șerbi și bulgari, și ar fi adăugat, că deși Rusia nu prea vrea să primescă acordul turcobulgar, în cele din urmă îl va primi cu mici modificări însă. * Comandantul excadrei Germane a primit instrucții ca să se ducă la Suda, unde se află flota de demostrație pe costele Greciei, mai înainte de vineri, 14 corent. Germanicii». Spice din țară Taxe de timbru.—Numai pentru primirea unei moșteniri s’a plătit cu taxe de timbru calculat 2 ° C—suma de 59,700 lei, scrie „Liberalul“ din Iași. —♦— Cutremurul de pământ de deunăzi s’a simțit și la Galați, spune „V. Covurluiului.“ —♦— O neglijență. — Camera de Comerciai din T S Severin, scrie „Voința Mehedințului“ nu se ocupă de interesele Comerciului, nu se întrunesce, lasă pe streini a abusa, prin exportul productelor de încredere a românilor, fără a se interesa despre acesta stare de lucruri. Dacă lucrurile vor fi stând astfel, atunci nu avem decât să blamăm pe membrii acelei camere de comerciu. Județul Vaslui. Populațiunea județului Vaslui numără 95.000 peroane de ambe sexe și diferite etăți, bătrâni, tineri și copii, cari compun 15,618 familii. Contribuabili în 56 comune rurale și una urbană, cu venit anual după budgetele aprobate și deja lucratare de 374,071 lei, 44 bani, și cheltueli 368,508 lei, 99 bani. Rule epidemice și contagiose anul acesta n’au fost. S’au născut 4,581 și au decedat 2,610 în timp de un an, considerat de la 1 Iulie 1884 până la 1 Iulie 1885. Timpul. — Ieri și alaltăieri în mai multe orașe a nins și a fost înăntoare. La Babadag, Brăila, Oltenița, Buzău, Călărași, Galați, Macin, Mangalia, Rîmnicu- Sărat, Sinaia, Tulcea, a fost vînt forte tare. 2 La Bechet, Predel, Valea Călugărască, a nins mult. La Constanța a fost asemenea vînt și marea turburată. Loteria bisericii sf. Petru și Pavel din Brăila se va trage la 23 Februarie. ...............................€»------------------------ 1ST a tatălui Teslegeschc © Pesta, 10 Februarie. La Sofia a făcut cea mai bună impresiune disposițiunile luate de ministrul de interne contra agitațiunii pentru formarea unei legiuni unguresci în Serbia. Din acesta s-a conchis că guvernul unguresc nu se lasă să fie influențat de simpatiile manifestate pentru Serbia. Sofia, 10 Februarie. Comitetul Crucei Roșii de aci a trimis o adresă către medici, prin care ’I întreba dacă, isbucnind răsboiul, se vor pune la disposițiunea comitetului. Madrid, 10 Februarie. Se vorbesce din nou de agitațiuni carliste, Ziațele din orașele basche și aragoneza denunță că s-au cumpărat arme din Anglia pe socotela carliștilor. Guvernul ia măsuri. Organele carliștilor spun că pretendentul e contra oricârei acțiuni în momentul de față. Se vorbesce că față cu admonițiunele energice ale cabinetului Gladstone și ale guvernelor celorlalte mari Puteri, Grecia e dispusă a ceda și nu va fi trebuință de mijloce violente spre a împedeca un atac al Greciei contra Turciei. Organul lui Komaroff, publică un manifest al prințului Petre Karageorgevici, din Genoa, cu data 1 Ianuarie. In acest manifest pretendentul îndemna pe Șerbi să se scape de actuala domnie, care duce țara la peste. Prințul închee zicând, că îndată ce va fi venit momentul oportun dânsul se va pune la disposițiunea țării. Londra 11 Februari. Camera Comunelor. Guvernul declară că momentul nu este oportun pentru a obține de la Sultan concesiuni teritoriale în favorea Greciei. Dieta a trimis la o comisiune de 21 membrii proectul de lege asupra colonisațiunii provinciilor orientale. Ministru agriculturii, d. Lucius apărînd proectul, a făcut să reiasă că pericolele ce rezultă din agitațiunea poloneză, care dureza de 30 de ani, cere remedii neîntârziate. Pe urmă a susținut că legea nu era neconstituțională, și a adăugat că dacă majoritatea cere garanții speciale în acesta privință, guvernul e gata să le dea întrunire. — Ațu lucî la 8 ore sara iar se întrunesc la Universitate profesorii și profesorele din capitală spre a continua discuțiunea asupra proectului de lege al instrucțiunei. ”£ Balul comercianților din capitală va avea loc la 15 Februarie în sala Tetrului Național. M. S. Regele a binevoit a promite că va onora cu prezența la acest bal.Ä La Ateneu vorbesce astăzi Jouî, la 81, ore sóra, d. C. D. Demetrescu despre principiul autorităței în educația modernă. Greutatea unui creer.—La ospiciul Mărcuța a murit luna trecută un nebun ; era de nație germană, de meserie mecanic ; nebunia lui era delir religios. Doctorii, în cercetările lor, i au desfăcut țasta, iau scos creerii și între altele l-a cântărit. Au găsit că avea o greutate de 1510 grame pe când se scie că greutatea obicinuită a creerului la om nu trece peste 1300 grame. Iată un om care de nu se făcea mecanic, ceea ce nu era puteaplecarea lui și de învăța carte, ar fi fost un mare cugățător. 21c Bólele cari au secerat populația capitalei în săptămâna de la 2 — 8 Februarie au fost: meningita cu 5 victime, scarlatina cu 2, tusea convulsivă cu 3, bula de stomac cu 10 și oftica cu 44 de victime ; de alte bule au murit 45. Născuții în săptămâna acesta au fost cu 46 mai mulți decât morții. Sigiliul gimnasiului Cantemir din capitală dispăruse încă din Septembrie trecut, fără a se presupune cum și unde. Domnul s’a descoperit că fusese sustras de un elev din acel gimnasiu, anume Gr. Goruneanu în unire cu alți doul, Constantinescu și Popescu. Numiții și făcuseră prin ajutorul lui certificate de trecere dintr’o clasă în alta atât pentru denșii cât și pentru colegii lor iernași repetenți prin alte gimnașii. Faptul se cerceteza. i Om cu prevedere.—Romu’u3 Parianu pe când era agent comunal clasa III, prevăzând, că n’o lă ăsă cu bine din slujbă s’a păstrat d’un sigiliu pe care l’a furat din cabinetul șefului său; cu acest sigiliu și-a turnat după destituire un minunat certificat cum că d-lul este un om vrednic și onest, după care s’a pus în urmărirea unui loc mai bun. Din nefericire inspectorul Ciocanelli i’a descoperit șiretenia și i’a dat un adăpost în localul prefecturei. Numitul se mai servia de sigiliu ca să facă și mandate de aducere , astfel s’a întîmplat cu femeea Frusina din str. Liniște! No. 16 care a fost ridicată de sus numitul în puterea nopțetsc „ . . Un mare bal va fi cu adevărat acela al Uniunei Societăților, și care va avea loc în sera de Luni, 17 Februarie 1886 în sala Teatrului Dacia. Douăsprezece societăți române din capitală s’au înfrățit pentru a da acestă petrecere în unic scop filantropic. Sala, pe lângă alte decoruri, făcute într’adins, va fi ornată cu 12 stindarde ale societăților înfrățite. Președinții cu comitetele lor, purtând eșarpele de onore și cu semnul destinctiv al fiecărei societăți, vor face primirea unor vizitatori, care vor bine-voi a lua parte la acestă mică sărbătore populară. La acest bal vor lua parte și alte Societăți române din provincii. Intre alte danțuri se va esecuta și un Cotilion, compus numai din domnele și domnișarele îmbrăcate în costum național. La orele 12 noptea se va da un banchet la care vor lua parte delegații Societăților și personele de distincțiune cari vor bine-voi a onora cu prezența lor acest val popular, și vor primi invitațiunea biuroului Uniune!. Se vor ține mai multe discursuri. O lipsă îndelungată de bani a hotărît, pe Dumitru sin Dumitru și pe Andrei Porojan să escamoteze o bucată mare de postav de la d. Marin Andreescu din calea Criviței No. 81. Pe când se certau de la împărțelă, a apărut un ipistaz care nu numai i-a împăcat, luându-le postavul, dar s-a asigurat și de personele d-lor în localul secției respective. ± Nenorocos.—Vasile Naum a făcut încercare să introducă spirt într’o bășică de bou, dar a fost prins de controlorul de la Colentina, și s’a jurat să se lase de meseria acestu.i O neînvinsă melancolie stăpânea pe femeea Lina Georgescu văzând cum trece carnavalul și n’avusese ocasie să mergă la vr’un bai, fiind lipsită de un costum țărănesc. De aceea mare ’1 fu bucuria descoperind la o dorină din otelul Nemțeica un altfel de costum, numai potrivit pe talia sale, pe care ’1 și subtilisă, dar mare ’i fu desperarea trezindu se alaltăieri în localul secției 30 cu un subcomisar în față care începu să ’l rascolescă trecutul d-sale din fir în păr. Viena 10 Februarie. Berlin, 11 Februarie. Petersburg, 10 Februarie. i CRONICA BUCURESCEANA Ioni, 13 Februarie. Sosiri. — Au sosit în Capitală : d. general Racoviță, coandantul corpului no Iași, dela Bruxsel. 14 (116) Februarie 1886 ...............................O.............................. ACTE OFICIALE D nil M. Georgescu și Ion Popescu sunt numiți sub-comisari clasa I pe lângă prefectura poliției Capitalei. * D. Iordan Teodorescu este numit în funcțiunea de comisar la despărțirea II din orașul Giurgiu. * D. C. Ionescu, actual subcomisar clasa I pe lângă prefectura poliției Capitalei, se depărtază din funcțiune. * D-nii Matei Corbescu și Alexandru C. Șendrea sunt numiți membrii în consiliul de administrație a căilor ferate ale Statului. * D. Constantin P. Filitis, fost mem tFcția: „Univ ©r ®val«.i„ BHAINELE VIEȚEIÎ PARTEA IN TĂIA Crima de la Grandval XXII 68 Miliónele Domnului Jeramie Mumă fără copil ,— Lasă, Fox, taci, zise ea credinciosului paznic ; destul, destul, culcă te ! Câinele mîrii și intră la loc în cutia lui. Innaintați.— Ce vrei d-ta? mă întrebă femeea? „—■ Caut să găsesc un loc, respunsem dacă ve trebue p’aici o servitóre...... „— Nu, n’avem trebuință de nimeni momentul acesta. „— De unde vii? „— Am plecat ațji de dimineță de la mers. In câteva cuvinte, spusei arendășicei fusesem bolnavă și că stătusem aproperte luni la spital. „— Te-am vindecat bine ? mă întrebă așa. ,— Da, dómna, și cer numai ca să fez. Ai mai slujit la moșie ? ,— Da, dómna, răspunsem fără să ez. Arendâșdi ea îmi zisese ca să intru, și după ce mă așezamu pe o laviță, ea ’mi Zise : „ — Am într ’acest moment două servitóre de care’s mulțumită , nu te pot lua prin urmare, dar am o soră măritată ca și mine cu un arendaș; ea locueșce la vre-o șapte leghe departe de aici și tocmai are trebuință de o servitóre tîneră care să cunoscă puțin munca de la moșie. Vei câștiga douăzeci de franci pe lună. Vezi dacă ți place locul acesta. n — Oh ! nu cer mare lucru. ..— Atunci primesc! ?— Da, domná, și-ți mulțumesc. »— Și bine, vei cina cu noi di sera, te vei culca aici și mâine dimineța bărbatul meu te va duce la soră-mea, în căruța lui A doua zi, după améza, eram servitore la arendașul moșiei Moulin-Foulon. Acolo, Denise, văzendu-mi de trebile mele zilnice, mergând la câmp, respirând aerul bun al câmpiei și al pădurei încet încet, îmi redobîndii cu totul amintirea. Ah! era o adevărată înviere de astă dată. Mi se părea că eram dintr’o letargie lungă. Părăsii moșia Moulin-Foulon, unde eram destul de bine, după ce stătusem acolo vre-o doi ani. Aceeași causă care te-a făcut să părăsesci pe foștii tei stăpâni, Denise m’a silit și pe mine ca să plec. N’aveam însă ca să mă apăr în contra unui argat, ci chiar contra arendașului care vroia să mă facă amanta lui. Indignată, îmi cerui socotela, fără să spun pricina, și plecai. Ca și tine, Denise, eram economă, căci aveam mai bine de două sute de franci în buzunar. N’am trebuință să ’ți spun că mă gândisem necontenit la fiică mea, și că doriam mai cu joc de câte ori când ca s’o văd și s’o îmbrățișez. Mă hotării să împlinesc acestă trebuință a inimii mele, mai înnainte d’a mă gândi să ’mi găsesc un loc. Mă dusei în orașul cel mai apropiat de unde luai diligența care se ducea la Poitiers. Pe atunci, n’aveam, ca acum, mulțumită drumurilor de fier, comunicări ușore cu tote orașele mari, îndată ce sosii la Poitiers, mă înfățișai la spital, unde fuse primită în biroul pe care ’l cunosceam. Mă adresai unui tînăr, un funcționar, și ’i spusei că doriam sa sciü unde era copilul meu, născut la spital în 1838. — In ce zi? mă întrebă funcționarul. La acestă întrebare nu putui să răspund. Nu sciam. — Scii cel puțin luna? Putui spune că era în Octombre. Funcționarul luă un registru, îl deschise și căută. -- E că, 7*30 e^‘ Un copil, de sex femenin, născut la spital la zece Octombre. Fetița a fost declarată la oficiul stărei civile ca fiind din tată și mamă necunoscuți. „— Ce nume i-s’a dat, domnule? „— Virginia—Ursula. „— Unde este ea, domnule? Vreau să mă duc s’o văd.... D-ta înțelegi, sunt mama ei. »— Nu ’țî pot spune asta, noi nu seim lucrul acesta aici. „— Dar unde să întreb atunci. „—La biroul ajutorărei publice, serviciul copiilor părăsiți. Ești din spital, întrebai unde erau biurourile ajutorărei publice și mă grăbit a me duce acolo. Mă găsii față în față cu un bătrân pleșuv, cu barba albă și cu ochelari. Rescolind prin hârtiile puse înaintea lui și fără să mă bage în somn, el mă ascultă totuși, căci după ce sfârși, deschizându’și tabacherea și luând o prisă puternica de tabac, se sculă, luă un registru și începu să’l răsfoească. Asceptam tremurând și plină de nerăbdare întocmai ca flămândul ce ascepta o bucată de pâine care’i va potoli lumea. Ah! Denise, n’am mai uitat acel moment, cel mai dureros din viața mea. Il văd și acum pe acel bătrân pleșuv și cu ochelari, aplecat d’asupra registrului. Peste un moment ridică în sus capul, se uită la mine cu nepăsare, și cu acelaș ton cu care ar fi zis: „Să'ți fie de bine, sau Dumnezeu si te bine-cuvintezi!“ el răsti aceste îngrozitore vorbe : „— Copilul despre care ’mi vorbescl d-ta nu mai există, a murit anul trecut la doică. Emile Richedtwy (Va urma)