Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)

1886-10-09 / nr. 635

Viveran­ No. 635, se află la Dorohoiu, în gardă la d-nul se­nator Eduard Gherghel. Amândoi plecând cu un birjar evreu de la Târgu-frumos, spre a merge în Doro­hoiu au fost atacați în pădurea d-lui Mi­hail Sturdza, de o bandă de tâlhari evrei, după îndemnul și ațâțarea birjarului. D nul Gherghel și de Biez, scăpară din ghiarele acestor fiare nesăținse, mulțumită energiei și curagiului lor oțelit în acesta împrejurare cu două țevi de revolver în­dreptate contra atacatorilor. Fript.—In ziua de 22 Septebre, cazan­giul de la mara cu aburi a d-lui Petre Ioanide din comuna Frumușica, județul Ialomița, anume Vientzer Grad, voind a porni móra, s’a spart căminul de la ca­zan și, isbucnind apa din el, s’a fript pes­te tot corpul, făcându’l mai multe arsuri. S’a invitat medicul plășel a se transpor­ta în localitate și a da ajutorul necesar su­ferindului.­­ Un bețiv în fântână.— In ziua de 26 Septembre s’a găsit înecat în fântâna din ograda caselor d­lui State Pavelescu, din comuna Lespezile, plasa Siretu, județul Suceava, locuitorul Gheorghe Piștea, în etate de 50 ani, și după cercetările fă­cute s’a constatat că numitul locuitor, în sara de 25 a acelei luni, fiind amețit de băuturi spirtase, s’a dus la fântână ca să scotă apă, când se vede că a căzut înăuntru.­­ Foc.—In noptea de 26—27 Septembre trecut, soția locuitorului Vâicu Ion, din comuna Crovu, plasa Bolintinului, județul Dâmbovița, sculându se de nopte și, ațâ­țând focul în vatră cu niște pândării de cânepă, ele s’au aprins cu mare flacără, luând casa foc; prin concursul dat de autoritatea comunală, împreună cu sătenii, focul s’a localizat scăpându-se atât cele­­alte numesu­i cât și obiectele aflate în casă.­­ Sinucidere în spital.—In spitalul ju­­dețan din Râmnicu-Sărat se află bolnav soldatul dorobanț Alexa­ndru Niculae, de fal­­lin nomn^ ~ /'Y­J -1- * ’ ' La un individ Demetriu a voit să se si­nucidă zilele trecute, el locuia în str. Ro­­seti peste drum de Prefectură. Glonțul nu l’a atins. Poliția fiind imediat în urma detună­­turei, l’a luat și dus la poliție, de unde s’a trimis în București familiei. Cauza, se zice că e „sărăcia“. 2 pe an, și despre care se ocupă actualmen­te tote jurnalele și toți omenii politici pot să re­dau câte­va știri care ’și au impor­tanța lor. Mai întâ­i g­eneralul KaulSars nu crede de de Stambulos în­­ re­nunța la idea Ale­xandru ; el a­nnteles ca o ast­fel fă­­găduilă în împrejurările înecare se află țara nu este de loc seriosă. Se privește aci aprope ca sigură rea­legere prințului remânend numai la voia acestui d’a reprimi sau nu tronul. In cașul d’ar voi să se întorcă în Bul­garia, Rusia negreșit nu va sta locului. Alexandru al III-lea consideră ca o crimă în fața rușilor și a memoriei tatălui său d’a lăsa să se pardă fie chiar o părticică din terenul câștigat cu atâta sânge pen­tru îndeplinirea scopului secular al Rusi­ei, acela adecă d’a pune mâna pe Con­stantinopol. El e hotărît se zice a nu se da de la nimic îndărăt, chiar d’ar fi să dea pe toți bulgarii afară din Bulgaria sau să’î ucidă. Lucrul nu s’ar părea așa de greu dacă ar avea d’a face numai cu a­­ceștia; dar alte puteri, precum Austria și Anglia și chiar Germania ’i stau în cale. Acesta din urmă i­a promis sprijin ce este drept, însă numai pe cât ea lucra cu lealitate; când însă ea va uza de vio­lind­ și intrigi despre care generalul Kaul­­bars ne a dat o idee, German­ia se va re­trage din tovărășia, de­­ra­ce Rusia nu are ce să’l dea în schimb ca s’o ade­me­néscá. Anglia știind că mai curând mai târziu trebue să se ciocnescá c sia în Asia, unită cu o altă putere o aducă în față în Europa. Și dacă va vrea póte să se unescă putere de ore ce are compensa, și Franciei și Germaniei și­­ unirea acesta întârzie este c r ea să lucreze economicește. Când criza va fi aci, ea a reu­șit să se facă darnică și a­iga­pute fi adusă de cât de A dl­a­ră, realegând pe prințul i­a­r a­cesta primind să se întói chiar hotărî pe Rusia la o aer du’și contra Angliei și Austrie tunuri pentru cetăți. Pe cât se vede tur­cii și-a fi luat nădejdea din Europa și caută să -și apere mai mult patriea lor din Asia, și acesta patrie, dacă va fi cine­va să le-o dispute, nu sunt de­cât rușii. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului” 11) Știri din Roma Roma, 6 Octombre. Luna acesta, dacă nu se vor întâmpla noul cazuri de holeră se vor ridica tote carantinele de la localitățile ce au fost infectate de holeră. — Din Florența se telegrafiază despre o tragedie cauzată de nenorociri econo­mice. Soții Dina din acel oraș, comer­cianți de manufactură, s­au asfixiat prin cărbuni în domiciliul lor. — In Catania poliția a descoperit o nouă organizațiune de fabricatori de mo­­netă, și a făcut mai multe arestări. S’a sechestrat tóte mașinele care serveau la fabricarea biletelor false. — Două cetățeni din Boves, lângă Cun­­co, luându-se ieri la certa pentru câte­va castane, unul din ei a lovit cu securea pe cel ma­lt și l’a ucis, tăindu’î o vînă de la gât. Știri din Spania Madrid, 6 Octombre. Ziarul „Gaceta“ publică o relațiune a­mănunțită asupra insurecțiunei militare de Septembrie, și enumeră tóte mesa­­' A luat și mulțumită cărora miș­­­­rimată în 24 de ore, consiliu de miniștri­­­ui de interne a­l a poliției m de­ I plin,. T Fm­as­ca a luat azi în pr.^ a locuit 20 de ani lăsat frumose suveniruri Ordinul privitor la­­ ridica,, de asediu a provinciei Madridul„r .. I Q TI Cia + ‘ ' ■ -­ Din Constantinopol (Corespondența particulară a „Universului“ In­cestiunea bulgară care pare să devie dintr’un moment într’altul punctu de plecare al unui mare conflict euro - lauminuit, aoi uumia-amiralul transz, mar­chizul de Marquessac, a făcut pe mulți să vorbescă despre o apropiare sau chiar despre o alianță între Rusia, Francia și Turcia; împrejurarea însă că Sultanul l’a primit pe amiral în audiență de conce­diu a făcut să înceteze aceste zgomote. — Gabdan Efendi care venise cu su­plica bulgarilor către Sultan d’al apăra de ruși, se întorce zilele astea la postul său, în Sofia. El duce guvernului bulgar sfatul ca Sobrania să nu proceda la alegerea prin­țului din inițiativa ei ci să aștepte ca pu­terile sa ’i desemneze candidații,­alt­fel lu­crarea ei n’ar avea nici un efect. — Turcia se ínarmeza mereu. Ieri au plecat la Smirna trei vapori încărcate cu seri uragane groznice. Fluviile și rîurile au eșit din matca lor și au acoperit câm­piile. Din orașul Sabine numai două case au rămas în piciure. Mai multe sute de ómeni s’au înecat. Numărul vitelor perite se socotesc cu sutele de mii. 9 (21) Octombre 1986 terilor și primiră drept respuns : Bateți’I și numai­de cât să rădicară ciomegele în aer și curseră breie pe spinări. Fie­care partidă și a primit partea sa de bătăii Vr’o trei­zeci de jandarmi conduși de ciuci comisari au isbutit să g­ăască sala. Trei capi ai turburărilor au fost arestați. Turburări anti-semite în Ungaria Viena, 6 Octombre. In orașul Fünfhaus s’au adunat 700 de negustori de tote ramurile ca să discute asupra stării intereselor, dar înainte d’a se deschide ședința membrii adunărei s’au înfierbântat în urma unei discuții anti­ se­mite și s’au luat la certa și la bătaie. Alegerea președintelui fu ca un sem­nal. O parte de membrii s’au opus a se alege antisemiți ca conducători al doilea­ CRONICA BUCURESTEANA Miercuri 8 Octombre. Pentru cei ce n­’au funcții.—Perso­­nele cari doresc să ocupe funcțiunea de conductor pentru șosele județene, vicinale și comunale, și posedă titluri pentru ocu­parea unei asemenea funcțiuni sau ar pu­tea depune examen de științele cerute pentru conductorii județeni de poduri și șosele, pot presinta la minister cererea lor până la 1 Noembre 1886. Cererea fie­cărui aspirant va trebui să indice domiciliul său (arătând comuna, strada și numărul casei) ; aceia cari po­sed titluri, vor anexa titlurile lor pe lângă cererea adresată ministerului. ,, i­ Beléle care au secerat în populațiunea capitalei în săptămâna de la 28 Septem­­­­brie până la 4 Octombrie au fost angimT cu 7 victime, febra tifoidă cu 4, rubeola cu 3, scarlatina cu 3, meningita cu 1, bulele de piept și de stomach cu 48 vic­time. De alte bule au murit 49. Consiliul de administrație al casei școleior s-a întrunit alaltăieri la ministe­rul instrucțiunei și a lucrat împreună cu d. ministru Sturza la aducerea la înde­plinire a dorinței mai multor donatori. & Bătaie.—Deunăzi sora locuitorul Cos­­tache Gheorghe a fost bătut de Niță Mi­nche cu slugile sale în prăvălia d-lui­­ [UNK]el, notabil al mahalalei de pe­­ Nouă.­aste pe stradă. — să­ iert­te d’a Atât este dar ___at­fel ieri după ce beu câte­va ocale ’și pierdind modestia și începu să chine, să strige să se certe. La urmă s’apucă și de bă­­taie. Cârciumarul Barbu Zamfirescu, te­mător cum este, ’i ademeni c’o vorbă și scoțându’l pe trotuar ’i închise ușa. Be­țivul începu să ’i spargă atunci geamu­rile și sticlele. Scandalul a fost mare. Pașu a fost dus la secție să se odihnesca după atâta muncă. ISTovități Telegrafice Viena 6 Octombre. O scrisore datată din Petersburg și a­­dresată „Corespondenței politice“ desvol­­tă ideia că Rusia n’are de gând să ocu­­ pația „Universului“ 9 Ciocoii Vechi și Nud­ Roman original DE NICOL­AE M. FILIMON PARTEA I De la 1814 până la 1830. IV Kera Duduca Viața cea plină de răsfățări părintești ce petrecuse din primii ani ai copilăriei sale și lipsa de educație, făcuse să se desvălască într’ea sa o mulțime de dorințe nepotrivite cu posițiunea ei socială. Iubea luxul cu deosebire, îi plăcea forte mult viața sg o­mo­tasa; în fine totä fericirea ei sta în îm­plinirea fără întârziere a celor mai mici și mai extravagante capricii. Ajungând în fiorea juneței, ea deve­nise un magnet care atrăgea spre sine tóte privirile și tóte dorințele tinerilor din Bu­curești. Nu era sora lăsată de Dumnezeu, în care să nu să cânte sub ferestrele ei cele mai plăcute serenade. Poeții secase nesfârșitele comori ale închipuirei lor fără ca odele, elegiile și acrostichidele lor, să gasesca în inima vanitosei femei alt­ceva de­cât o stâncă de granit de care se sfă­­râmau poeticile lor silințe fără să producă cel mai mic efect. Un singur june isbuti să înmuie inima ei de petru, dar nu cu stihuri nici cu cân­tări, ci numai petru că era fiul Domni­torului de pe atunci. Acest nou Paris 1) care a făcut pe mai multe Elene din Bu­curești să-și lase pe Menelau­ lor cu leu­l) Intre cuceririle amorose ale acestui frumos Beizadea, dăm­a­i una care a făcut mare sgomot în societate. Acest june se înamorase cu o cocóna de cele m­arî, și orbit de acesta pasiune se ducea mai în tote zilele și încă de câte două ori pe zi de o vizita. Soțul acelei cocóne ne mai putând suferi desonarea, luă decisiunea extremă de a o­morî pe infamul amăgitor al consortei sale. Ast­fel dar după ce luă tóte precauțiunile necesare, se ascunsese într’una din odăile caselor sale, și îl surprinse. Beizadeaua uitând tot prestigiul puterii sale, sări pe ferestra și numai ast­fel se putu a­­­para de lovitura a doue glonțe îndreptate asupră’î. Principele Caragea află despre acesta întâmplare dar nu luă nici o mesură în contra cutezătorului carele dupe ce goni pe femeea ce’l desonorase plecă la moșia și pus în fruntea unei legiuni de arnăuți armați, aștepta cu nepăsare resbunarea Domnului Carag­­a. Există și o balada în care se explică fórte bine acest eveniment, dar espresiunile obs­ene ce se coprind într’éasa ne opresc de a o publica. Cele îmflate, în­dată ce vézu din întîm­­plare pe juna gréca, îl aruncă o domnes­­că privire de basilisc care o făcu să cară amețită la picierele sale. Amorul acesta nu avu de­cât durata unui vis frumos dar efemer, căci seîzadeaua după ce’și în­destulă capriciul său de un moment, pă­răsi pe luna fanariotă, lăsându’i chinurile unui prim amor ce o amăgise și dorul nestins al viselor de aur ce o desmierdase în trecut. Iată starea morală în care se afla Du­duca în sera aceia când o vezu pentru prima ora Postelnicul și se înebuni de dânsa. Amorul cel înfocat al Postelnicului, po­sițiunea strălucită ce avea el la Curte și cheltuielile cele mari ce făcea pentru îm­plinirea dorințelor acestei vanitase femei, fură de ajuns ca să o facă să uite pe Bei­zadea. Ea trăia acum o viață forte dulce și plă­­cută. Diamantele și rubinele, stofele de mătase țesute cu aur, șalurile de Persia, slugile, trăsurile, armăsarii și ori­ce pute dori o femeie, ea le avea tóte pe dată ce-și arăta dorința. In primele luni ale acestei legături, su­fletul Duducă­ nu fu tulburat de nici o pasiune contraria amantului său, dar a­­cesta nu ținu mult timp. Inima femei chiar de se póte ameți une­ori de ambițiose as­pirațiuni la mărire, la bogăție și la alte vanități atât de plăcute sexului femeesc, dar însă ea să deșteptă apoi cu pasiuni mai tari, mai ne­înfrânate. Ast­fel se în­tâmplă și cu frumosa nostra eroină.­­­Natura a făcut din inima femei o cart­e scrisă cu litere cabalistice, pe care înă­­morații, în vanitatea și egoismul lor, cred că o citesc și o înțeleg; în realitate însă sunt forte puțini aceia cari pot zice cu drept cuvânt că au descifrat acele iero­glife de la care atârnă mai adesea feri­cirea și nenorocirea omenilor, și acești favoriți ai sóriei nu sunt tot­deauna cei nobili și avuți, nici cei frumoși sau cu spirit, ci une­ori cu totul din contră ; căci amorul este o ființă curiosă. S’a zis că e orb, se pare. Dar și dacă vede, tre­­buie să mărturisim că fórte mult îi place lucrurile bizare. Postelnicul Andronache credea că dis­­cifrase logogriful din inima grecei, dară să amăgea, sărmanul, căci meritul acesta era pentru moment reservat unui june obscur, ce abia pusese piciorul pe prima treptă a ierarhiei boierești. Locuința în care fanariotul pusese pe amanta sa, era situată în strada Calițil,­ care pe timpul aceia devenise foburgu­i favorit al nobleței și al amploiaților de tote gradele. Juna greca simția o plăcere din cele

Next