Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)
1886-10-09 / nr. 635
Viveran No. 635, se află la Dorohoiu, în gardă la d-nul senator Eduard Gherghel. Amândoi plecând cu un birjar evreu de la Târgu-frumos, spre a merge în Dorohoiu au fost atacați în pădurea d-lui Mihail Sturdza, de o bandă de tâlhari evrei, după îndemnul și ațâțarea birjarului. D nul Gherghel și de Biez, scăpară din ghiarele acestor fiare nesăținse, mulțumită energiei și curagiului lor oțelit în acesta împrejurare cu două țevi de revolver îndreptate contra atacatorilor. Fript.—In ziua de 22 Septebre, cazangiul de la mara cu aburi a d-lui Petre Ioanide din comuna Frumușica, județul Ialomița, anume Vientzer Grad, voind a porni móra, s’a spart căminul de la cazan și, isbucnind apa din el, s’a fript peste tot corpul, făcându’l mai multe arsuri. S’a invitat medicul plășel a se transporta în localitate și a da ajutorul necesar suferindului. Un bețiv în fântână.— In ziua de 26 Septembre s’a găsit înecat în fântâna din ograda caselor dlui State Pavelescu, din comuna Lespezile, plasa Siretu, județul Suceava, locuitorul Gheorghe Piștea, în etate de 50 ani, și după cercetările făcute s’a constatat că numitul locuitor, în sara de 25 a acelei luni, fiind amețit de băuturi spirtase, s’a dus la fântână ca să scotă apă, când se vede că a căzut înăuntru. Foc.—In noptea de 26—27 Septembre trecut, soția locuitorului Vâicu Ion, din comuna Crovu, plasa Bolintinului, județul Dâmbovița, sculându se de nopte și, ațâțând focul în vatră cu niște pândării de cânepă, ele s’au aprins cu mare flacără, luând casa foc; prin concursul dat de autoritatea comunală, împreună cu sătenii, focul s’a localizat scăpându-se atât celealte numesui cât și obiectele aflate în casă. Sinucidere în spital.—In spitalul județan din Râmnicu-Sărat se află bolnav soldatul dorobanț Alexandru Niculae, de fallin nomn^ ~ /'YJ -1- * ’ ' La un individ Demetriu a voit să se sinucidă zilele trecute, el locuia în str. Roseti peste drum de Prefectură. Glonțul nu l’a atins. Poliția fiind imediat în urma detunăturei, l’a luat și dus la poliție, de unde s’a trimis în București familiei. Cauza, se zice că e „sărăcia“. 2 pe an, și despre care se ocupă actualmente tote jurnalele și toți omenii politici pot să redau câteva știri care ’și au importanța lor. Mai întâi generalul KaulSars nu crede de de Stambulos în renunța la idea Alexandru ; el annteles ca o astfel făgăduilă în împrejurările înecare se află țara nu este de loc seriosă. Se privește aci aprope ca sigură realegere prințului remânend numai la voia acestui d’a reprimi sau nu tronul. In cașul d’ar voi să se întorcă în Bulgaria, Rusia negreșit nu va sta locului. Alexandru al III-lea consideră ca o crimă în fața rușilor și a memoriei tatălui său d’a lăsa să se pardă fie chiar o părticică din terenul câștigat cu atâta sânge pentru îndeplinirea scopului secular al Rusiei, acela adecă d’a pune mâna pe Constantinopol. El e hotărît se zice a nu se da de la nimic îndărăt, chiar d’ar fi să dea pe toți bulgarii afară din Bulgaria sau să’î ucidă. Lucrul nu s’ar părea așa de greu dacă ar avea d’a face numai cu aceștia; dar alte puteri, precum Austria și Anglia și chiar Germania ’i stau în cale. Acesta din urmă ia promis sprijin ce este drept, însă numai pe cât ea lucra cu lealitate; când însă ea va uza de violind și intrigi despre care generalul Kaulbars ne a dat o idee, Germania se va retrage din tovărășia, derace Rusia nu are ce să’l dea în schimb ca s’o ademenéscá. Anglia știind că mai curând mai târziu trebue să se ciocnescá c sia în Asia, unită cu o altă putere o aducă în față în Europa. Și dacă va vrea póte să se unescă putere de ore ce are compensa, și Franciei și Germaniei și unirea acesta întârzie este c r ea să lucreze economicește. Când criza va fi aci, ea a reușit să se facă darnică și aigapute fi adusă de cât de A dlară, realegând pe prințul iar acesta primind să se întói chiar hotărî pe Rusia la o aer du’și contra Angliei și Austrie tunuri pentru cetăți. Pe cât se vede turcii și-a fi luat nădejdea din Europa și caută să -și apere mai mult patriea lor din Asia, și acesta patrie, dacă va fi cineva să le-o dispute, nu sunt decât rușii. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului” 11) Știri din Roma Roma, 6 Octombre. Luna acesta, dacă nu se vor întâmpla noul cazuri de holeră se vor ridica tote carantinele de la localitățile ce au fost infectate de holeră. — Din Florența se telegrafiază despre o tragedie cauzată de nenorociri economice. Soții Dina din acel oraș, comercianți de manufactură, sau asfixiat prin cărbuni în domiciliul lor. — In Catania poliția a descoperit o nouă organizațiune de fabricatori de monetă, și a făcut mai multe arestări. S’a sechestrat tóte mașinele care serveau la fabricarea biletelor false. — Două cetățeni din Boves, lângă Cunco, luându-se ieri la certa pentru câteva castane, unul din ei a lovit cu securea pe cel malt și l’a ucis, tăindu’î o vînă de la gât. Știri din Spania Madrid, 6 Octombre. Ziarul „Gaceta“ publică o relațiune amănunțită asupra insurecțiunei militare de Septembrie, și enumeră tóte mesa' A luat și mulțumită cărora mișrimată în 24 de ore, consiliu de miniștriui de interne al a poliției m de I plin,. T Fmasca a luat azi în pr.^ a locuit 20 de ani lăsat frumose suveniruri Ordinul privitor la ridica,, de asediu a provinciei Madridul„r .. I Q TI Cia + ‘ ' ■ - Din Constantinopol (Corespondența particulară a „Universului“ Incestiunea bulgară care pare să devie dintr’un moment într’altul punctu de plecare al unui mare conflict euro - lauminuit, aoi uumia-amiralul transz, marchizul de Marquessac, a făcut pe mulți să vorbescă despre o apropiare sau chiar despre o alianță între Rusia, Francia și Turcia; împrejurarea însă că Sultanul l’a primit pe amiral în audiență de concediu a făcut să înceteze aceste zgomote. — Gabdan Efendi care venise cu suplica bulgarilor către Sultan d’al apăra de ruși, se întorce zilele astea la postul său, în Sofia. El duce guvernului bulgar sfatul ca Sobrania să nu proceda la alegerea prințului din inițiativa ei ci să aștepte ca puterile sa ’i desemneze candidații,altfel lucrarea ei n’ar avea nici un efect. — Turcia se ínarmeza mereu. Ieri au plecat la Smirna trei vapori încărcate cu seri uragane groznice. Fluviile și rîurile au eșit din matca lor și au acoperit câmpiile. Din orașul Sabine numai două case au rămas în piciure. Mai multe sute de ómeni s’au înecat. Numărul vitelor perite se socotesc cu sutele de mii. 9 (21) Octombre 1986 terilor și primiră drept respuns : Bateți’I și numaide cât să rădicară ciomegele în aer și curseră breie pe spinări. Fiecare partidă și a primit partea sa de bătăii Vr’o treizeci de jandarmi conduși de ciuci comisari au isbutit să găască sala. Trei capi ai turburărilor au fost arestați. Turburări anti-semite în Ungaria Viena, 6 Octombre. In orașul Fünfhaus s’au adunat 700 de negustori de tote ramurile ca să discute asupra stării intereselor, dar înainte d’a se deschide ședința membrii adunărei s’au înfierbântat în urma unei discuții anti semite și s’au luat la certa și la bătaie. Alegerea președintelui fu ca un semnal. O parte de membrii s’au opus a se alege antisemiți ca conducători al doilea CRONICA BUCURESTEANA Miercuri 8 Octombre. Pentru cei ce n’au funcții.—Personele cari doresc să ocupe funcțiunea de conductor pentru șosele județene, vicinale și comunale, și posedă titluri pentru ocuparea unei asemenea funcțiuni sau ar putea depune examen de științele cerute pentru conductorii județeni de poduri și șosele, pot presinta la minister cererea lor până la 1 Noembre 1886. Cererea fiecărui aspirant va trebui să indice domiciliul său (arătând comuna, strada și numărul casei) ; aceia cari posed titluri, vor anexa titlurile lor pe lângă cererea adresată ministerului. ,, i Beléle care au secerat în populațiunea capitalei în săptămâna de la 28 Septembrie până la 4 Octombrie au fost angimT cu 7 victime, febra tifoidă cu 4, rubeola cu 3, scarlatina cu 3, meningita cu 1, bulele de piept și de stomach cu 48 victime. De alte bule au murit 49. Consiliul de administrație al casei școleior s-a întrunit alaltăieri la ministerul instrucțiunei și a lucrat împreună cu d. ministru Sturza la aducerea la îndeplinire a dorinței mai multor donatori. & Bătaie.—Deunăzi sora locuitorul Costache Gheorghe a fost bătut de Niță Minche cu slugile sale în prăvălia d-lui [UNK]el, notabil al mahalalei de pe Nouă.aste pe stradă. — să iertte d’a Atât este dar ___atfel ieri după ce beu câteva ocale ’și pierdind modestia și începu să chine, să strige să se certe. La urmă s’apucă și de bătaie. Cârciumarul Barbu Zamfirescu, temător cum este, ’i ademeni c’o vorbă și scoțându’l pe trotuar ’i închise ușa. Bețivul începu să ’i spargă atunci geamurile și sticlele. Scandalul a fost mare. Pașu a fost dus la secție să se odihnesca după atâta muncă. ISTovități Telegrafice Viena 6 Octombre. O scrisore datată din Petersburg și adresată „Corespondenței politice“ desvoltă ideia că Rusia n’are de gând să ocu pația „Universului“ 9 Ciocoii Vechi și Nud Roman original DE NICOLAE M. FILIMON PARTEA I De la 1814 până la 1830. IV Kera Duduca Viața cea plină de răsfățări părintești ce petrecuse din primii ani ai copilăriei sale și lipsa de educație, făcuse să se desvălască într’ea sa o mulțime de dorințe nepotrivite cu posițiunea ei socială. Iubea luxul cu deosebire, îi plăcea forte mult viața sg omotasa; în fine totä fericirea ei sta în împlinirea fără întârziere a celor mai mici și mai extravagante capricii. Ajungând în fiorea juneței, ea devenise un magnet care atrăgea spre sine tóte privirile și tóte dorințele tinerilor din București. Nu era sora lăsată de Dumnezeu, în care să nu să cânte sub ferestrele ei cele mai plăcute serenade. Poeții secase nesfârșitele comori ale închipuirei lor fără ca odele, elegiile și acrostichidele lor, să gasesca în inima vanitosei femei altceva decât o stâncă de granit de care se sfărâmau poeticile lor silințe fără să producă cel mai mic efect. Un singur june isbuti să înmuie inima ei de petru, dar nu cu stihuri nici cu cântări, ci numai petru că era fiul Domnitorului de pe atunci. Acest nou Paris 1) care a făcut pe mai multe Elene din București să-și lase pe Menelau lor cu leul) Intre cuceririle amorose ale acestui frumos Beizadea, dămai una care a făcut mare sgomot în societate. Acest june se înamorase cu o cocóna de cele marî, și orbit de acesta pasiune se ducea mai în tote zilele și încă de câte două ori pe zi de o vizita. Soțul acelei cocóne ne mai putând suferi desonarea, luă decisiunea extremă de a omorî pe infamul amăgitor al consortei sale. Astfel dar după ce luă tóte precauțiunile necesare, se ascunsese într’una din odăile caselor sale, și îl surprinse. Beizadeaua uitând tot prestigiul puterii sale, sări pe ferestra și numai astfel se putu apara de lovitura a doue glonțe îndreptate asupră’î. Principele Caragea află despre acesta întâmplare dar nu luă nici o mesură în contra cutezătorului carele dupe ce goni pe femeea ce’l desonorase plecă la moșia și pus în fruntea unei legiuni de arnăuți armați, aștepta cu nepăsare resbunarea Domnului Caraga. Există și o balada în care se explică fórte bine acest eveniment, dar espresiunile obsene ce se coprind într’éasa ne opresc de a o publica. Cele îmflate, îndată ce vézu din întîmplare pe juna gréca, îl aruncă o domnescă privire de basilisc care o făcu să cară amețită la picierele sale. Amorul acesta nu avu decât durata unui vis frumos dar efemer, căci seîzadeaua după ce’și îndestulă capriciul său de un moment, părăsi pe luna fanariotă, lăsându’i chinurile unui prim amor ce o amăgise și dorul nestins al viselor de aur ce o desmierdase în trecut. Iată starea morală în care se afla Duduca în sera aceia când o vezu pentru prima ora Postelnicul și se înebuni de dânsa. Amorul cel înfocat al Postelnicului, posițiunea strălucită ce avea el la Curte și cheltuielile cele mari ce făcea pentru împlinirea dorințelor acestei vanitase femei, fură de ajuns ca să o facă să uite pe Beizadea. Ea trăia acum o viață forte dulce și plăcută. Diamantele și rubinele, stofele de mătase țesute cu aur, șalurile de Persia, slugile, trăsurile, armăsarii și orice pute dori o femeie, ea le avea tóte pe dată ce-și arăta dorința. In primele luni ale acestei legături, sufletul Duducă nu fu tulburat de nici o pasiune contraria amantului său, dar acesta nu ținu mult timp. Inima femei chiar de se póte ameți uneori de ambițiose aspirațiuni la mărire, la bogăție și la alte vanități atât de plăcute sexului femeesc, dar însă ea să deșteptă apoi cu pasiuni mai tari, mai neînfrânate. Astfel se întâmplă și cu frumosa nostra eroină.Natura a făcut din inima femei o carte scrisă cu litere cabalistice, pe care înămorații, în vanitatea și egoismul lor, cred că o citesc și o înțeleg; în realitate însă sunt forte puțini aceia cari pot zice cu drept cuvânt că au descifrat acele ieroglife de la care atârnă mai adesea fericirea și nenorocirea omenilor, și acești favoriți ai sóriei nu sunt totdeauna cei nobili și avuți, nici cei frumoși sau cu spirit, ci uneori cu totul din contră ; căci amorul este o ființă curiosă. S’a zis că e orb, se pare. Dar și dacă vede, trebuie să mărturisim că fórte mult îi place lucrurile bizare. Postelnicul Andronache credea că discifrase logogriful din inima grecei, dară să amăgea, sărmanul, căci meritul acesta era pentru moment reservat unui june obscur, ce abia pusese piciorul pe prima treptă a ierarhiei boierești. Locuința în care fanariotul pusese pe amanta sa, era situată în strada Calițil, care pe timpul aceia devenise foburgui favorit al nobleței și al amploiaților de tote gradele. Juna greca simția o plăcere din cele