Universul, noiembrie 1886 (Anul 3, nr. 658-685)

1886-11-21 / nr. 676

S D Bara.1 In. Capitală—2.0­13a<xi:L Ixl Frcvinb­o ANUL III.—No. 676. Dreptate pentru toți ABONAMENTE pentru țara Pe un an . Pe șase luni . Pe trei luni , leî 20 H 10 - 5 Apare în tote zilele la 7 ore di­mineta. FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ Vineri, 21 Noembre (3 Decembre) 1886 Toți pentru dreptate Inserții și reclame 1 left linia Anunciurî pe pag. l­a 40 bani linia Scrisorî nefrancate se refusă. Articolele nepublicate nu se­­ îna­poiază. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Str. Brezoianu No. 19, Bucuresti ABONAMENT ESCEPTIONAL cu Cu începerea romanului îngropată de vie, „Universul“ deschide un abonament extraordinar de 3 luni, timpul cât va ține acest roman, cu prețurile urmatore : Capitală .... Lei 5.00 Județe....................„ 6.00 Fie­care abonat va primi gratis și france urmatorele premii: 1) Marele calendar al „Universului“ pe anul 1887 ; 2) Calendarul portativ al „Universului“ pe anul 1887; 3) Mutilatul, o frumosă nuvelă; 4) O medalie, una din cele mai fru­­mose povestiri și 5) Unul din romanele urmatore (dupe alegere): Regele Țiganilor, Regina Țiga­nilor, Alfons Frumușelul, Domnisara de Plouernel, No. 13 str. Marlot, Onorea Dianei. Pentru mai multă siguranță de primi­rea acestor cărți, administrația le va tri­­mite abonaților din județe recomandate. -----——mmm————---------­ București 20 Noembre 1886 O deputăție bulgară a pornit din Sofia cu misiunea de a colinda pe la Viena, Berlin, Petersburg, Paris, Londra și Roma și a espune cabinetelor din aceste capi­tale adevărata situație a Bulgariei, cerând în acelaș timp o interveni­­e prietenescă a puterilor care au semnat tratatul din Berlin, pentru­ resol’­tarea definitivă și drep­­ta a chestiei bulgare. Deputăția a fost cât se pare de bine alesá. Un membru al ei, d. Kal­ef, repre­­sintă Rumelia, el e șeful partidului libe­ral rumeliot și nu s’a amestecat în eve­nimentele din urmă; cei­l­alți doi d ni, Stoilof și Grecof sunt omeni cunoscuți pentru talentele și moderațiunea lor; nici ei nu sunt compromiși în nici un chip și în ochii nici unei puteri. * Deputăția e bine alesa, dar la ce resul­­tat pute­­re ajunge? Să lumineze cabinetele europene asupra adevăratei situații din Bulgaria ! Dar cine póte admite că există vre­o putere care, prin agenții săi, să nu-și fi procurat științe exacte asupra stărei spiritelor din țara vecină. Să ruge pe puteri ca să intervină mai curând pentru resplvarea definitivă a ches­tiei bulgare ? Dar cine nu știe că ast­fel de rugări, astă­zi mai cu semă nu pot avea nici un efect. Puterile vor continua cu politica lor, ale cărei liniamente sunt de mult și după multă chibzuială trase. Totuși Bulgarii fac bine că trimit o de­putăție pe la puteri. Nu se va zice cel puțin că nu s’au arătat, în tote împreju­rările, respectuoși față cu ele. * O notă în adevăr nouă în chestia bul­­gărescă o dă însă hotărîrea fără veste a Forței de a eși din rezerva de până acum și a lua densa inițiativa resolvărei acestei chestii. O telegramă anunța aspra că Suzerana Bulgariei a sfătuit pe regență să părăsescă ideea de a trimite deputăția pe lângă pu­teri, afirmând că a început ea negocieri cu Rusia pentru a ajunge la o soluțiune a crizei. Firește, nu sta în puterea regenței să anuleze din propria ei putere o hotărîre a Sobraniei, și răspunsul ei la sfatul Por­ții, a fost demn și politic. * Pasul făcut de Turcia arată că temeri seriose au cuprins pe acesta putere ; re­sul­tatul final al crizei o îngrijește de când a văzut că discursul lordului Salisbury și al contelui Kalucky n’au avut nici o in­fluență mai simțită asupra politicei rusești. De însemnat e însă că Pórta, luând a­­supră­­ pecificarea Bulgariei, nu se gân­dește la o acțiune directă ci se mulțu­mește a oferi mijlocirea sa Rusiei, aju­­tând’o ast­fel să iasă dintr’o situație care nu s’ar putea prelungi fără să pună pe colosul de la Nord în alternativa d’a se declara învins sau de a lua măsuri pri­­mejdiose pentru pacea Europei. Dar cine póte avea vr’o încredere în succesele diplomației turcești ?... DIN GERMANIA (Corespondența particulară a „ Universului“) Berlin, 15 Noembre, înarmări.—Camera imperială se ocupă zilele aceste de proiectul de lege ce s’a depus, asupra septenatului militar. Expunerea de motive a acestui proiect amintește mai întâi că armata germană era, în 1870, de 378,069 de óni ni; că în 1871 a fost sporită la 401,059 și în 1881 la 427,274. Efectivul marinei a fost urcat de la 5,744 ómeni la 13,893. Cu tote aceste treptate sporiri, situația militară în Europa s-a modificat în pa­guba Germaniei. Noul imperiu, ieșit din răsboiul cu Francia, ar fi ast­fel în pri­mejdie de a nu mai fi în măsură să’șî impute politica tinzând — zice expunerea de motive—la menținerea păcii generale, în ziua în care un conflict european va amenința de a se produce. Mai mult, în caz când Germania în­sășî ar fi tîrîtă într’un răsboi, indepen­dința imperiului ar fi în primejdie. Ar fi de folos dlar comparația între forțele im­periului și ale statelor vecine. Comparația.—Iată, tot după citata ex­­punere de motive, comparați­i. Francia, cu tote că poporația sa e mai puțin numerosa decât a Germaniei, și-a urcat efectivul său în timp de pace, care era la 1870 de 358,946 omeni, la 444,447 în 1880 și la 471,811 la 1886. Efectivul a fost clar sporit cu 1,22 la sută din po­­polație. Francia are azi 649 de batalione infanterie, 446 baterii de artilerie de câmp cu 1856 de tunuri și 851 furgone , și artileria a mai fost de curând sporită cu 54 de tunuri. După cel din urmă pro­iect de lege militară, armata franceză va mai fi sporită cu 44 000 omeni. Rusia și-a reorganizat cu totul pute­rea armată. După răsboiul cu Turcia, ea și a mai sporit efectivul de combatanți, care era deja superior în număr efecti­vului celorlalte armate , și a complectat sistematic rețeua căilor ferate și și-a per­fecționat sistema de mobilizare. Infanteria și artileria ruse cuprind 984 batalione cu 548.450 de om­eni afară de ofițeri, 395 baterii cu 1.736 tunuri. Marina franceză cuprinde 67.336 omeni, iar cea rusă, 26.272. „Acesta situație, zice expunerea de motive, e cu atât mai grea cu cât Ger­mania pentru a fi gata să facă față eve­nimentelor, trebue să se preocupe de for­țele armate ale mai multor state vecine de­odată ; puterea și organizarea arma­tei germane trebuesc puse la înălțimea împrejurărilor, care s’au schimbat. „Aceste măsuri trebuesc luate cât de complect și de repede“. Guvernul, față cu alte temeri, cere credite noi. Bugetele armatei germane față cu ale altor țări stat­ în raporturile armatore. La 1870, Germania cheltuia pentru ar­mată 272 milione de mărci; la 1880,403 milione și în 1886, 446 milione ; armata costă dar 9 mărci și 52 pe cap din po­­porație. Bugetul răsboiului în Francia s-a urcat de la 397 milione la 826, și costă dar pe cap din poporație 21 mărci și 57. Bugetul răsboiului rusesc e de 785 mi­lione. Condamnare.­­ Curtea supremă din Lipsea a osândit pentru crima de înaltă trădare pe un ziarist, d. Poh­l, din Kiel. D. Pohl era acuzat că a trimis unui că­pitan, Saraun, condamnat deja, de la 1878—85 raporturi secrete asupra arma­tei germane, pentru guvernul francez. Aceste raporturi obținute prin interme­diul mașinistului Schwarz, care a murit de la începutul procesului, dădeau sema despre torpile, despre mine submarine, planuri de mobilizare ale flotei și armatei de uscat. Curtea supremă a osândit pe Pohl la nouă ani de incliisare și zece ani de sus­pendare a drepturilor lui civice. Un­ dunel de marte a avut loc la Mannheim. Un d. Koster, bancher, fiind grav ofensat în onorea sa conjugală de un locotenent de dragoni, d. Scheele, l-a provocat la duiel. Intîlnirea s’a făcut ieri dimineța. Locotenentul Scheele a fost ucis de primul glonte al adversarului său. Meyer, Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Conspirație contra vieței regelui Stijan Belgrad, 18 Noembre. S’a descoperit aci o mare conspirație în contra vieței regelui. Două societăți secrete, una din Antivari și alta din Ce­­tinie, s’a învoit să facă prisonier pe re­gele Milan cu oensia vânătarei pe care acesta avea de gând se o facă la Vrania. Regele, înștiințat despre acesta descope­rire, s’a întors num­ai decât în capitală. Instrucția afacerei se ține secretă. Atâta se știe, din izvor autentic, că multe per­­sone din Serbia și din Ungaria de sud sunt compromise. Temeri de ocupație turcescă In Rumelia Sofia, 18 Noembre. Consiliul de miniștri s-a întrunit orl de două ori: agenți rusești au răspândit zgo­­motul că Rumelia orientală vor fi ocu­pată de trupe turcești în frunte cu un comisar rus. Comisarul se zice că va fi generalul Cantacuzen, fostul ministru de răsboiu al Bulgariei. Atitudinea viitore a Rusiei Petersburg­, 18 Noembre. In urma resistenței pe care o găsește la bulgari și cea din urmă propunere a Rusiei de a se alege principele de Min­­grelia, cabinetul rusesc a dobândit con­vingerea că acesta resistență e inspirată de Enghitera, și fiind­că nu vrea să se a­­runce în aventuri din pricina Bulgariei, a luat hotărîrea să observe de aci înain­te o atitudine neutră, folosindu-se numai de dreptul său de veto în cazul când dușmanii Rusiei ar încerca să ia hotărîri cari să lovască în interesele sau demni­tatea ei. Tulburările din Irlanda. esplozie. Londra, 18 Noembre Se asigură că 5000 de omeni vor fi trimiși să întărască garnisonela din Irlan­da.—Eri seta o esplozie de dinamită care a pricinuit mari stricăciuni, s’a întâmplat la o casarm­ă din Dublin. Mai mulți bă­nuiți au­ fost arestați. Englezii în Afganistan Petersburg, 18 Noembre Știrile despre înfrângerile suferite de trupele emirului din Afganistan sunt, după cum se crede aci, exagerate în­adins ca să se justifice o plănuită ocupație engle­­zesca a afganistanului. OTTEMPLARI IDXIIT T­XIDIETE Înjunghiat—La spitalul Sf. Spiridon s’a adus locuitorul Gheorghe Proco­­pie din comuna Golești jud. Iași, care a

Next