Universul, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 1-28)

1887-01-14 / nr. 11

Universul, No. 11. Conspirații în contra regelui Milan Belgrad 11 Ianuare. Oficiosul „Videlo“ publică destăinuiri sensaționale despre starea de lucruri din Bulgaria și Serbia și despre un complot al opoziției sârbești în scopul de a de­trona pe regele Milan. In acest complot ar fi amestecați și sârbi din Ungaria. Ar­ticolul e scris de un căpitan bulgar. Bismarck și popii Berlin. II Ianuare. Se zice că principele Bismarck, ca să câștige pe clericali, ar fi promis papei că va permite reîntorcerea în Germania a tuturor ordinelor religiose, afare de al jesuiților. — 2 — INTEMPLARX X3XXT JUDEȚE Semănăturile de tomna sunt forte frumóse în jud. Argeș, și se speră o bo­gată recoltă. In unele părți se spune ca sunt mulți ani de când nu s’a­­ făcut a­­tâtea semănături și cărora să le priască așa de bine. i­ Marte bănuită.—Femeia Ilinca, soția lui Dinu Radu Furtună-Mare, din comu­na Scorțeni, jud. Prahova, în sara de 7 curent ora 9, s’a găsit marta în drum lângă porta casei sale. Se presupune că ea ar fi căzut dintr’un patul cu coceni, iar soțul ei susține că este omorâtă de niște vrăjmași ai sei.i­ Mort de mizerie.—Verșetorul Duță Miresoiu de fel din Satul-Lung lîngă Brașov, fiind bolnav de mai mult timp, și în e­­tate de 65 ani, în ziua de 7 curent s’a găsit mort în prăvălia d-lui Nicolae Stă­­nescu, calea Odor din Ploești. Medicul a constatat că mortea nu e produsă prin violență, ci a provenit din mizerie. 28c Spânzurat.—In ziua de 2 curent, o­­rele 3 p. m., s’a găsit într’un grajd a­, locuitorului Niță Ioniță, din comuna Tă­­tărani, jud. Prahova, spânzurat de o grin­dă cu o sfóra de cânepă, un individ în etate de 30 ani, având lângă densul o sticlă de medicamente. Din cercetări, re­zultă că acest individ se numește Ștefan, din comuna Ungureni, județul Dâmbovița, venit să se bage cioban la oi și nefiind primit, aflându-se în mizerie, bolnav de friguri și alte bule, desperat s’a spânzurat. i­ Un primar model.—D. Iamandi Stă­­nescu, locuitor fruntaș din comuna Poe­nari Rali, plasa Câmp Târgșor, jud. Pra­hova, se plânge că în ziua de 22 Decem­bre expirat a fost victima celor mai crude maltratări suferite de la primarul acelei comune, Stan Ioniță. Acesta, d­ar și în­soțit de doi consilieri, de șeful de garni­­zoni și mai mulți milițieni, s’a introdus în domiciliul numitului locuitor pe care l’a lovit peste față și brațe cu o cadă de bici, lucru pe care l’a repetat și cu soția sa, ce sărise în ajutoru­l. Iamandi Stănes­­cu, de fiică s’a închis în casă cu familia sa ; atunci primarul ’i-a pus pază la ușă, cu ordin să nu ’l mai lase să iasă afară. Totá ziua a suferit de sete și vitele de fume, căci nimeni n’a putut ieși din casă. A doua zi garda s’a mutat la pofta a­cestui locuitor, de astă­ dată având însăr­cinarea de a nu ’l lăsa să plece unde­va ca să reclame. Tocmai a treia zi Iamandi Stănescu a putut să iasă din comună și să se plângă autorităților, sc Arși de vii. — In naptea de 27—28 Decembre trecut locuitorul Ilie Moise Da­vid, cu fratele seu în etate de 12 ani, din comuna Star-Chiojdu, jud. Prahova, se aflau cu vitele lor în muntele Pa­te­­nului, adăpostiți sub o sursă de corlăți, avend și foc pentru încălzit. Din cauza unei vijelii, s’a surpat surla peste dânșii și luând foc corlățile din care era con­struită, au ars cu desăvârșire, împreună cu cei doi indivizi, cari n’au mai putut eși de sub acoperementul surlei, când a căzut. EJXXT C­A­X’XT.^Xx.A­ Omorul de la bariera Rah­ovei.— Am dat în numărul trecut câte­va ame­nunte asupra îngrozitorei crime de la ba­riera Rahovele Iată și altele . Arestatul Badea Florea e din județul Olt, e contrabandist de spirt și precupeț. La interogator­iu a declarat următorele: In ziua de 2 Ianuare, el împreună cu fratele său, (astăzi asasinat) anume Marin și împreună cu un óre care Nicolae Ion, se duseră să cumpere spirt pentru a -l introduce de contrabandă în capitală. La introducere, înoptând, fiind­că victima os­tenise și era bolnavă, ea fu luată in cârcă de Badea Florea și dusă până la locul unde s’a găsit cadavrul ei, aci fu lăsată și se făcu alaturi un mic foc. A doua zi, arestatul s’a întors să vadă ce face frate­le seu și l’a găsit ars și în pielea góla ; înspăimântat plecă și nu se reîntorse. In ziua de Boboteza însă el scrise o scrisóre semnând pe fratele seu mort și o trimite gazdei acestuia. In acesta scrisore se face cunoscut că el, (Marin) s’a reintors în comuna sa, că s’a însurat și că tóte obiectele sale din casă să le dea fratelui său Badea Florea și nepotului său. Badea Florea a mai declarat că vine,­ împreună cu Niculae Ion, s’a dus să în­­grópe pe fratele său, dar că n’a putut face gripa din causa că pământul era înghețat, atunci s’a hotărît să’i tae capul pentru a împiedica ori­ce urmărire a jus­tiției și văzând că cadavrul este păzit de un sergent și un sub-comisar, ei profita­ră de momentul în care aceștia fură a­­tacați de ceata de 10 omeni și Ion Nico­lae tăia capul fratelui său și fugi pe câmp. Scrisórea despre care vorbim mai sus purta un timbru poștal pentru Capitală, ceea ce probeza că scrisórea a fost ex­pediată de aci. Gazda mortului locuește în calea Ra­hovei. Azi se face auto­ria cadavrului. Cadavrul portă la gât în partea stîngă o presiune profundă, produsă probabil “prin strangulare cu un ștreang, de­ore­ce de lemnul funiei este impr­mat pe gât; e.fara de acestea, mâinile modului s’au găsit încleștate spre gât, ca și cum el ar fi voit să rupă ștrengul ce’l atrîngea de gât și’l sufoca. Se crede, și acesta într’un mod sigur, că în urma strangulației, asasinii au căutat să ardă corpul și că nereușind sa-a tăiat capul în speranță de a distruge ori­ce probă de identitate a cadavrului. Fața cadavrului este roșie, tăietura de la cap este făcută cu o forte mare regula­ritate, ca și cum ar fi fost decapitat la ghilotină. Decapitarea a fost făcută cu un cuțit bine ascuțit, care s’a găsit lângă cadavre, unde s’a mai găsit și un clește, cu care asasinul trebue să fi lovit cuțitul ca să mergă drept. Instrucția acestei afaceri se face de d. prim­-procuror Andronescu și d. Dobri­­ceni, judecător de instrucție. Mortul pare a fi fost în vârstă de vre-o 30 de ani. Mobilul, acestei crime se crede că a fost furtul. b­ Focul de la Biserica Albă.—In in­cendiul care a consumat mai multe case în giurul Bisericei Alba au ars, se zice, iB.QUGUeb |n bilete de bancă, ai d-lui capitan Bâdărău..­ Nenorocire.—Duminică pe la 8 ore sera, o lampă de la croitorul Moise Haim din str. Birjarilor s’a aprins, și trei copii din duzina acelui croitor au fost pârliți. Copiii sunt la spital. i­ Bucurie periculosă.—Gr. Dinu era la o nuntă din str. Eliad. In bucuria și Miercuri, 13 (25) Ianuarie 1887 în „entusiasmu!“ ce l cuprinsese, el a tras un foc de revolver pe ferestru și a ră­nit greu la obraz pe o femeie, Stanca Dofare. Sta­rea: Oi^rilă Mișcarea populației capitalei pe ziua de 12 Ianuare Născuți, 22. Căsătorii 1, adică : D­nu C. F. Robescu cu d­­­ora Teodora Ionescu. Morți 24, adică : Păunu Ion, 78 ani.—Gheorghe Vasiliu, 28 ani.—Nicolae Anica Dumitresc­u, 8 luni.—Dumitru Vasile Ion, 4 zile.—Leopold Faitel­­baum, 44 ani.—Leon Kuciss, 45 ani.—Carol Rai­­mann, 47 ani.—Constantin Gheorghe, 80 ani.— Zantane Batista, năs­ut mort. —Theodor G. A. Tu­­doriu, 6 ani.—Victor Nagi Ventel, 8 ani.—Tudora Sin Niță Stan, 1 an și 9 luni.—Paraschiva Gheor­­ghescu, 95 ani.—Iordache Ioniță Petre,­­3 zile.— Iona Ion Grauruș, 1 an și jumătate—Til­ca Con­stantin, 6 zile.—Ion Sin Barbu, 1 an și 6 luni.— Hagi Gheorghe Andre , 74 ani. Zoe Grigore Io­nescu, 11 luni.—Maria Dumitru Badea, 50 ani.__ Dumitru Gligore, 40 ani. Maria Ionescu, 70 ani._ Iosef Roza Iosef, 13 ore. Știri prin poștă Știri noi despre cufundarea vaporului chinezesc de resbel de la Sangai spun că s’au înecat peste o suta de soldați și mai mulți înalți mandarini.* * * D. Goeschen, cunoscutul om de stat englez, a rostit un important discurs, în care, ocupându-se și de situația generală a Europei, a zis : Intr’o privință, Anglia se bucură de mari avantagii asupra celor l­ alte puteri. Suntem scutiți de gr­aznica forta care a­­pasă asupra națiunilor continentale, ser­viciul militar obligatoriu. Gândiți-ve cât sufer acum din cauza acestei sarcine mai tate națiunile din Europa , câtă vreme Europa va mai putea suferi acest sdro­­bitor serviciu care-i paralizeza forțele min­ții ? Câtă vreme va trece până ce, des­perat, vre­unul din guvernele Europene va socoti c’a sosit momentul ca să iasă, printr’o sforțare supremă, din acesta in­tolerabilă situație ? Ar fi o nebunie să ne închipuim că pacea nu e în mare pri­mejdie.“* * * D. Mancîcf, tipograf din Filipopol și director al ziarului „Narodni Glas“, a fost arestat­ pentru că a publicat un ar­ticol în care critica misiunea în Europa a delegației bulgare și pentru­ că a tratat mai multe chestii din punt de vedere dușmănos pentru guvern. D. Mancîcf a împușcat asupra agenți­lor poliției care veniseră să-l aresteze. Nu­mai după o rezistență vie a sa, agenții au putut să-l ducă la închisore. * % * UToita „tJniversvLlui1 VRĂJITOAREA din HOLTES SAU REZBUNĂTORUL PARTEA ANTEIA III Unde se vede începând misterul — Se vorbesc multe și pe socotela lui. — Așa vorbesc în­tot­dea­una geloșii. — Se zice că are vr’un milion de lei, și lumea se miră cum s’a îmbogățit așa curând. — Nu știu, dar știm­ că muncește, că e cum se cade și că ajută pe cei cari au­ trebuință de el. — Așa e, zise Gervesa, face mult bine , bărbatu meu îl iubea și sunt în­credințată după vorbele lui, că ’i spusese Toma ceva, că știa cum au mers lu­crurile. — Eu, zise Perina, gândesc că văzând că’i merg treburile rea și că nu mai are cu ce să-și hrănască nevasta și cei opt copii, s’o fi învoit cu dracul să’i, vânză sufletul pe un butoi cu galbeni. M­neta dădu din umeri. — Ea pare­a fi găsit vre­o comoră, zice Car­lota. — Se pote, ziseră mai multe femei. — Și să știți că Maneta­­ a arătat lo­cul comorii, adăogă Carlota. Betrîna zîmbi într’un chip ciudat. Dar nu se încercă să contrazică pe Carlota. Se vedea că nu vrea să’șî spuie părerea asupra stării lui Toma. Astă avere, a cărei importanță n­ o știa nimeni, exista într’adevĕr. Misterul era de unde o făcuse ? cum ? — De aceea, urmă Carlota, l-a făcut și Marietei un venit cât va trăi. — Așa e, zise Maneta, când s’a îmbo­gățit și a adus aminte de vremea când era sărac, a înțeles că dându-i bogății, D zQü îl silea să ajute și să ușureze su­ferințele.­­ Adevărul e, zise Gervesa, că nu e mândru de loc și că muncește și acum. După aceste cuvinte, Maneta mai lăudă iar bunătatea de suflat a lui Toma și din vorbă în vorbă ajunseră până spuse că a auzit că în curând se va face în pădurile de prin prejur o vânatare mare de mis­treți. — Cine va vâna ? întrebă Suzana. — Tânărul conte de Raucourt, zise Maneta pironindu-și privirea patrunzetare asupra ei; la castel se pregătesc odăile de trei zile. Mâine vine și contele cu o grămadă de prieteni între cari și baronul de Manoise. Betrína z­sese acest cuvânt cu intenție. Suzana tresări și simțind ca betrîna se uita la ea, fruntea i se făcu purpurie și plecă repede ochii, crezând că ast­fel își ascunde turburarea. — Ciudată fată­­ cugetă bătrîna. Ce e în inima ei? In gândul ei? IV Viitorul Urmă o clipă de tăcere în vremea că­reia betrína păru că se gândește adânc. — Când se schimbă pîrîiașul în torent, șopti ea dând din cap, nimic nu’i póte o­­pri apele ! Femeile auziră aceste cuvinte, dar nici una nu le pricepu înțelesul tainic. Apoi Maneta o rugă pe Gervesa să’i dea ceva să mănânce. Georgeta se grăbi după porunca ma-și să ’I aducă de mâncare și un pahar de vin. După ce mâncă, bătrâ­na zise, uitându-se cu duioșie la fetiță : — Copilă drăgălașă, de va vrea D-zeu să trăiesc, îți voiu răsplăti o dată bună­tatea ce ai pentru mine. In acest moment se auzi lângă ușe un urlet prelung, spăimântâtor. Femeile începură a tremura și brațele le rămaseră nemișcate, ca și cum ar fi fost paralizate. — Dar ce aveți ? întrebă bătrîna cam în batjocură. — N’ai auzit? întrebă Beresta. — Ba da, că nu sunt surdă, am auzit un câine care urla căci a mirosit fără în­doială a lup. De aceea tremurați ? Fri­­coșelor ! — Când urlă câinele, cobește a rău. — Răul se întâmplă, de a fi să se în­tâmple, și dacă n’or urla câinii. — Da, d-tale nu ți e frică, că ești vră­­jitóre, zise o femee. — Ba nu.... — Dar daca nu ești de unde știi ce o să se întâmple în viitor? Bătrîna începu să rîdă și dădu din cap. — Viitorul e nepătruns, răspunse ea, numai D-zeu îl cunoște tainele ! — Manet­­, într’o zi ai spus de Fran­­cisc Poagin că va muri într’o prăpastie, și așa s’a întâmplat , de unde știai dacă nu erai vrajitore ? — Nu trebue să fii vrăjitor, draga mea, ca să spui unui păcătos că o să ajunga rău și unei femei gelase și rele că nu va fi fericită în căznicie. După purtarea u­­nui om poți ști cum îi va fi viața. Când vezi pe un om jucând cărți, bând și ne­muncind, poți să-i spui că va ajunge să’i vânză tot ce are, că va sărăci cu totul, căci va cheltui, nu va avea de unde să pui la loc, va face datorii și neplătindu le de fel, se va întâmpla așa. Pougin era un bețiv ; când se îmbăta, fie ziua fie noptea, pleca de acasă și se ducea pe munte ; era deci ușor să pre­vezi c­ă va cădea o dată într’o prăpastie. Asta m’ e știința, așa sunt vrajitore.... Dar văd că vremea s’a mai potolit, mă duc și eu. Se plecă să sărute pe Georgeta. — Aș vrea să te întreb ceva, până n’o­ pleca, zise Gervesa cam codindu-se. — Cu dragă inimă îți voi­ răspunde. — Știi să citești în viitor, spune mi ce sortă vor avea fetele mele. Bătrîna simți un fior, sprîncenile i se încruntară și fruntea i se întunecă. Suzana se sculase de jos. — Da, spune-mî sorta, zise ea. — Mai bine e să știi ce ți se va în­tâmpla, zise Maneta. Dar Gervesa, Suzana, femeile tate in­sistând să spue. Maneta care nu vrea în­­tâia cu nici un preț, se învoi în sfîrșit, după ce puse pe Gervesa să o încredin­țeze că nu se va supăra ori­ce i-ar spu­ne de fetele ei. — Știința mea, aceea de care me voiü sluji acum, zise dânsa când se hotărî, e un dar de la fire, nu e ceva ascuns, o­­menii îi zic magnetism. Voiu citi în ochii fetelor, mă voiu uita la fețele lor spre a le pătrunde în cuget, spre a vedea ce au în inimă. — Ciudat o să fie, zise Suzana rîzând. Și cu fruntea în sus, cu desfidere în privire se apropie de bătrână: întâlnirea ochilor lor produse un fel de zguduire electrică. Bătrâna își dete capul înapoi. — Oh! zise ea cu un accent neobici­nuit, privirea ta Suzana e mai puternică decât a mea. (Va urma)

Next