Universul, februarie 1887 (Anul 4, nr. 29-53)
1887-02-14 / nr. 40
Anul IV.—No. 40. 5 Bani în Capitală.—10 Bani în Județe. Sfimbătă, 14 (26) Fevruare 186^1 APARE m TOATE ZILELE LA 7 ORE UUMIREAȚA REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA ____ BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU. 19. IN CAPITALĂ IN JUDEȚE Pe 1 an. . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni ... 5 „ Pe 3 luni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE și RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București, strada Academiei, 18. București 13 Fevruare D, prim ministru, in discuția proiectului de lege pentru creditul de 30.000.000, a declarat—repetăm textual vorbele sale—că, „acestă chestie trebuie să devină o manifestație ; să arăte țara, să se manifeste țara că trăiește și voiește să trăiască. „Cuvântul acela de la mais ! cu care d. Kogălniceanu ne spune că i au răspuns Gorceakof și Andrassy când d-sa le propunea să ne garanteze neutralitatea, acel cuvânt ne-a arătat calea ce trebuie să luăm, și în adevăr, că pe calea aceea am mers necontenit de atunci în cace, căutând a întări cât mai mult ne-a fost prin putință mijlocele de apărare a țărei.“ Aceste cuvinte, rostite de o persoană atât de autorizată ca primul-ministru, ne lămurește bine situația: România e lasata pe propriele ei puteri ; de va putea se opune într’un resbel, o forță destul de considerabilă părții care mai întăi ne ar ataca, va trăi, dacă nu, va pieri. In acest caz, oricât s’ar face pentru armată, nu va fi prea mult; e chestia numai ca sacrificile să se facă ața, la timpuri potrivite, ca să nu se izbască cu sărăcie țara decât atunci când primejdia va fi la ușă. Dupe cum am zis într’un număr trecut, nu se știe dacă vom putea, față cu furtuna care va izbucni desigur nu după multă curgere de vreme, să ne ținem neutri , dar, oricum, numai mulțumire ne pate face silința ce pare a-și da guvernul de a lucra în acest gen, și credința lui—care știe mai bine ce și cum sunt lucrurile— că neutralitatea va putea fi păstrată și mai mare mulțămire ne face. Cum a zis eminentul patriot, d. M. Kogălniceanu, în ședința camerei în care s’a discutat proiectul care acum a devenit lege : „D. Carp a venit și a zis nu numai că neutralitatea nu e posibilă, dar că nici n’o dorește. Ia uitați-vă, d-lor, cuvântul teribili“ In adevăr, după cum e temerea exprimată și de primul ministru, și de d. Kogălniceanu, dorința amândoror puterilor cari se pregătesc să se ciocnească , să transporte câmpul de resbel în România, pentru ca noi să ducem tóte greutățile. Cercări desperate, în alte împrejurări, ca să rămânem neutri, ar fi o datorie de viață și de marte, căci, pentru România, să fie câmp de resbel, ar fi un dezastru. In adevăr dar, are dreptate d. Kogălniceanu, când a numit cele zise de d. Carp : „Cuvântul teribil !“ pg. Citiți pe pag. 4a costul abonamentului la „Universul“ și premiurile ce acordăm abonaților Dar tóte astea sunt zadarnice ! Sentimentele populației rămân aceleași, și într’un războiu—dacă ar fi să isbucnesca—între Francia și Germania, ea ar privi pe acesta din urmă ca dușmană. Dovadă că abia se răspândiseră zgomotele de rézboin, și alsacienii și începuseră a deseia din armata imperială. Temeri și pregătiri.— Ar fi cam greu sa sa se precizeze impresia din acest oraș față cu zgomotele de războiu. Câteva zile, temerile au fost mari. S’au văzut sosind cinci sute de vagone încărcate cu nisip și ciment, pentru întărirea fortificațiilor. Transportul acestor materiale s’a adjudecat numai decât și s’au dus la destinație. S’a mai răspândit știrea că ofițerii din garnizonă fuseseră invitați să facă cunoscute comandei generale mijlocele de cari dispun ca să’și trimea familiele din oraș, în cas de asediu. Funcționarii, cei d’intuiti cari sau flat aceste știri, s’au grăbit să’și facă provizii. Dar acesta panică n’a ținut mult. Nu e tot așa la Metz, unde panica n’a părăsit încă pe locuitori, și toți aceia cari știți că nu vor putea părăsi orașul își fac provizii pentru cai de asediu. Nu că ar crede cu tot dinadinsul răsboiul apropiat și inevitabil, dar el își zic : Paza bună ferește primejdia rea. Franck. Din Alsacia-Lorena (Corespondența particulară a „ Universului“) Strasburg, 8 Fevruare. Alegerile încep. In tota Germania lupta e înverșunată între partizanii septenatului și protivnicii lor. La noi, mișcarea electorală în sine nu se deosibește mult de cele din trecut. Aci, succesul deputaților din partidul protestațiunei e sigur și necontestat. Două feluri de luptă.— Necontestabil e că și azi, după 16 ani, majoritatea populației ține mai mult la Franța decât ia imperiul teutonic. In privința chipului în care ea își manifestă aceste simpatii, în timpul alegerilor, este, totuși, o deosebire. In unele orașe, partidul protestației e represintat de înalta industrie care sdrobește prin averea și influința sa micul funcționarism german. Fiecare fabricant, cu armata sa de 1500—2000 de lucrări, pe cari nici o amenințare nu -i sperie, reprezintă o forță care braveza orce manopere electorale. Aceste orașe se pot terorisa, dar supune nici o dată. In altele, modeștii burghezi și lucrători nu pot sta, cu aceeași cutezare, în fața funcționarilor de tote clasele cari formezá un mare contingent al populației. Ei își păstreză în inimă cultul pentru Francia, nu și-l dă pe față la orce ocasie, dar când e vorba să voteze, candidatul lor e totdeauna din partidul potestației, și totdeauna se alege. Două feluri de luptă, dar acelaș resultat. Terorisări. Deosebirea, la doi, între alte alegeri și cele din acest an, este că acum s’au urmat cu mai mult zel perchezițiile domiciliare. Senzație a făcut cu deosebire arestarea d-lui Charles Bloch, membru în consiliul general din Haut Rhin. Poliția a aflat la dânsa', cu ocazia perchizițiilor din urmă, o cartă de membru fondator al ligei patrioților. D. Bloch e acum la secret și nici fratelui său nu i se dă voie să -l vază. Tipografia „ Universul“ str. Brezoianu No. 19 esecută orice lucrare privitore la arta sa cu prețurile cele mai moderate. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „Universului“) Zankof bănuit la Petersburg Berlin, 11 Fevruare. „Kreuzzeitung“ află din Sofia că Zankof n’a cerut nici o dată sfatul Rusiei în negocierile cu Porta, încercarea lui de a ajunge la o înțelegere cu Karavelos, departe de a fi aprobată de Rusia, a deșteptat la Petersburg bănueți împotriva lui. Reaplata papei Berlin, 11 Fevruare. Dispoziția de căpetenie a noului proiect de lege bsericesc este ca mai multe ordine și congegații religiose să aibă voie a se întorce în Germania. Aceasta e răsplata pentru intervenirea papei în favorea septenatului. Dictatura germană Moscva, 11 Februar» Gazeta d-lui Ratkof spune că atitudinea Germaniei și mai cu semi a presei sale oficiase e cea mai seriosa amenințare pentru pacea Europei. Gazeta adaoge că