Universul, februarie 1887 (Anul 4, nr. 29-53)

1887-02-14 / nr. 40

Anul IV.—No. 40. 5 Bani în Capitală.—10 Bani în Județe. Sfim­bătă, 14 (26) Fevruare 186^1 APARE m TOATE ZILELE LA 7 ORE UUMIREAȚA REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA ____ BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU. 19. IN CAPITALĂ IN JUDEȚE Pe 1 an. . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni ... 5 „ Pe 3 luni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE și RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București, strada Academiei, 18. București 13 Fevruare D, prim ministru, in dis­cuția proiectului de lege pen­tru creditul de 30.000.000, a declarat—repetăm textual vorbele sale—că, „acestă chestie trebuie să devină o manifestație­ ; să arăte țara, să se manifeste țara că tră­iește și voiește să trăiască. „Cuvântul acela de la mais ! cu care d. Kogălni­­ceanu ne spune că i au răs­puns Gorceakof și Andrassy când d-sa le propunea să ne garanteze neutralitatea, acel cuvânt ne-a arătat calea ce trebuie să luăm, și în adevăr, că pe calea aceea am mers necontenit de a­­tunci în cace, căutând a întări cât mai mult ne-a fost prin putință mijlocele de a­părare a țărei.“ Aceste cuvinte, rostite de o persoană atât de autorizată ca primul-ministru, ne lă­murește bine situația: Ro­mânia e lasata pe propriele ei puteri ; de va putea se opune într’un resbel, o forță destul de considerabilă păr­ții care mai întăi ne ar ataca, va trăi, dacă nu, va pieri. In acest caz, ori­câ­t s’ar face pentru armată, nu va fi prea mult; e chestia nu­mai ca sacrifi­cile să se facă ața, la timpuri potrivite, ca să nu se izbască cu sărăcie țara decât atunci când pri­mejdia va fi la ușă. Dupe cum am zis într’un nu­măr trecut, nu se știe dacă vom putea, față cu furtuna care va izbucni de­sigur nu după multă curgere de vreme, să ne ținem neu­tri , dar, ori­cum, numai mulțumire ne pate face si­lința ce pare a-și da gu­vernul de a lucra în acest gen­, și credința lui—care știe mai bine ce și cum sunt lucrurile— că neutrali­tatea va putea fi păstrată și mai mare mulțămire ne face. Cum a zis eminentul patriot, d. M. Ko­­gălniceanu, în ședința camerei în care s’a discutat proiectul care acum a devenit lege : „D. Carp a venit și a zis nu numai că neutralitatea nu e posibilă, dar că nici n’o dorește. Ia uitați-vă, d-lor, cuvântul teribili“ In adevăr, după cum e temerea expri­mată și de primul ministru, și de d. Kogăl­­niceanu, dorința amândoror puterilor cari se pregătesc să se ciocnească , să trans­porte câmpul de resbel în România, pen­tru ca noi să ducem tóte greutățile. Cer­cări desperate, în alte împrejurări, ca să rămânem neutri, ar fi o datorie de viață și de marte, căci, pentru România, să fie câmp de resbel, ar fi un dezastru. In adevăr dar, are dreptate d. Ko­gălniceanu, când a numit cele zise de d. Carp : „Cuvântul teribil !“ pg. Citiți pe pag. 4­a costul a­­bonam­entului la „Universul“ și premiurile ce acordăm abonaților Dar tóte astea sunt za­darnice ! Sentimentele po­pulației rămân aceleași, și într’un războiu—dacă ar fi să isbucnesca—între Francia și Germania, ea ar privi pe acesta din urmă ca duș­mană. Dovadă că abia se răspândiseră zgomotele de rézboin, și alsacienii și în­cepuseră a desei­a din armata imperială. Temeri și pregătiri.— Ar fi cam greu sa sa se preci­zeze impresia din acest oraș față cu zgomotele de răz­boiu. Câte­va zile, temerile au fost mari. S’au văzut sosind cinci sute de vagone încăr­cate cu nisip și ciment, pen­tru întărirea fortificațiilor. Transportul acestor mate­riale s’a adjudecat numai decât și s’au dus la des­tinație. S’a mai răspândit știrea că ofițerii din garnizonă fu­seseră invitați să facă cu­noscute comandei generale mijlocele de cari dispun ca să’și trimea familiele din oraș, în cas de asediu. Funcționarii, cei d’intuiti cari sa­u flat aceste știri, s’au grăbit să’și facă provi­zii. Dar acesta panică n’a ținut mult. Nu e tot așa la Metz, unde panica n’a părăsit încă p­e locuitori, și toți aceia cari știți că nu vor putea părăsi orașul își fac provi­zii pentru cai de asediu. Nu că ar crede cu tot din­adinsul răsboiul apropiat și inevitabil, dar el își zic : Paza bună ferește primej­dia rea. Franck. Din Alsacia-Lorena (Corespondența particulară a „ Universului“) Strasburg, 8 Fevruare. Alegerile încep. In tota Germania lupta e înverșunată între partizanii sep­tenatului și protivnicii lor. La noi, miș­carea electorală în sine nu se deosibește mult de cele din trecut. Aci, succesul de­putaților din partidul protestațiunei e si­gur și necontestat. Două feluri de luptă.— Necontesta­bil e că și azi, după 16 ani, majoritatea populației ține mai mult la Franța decât ia imperiul teutonic. In privința chipului în care ea își manifestă aceste simpatii, în timpul alegerilor, este, totuși, o deo­sebire. In unele orașe, partidul protestației e represintat de înalta industrie care sdro­bește prin averea și influința sa micul funcționarism german. Fie­care fabricant, cu armata sa de 1500—2000 de lucră­­ri, pe cari nici o amenințare nu -i spe­rie, reprezintă o forță care braveza or­ce manopere electorale. Aceste orașe se pot terorisa, dar supune nici o dată. In altele, modeștii burghezi și lucrători nu pot sta, cu aceeași cutezare, în fața funcționarilor de tote clasele cari formezá un mare contingent al populației. Ei își păstreză în inimă cultul pentru Francia, nu și-l dă pe față la or­ce ocasie, dar când e vorba să voteze, candidatul lor e tot­deauna din partidul potestației, și tot­­deauna se alege. Două feluri de luptă, dar acelaș re­­sultat. Terorisări.­­ Deosebirea, la doi, în­tre alte alegeri și cele din acest an, este că acum s’au urmat cu mai mult zel per­chezițiile domiciliare. Senzație a făcut cu deosebire arestarea d-lui Charles Bloch, membru în consiliul general din Haut Rhin. Poliția a aflat la dânsa', cu ocazia perchizițiilor din urmă, o cartă de membru fondator al ligei pa­trioților. D. Bloch e acum la secret și nici fratelui său nu i se dă voie să -l vază. Tipografia „ Universul“ str. Br­ezoianu No. 19 ese­­cută orice lucrare privitore la arta sa cu prețurile cele mai moderate. Corespondența Telegrafică (Se­r­vi­ciul particular al „Universului“) Zankof bănuit la Petersburg Berlin, 11 Fevruare. „Kreuzzeitung“ află din Sofia că Zan­kof n’a cerut nici o dată sfatul Rusiei în negocierile cu Porta, încercarea lui de a ajunge la o înțelegere cu Karavelos, de­parte de a fi aprobată de Rusia, a deș­teptat la Petersburg bănueți împotriva lui. Reaplata papei Berlin, 11 Fevruare. Dispoziția de căpetenie a noului pro­iect de lege b­sericesc este ca mai multe ordine și cong­egații religiose să aibă voie a se întorce în Germania. Aceasta e răs­plata pentru intervenirea papei în favo­­rea septenatului. Dictatura germană Moscva, 11 Februar» Gazeta d-lui Ratkof spune că atitudi­nea Germaniei și mai cu semi a presei sale oficiase e cea mai seriosa amenințare pentru pacea Europei. Gazeta adaoge că

Next