Universul, iunie 1888 (Anul 5, nr. 141-169)
1888-06-30 / nr. 169
1 / T BUCUREȘTI. STRADA BREZOIANU 19 BUCUREȘTI IN CAPITALĂ I IN JUDEȚE * • 20 Leî 1 Pe 1 «n . . 24 Leî ^0?V. . . 10 r . Pe 6 luni ... 12 „ ^5* .«An^iiini .. . 5 „ 1 Pe 3 luni . 6 w ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19, 1 BUCUREȘTI IPAR S I H TOATE ZILELE LA 7 OLE 15 IUNI BfEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Convoiul funebru al împăratului Frederic. — (Vezi pag. 3) ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMEI SE PRIMESC jSUMAILA Calendar silnic isea Mercur! 29 Iunie, 1 Sfinții apostoli Petru și Pavel Sare’e resare la 4 ore 27 m. spune la 7 ore 42 m. EFEMERIDE 29 Iunie 1877. Osman pașa ese din Vidin cu o mare parte din armata sa și se îndrepteza spre Plevna. Rușii despreseră cetatea Baiaziduluî din Armenia înconjurată de turci și scapă garnizona rusă închisă acolo. BUCUREȘTI, 29 IUNIE 1888 Primim o reclamație de la mai mulți franzelari din București, pe care o socotim dreaptă, mai ales pentru că, pe când acești comercianți sunt supuși unui control prea riguros, și chiar șicanelor agenților comunali, alți negustori din piață, spre dauna igienei și a moralului public, sunt scutiți de control. Mai e un curent care ne face să dăm dreptate negustorilor de franzele și de pâne: acest produs, de întâia necesitate, e mai puțin supus decât altele stricării. Lunga enumerație a feluritelor negoțuri lăsate de către comună în plata Domnului ne va arăta cât de mult este de lucrat pentru scoaterea din starea primitivă de acum a negoțului obiectelor de alimentare . Zarzavagiii țin câte trei zile marfa în pivnițe și o udă cu apă ca să pot apărea prosperă, când ea e putredă. Plimbarea cu căruța pe unele strade spre vânzare a acestor zarzavaturi e o adevărată primejdie pentru sănătatea publică. Tarabele cu gogoși și cu plăcinte, pe cari le vezi pe la colțurile stradelor, ținute în sere și neacoperite decât cu muște și cu praf, pentru copii mai ales sunt o nenorocire. De ce nu se iau măsuri ca să se oblige comercianții de asemeni obiecte să le aibă totdeauna proaspete și curate, așezate pe o tarabă bine curățită? * Pescarii, cu peștele forte adese putrezit, nu sunt supuși la mai nici o obligație de curățenie. Bogacii, cu covrigi plini de escremente de muște, de praf, nu sunt obligațî nici să-și acopere măcar cu o cârpă subțire marfa. Mai vezi pe strade alergând niște omeni, cu câte un miel tăiat dus pe câte un băț, cari plimbă astfel acest produs alimentar zile întregi; ei nu sunt măcar siliți să înlocuiască cârpa murdară care n’acopere nici a treia parte din miel, printr’o bucată mare de pânză curată, cu care se se învelescă bine marfa. Fructe crude sau putrede se colportează pe strade fără să se sinchisescă comuna să le supuie unui control. Bragagiii și limongii a vând slobod un produs adese de o necurățenie dezgustătore, mai ales negustoria ambulantă de așa zisă înghețată e o nenorocire pentru sănătatea publică. Și altele, și altele... S'ar cădea ca onor, consiliu comunal de curând ales să organizeze bine serviciul de sănătate și, luând măsuri de represie a abuzurilor, se le ia pentru toate, iar nu se fie pentru unii negustori ciumă, iar pentru alții mamă. Astăzi, ziua de Sân-Petru, e sărbătoarea școlelor. In toate școlele publice din țară se distribuiesc premii școlarilor mai merituoși. Pompoasele solemnități de astăzi ne poartă din nou gândul spre nenorocita stare morală și materială în care se găsesc scoalele românești. Iarăși cu adâncă mâhnire, ne portă cugetarea către marea nevoie a unei reforme fundamentale școlare, către multele și marile făgăduinți ce s’au făcut și au fost vecinie călcate. Oare anul acesta vom fi mai fericiți ? Face-se va ceva pentru o organizare bună a școalelor? Deși am pierdut nădejdea —căci de prea multe ori am fost înșelați—urăm din nou ca viitorul să fie mai bun decât trecutul. Sân-Petru, patronul școalelor, făcând să nu mai avem dreptul de a fi Toma Necredinciosul ! ........... ......ni—iii—iiiMH'lli'Hil lill hihihi«------------------ DIN GERMANIA (corespon particulară a „ Universului“) Berlin 28 Iunie Pregătiri de călătorie Mare zarvă pe aici cu pregătirile de călătorie. Cei d’ântăi croitori din Berlin lucrăru zi și nópte ca să facă rînduri de haine noul împăratului, împărătesei, generalilor, pagilor și damelor de onore. La Kiel apoi se lucreză cu aceeași activitate la dregerea, curățirea și spălarea vaporelor de resbel care au să formeze escadra ce va face cortegiu împăratului și va fi comandată de prințul Henric. Din Berlin s-au trimis efecte cu totul noul pentru marinarii de pe vasul împărătesc. Aud că Wilhelm va fi însoțit de 10 generali ca adjutanți și de contele Herbert de Bismarck, iar imperatesa va avea în jurul a opt dame de onore. întâlnirea între amândoi împărații se va face în golful Finlandic la 2 mile depărtare de insula Cronstadt, unde țarul se va duce pe escadra rusă a Balticei. Pe urmă suveranii se vor duce împreună la Peterhof, la Gacna și la Petersburg. Sunt positiv informat, cum v’am mai spus și în scrisorea trecută, că Wil-