Universul, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 249-273)
1888-10-09 / nr. 256
V -VI Anul V No 256. APAHE ISTOATE IUSIE IA 7 ORE BSBUIEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI STRADA BREZOIANR IV BUCURETI in capitală in județe Pe unud. . . . 20 Lei Pe 1 an . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 B Pe Ciunî ... 12 „ Pe 3 , 5 „ Pe 3 luni . . 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAME SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA 1 BREZOIANU 19, BUCUREȘ Espoziția „Urania“ din Berlin (vezi pag. 3 a) Calendar Zilnic 1888 Sâmbătă 8 Octombre 1888.—Curioasa Pelagia.__ Soarele resare la 6.23; apune la 5 ore și 5 minute. Efemeride 8 Octombre 1877—Generalul rus Tottlieben trimite dú Osman pașa în Plevna un parlamentar cerându-i un armistițiu pentru a îngropa pe morțî ; cererea i se primește. 5 Bani în Capitală. — 10 Bani în Județe. BUCUREȘTI, 8 OCTOVRE 1888 Ne propunem a trata aci, în scurte cuvinte, mai multe amănunte ale constituției nóstre, cari ni se pare că au fost rea interpretate de tote guvernele, de la 1866 și până acu. Lasă că, chiar bine interpretate, puține din principiile pactului nostru fundamental au rămas necălcate în piciore,—dar vrem să se știe, măcar așa, y formal, că românii au precari drepturi despre cari nimeni nu și-a adus aminte. Findcă tocmai acum , sunt la ordinea zilei întrunirile publice, ne vom ocupa de interpretarea care, îndeobște, se dă articolului 26 din constituție. Iată cum sună acest articol: „Românii au dreptul de a se aduna „pacînici și fără arme, conformându-se „legilor cari reguleza exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de „chestii; întru acesta nu e nevoie de „autorizare prealabilă. „Acesta dispoziție nu se va aplica „și întrunirilor în loc deschis, cari „sunt cu totul supuse legilor polițienești“. Ce rezultă de aci? Că constituantul, mai întâi, a făcut deosebire între „loc închis„ și „loc deschis“. Prin loc închis, el n’a putut înțelege decât un loc despărțit de obicinuitele locuri de plimbare, de piețe, de grădini publice; n’a putut niciodată constituantul să înțelegă prin loc închis casă, sală acoperită, căci atunci s’ar fi explicat în acest chip. Cu tote aceste, vedem că în practica zilnică, de la 1866 până azi, s’au permis întrunirile de cetățeni, chiar pe nădugelilevere, numai în sale acoperite și închise de tóte părțile. Românii au dreptul a se întruni în locuri închise, ca grădini, curți, etc., iar nu sunt obligați a se năbuși chiar pe căldurile tropicale,ca sardelele, în niște sate acoperite. Dar în afară de aceată slobozenie pe care ne-o dă constituția, în alineatul din urmă al articolului 26, zice : „Acesta dispoziție nu se va aplica „și întrunirilor în loc deschis, cari sunt „cu totul supuse legilor polițienești“. Va Băzică și în loc deschis, pe câmp, pe strade, în piețe, sunt permise întrunirile publice, dar ele „sunt supuse legilor polițienești“. Observăm să sunt supuse legilor, iar nu regulamentelor de poliție. Prin urmare cetățenii, dacă prin cuvântările și prin actele lor nu vor contraveni legii, pot să se adune și să-și dezbată interesele chiar în stradă, în piețe, pe câmp. Cele două drepturi pe care constituantul de la 1866 le hărăzește cetățenilor s’au dat uitării. E bine să le revendicăm și să uzăm de densele, căci nu oricare cetățean e cu o destulă dare de mână pentru ca să sî închirieze, cu bani mulți, sale, când are să vorbescă concetățenilor sei. Duminec,9 (21). Octombre 1883 DIN ITALIA Coresp. particulară a „Universului“ Roma, 5 Octomvrie['| Wilhelm la Vatican Lăsând pentru moment descrierea serbărilor cari s’au făcut în Roma în onoarea împăratului Germaniei, ve vom vorbi despre vizita sa la Vatican. Eticheta ar fi cerut ca prințul Henric, fratele împăratului, să aștepte într’o sală exterioară până ce se va fi isprăvit convorbirea dintre împărat și Papa; cu toate acestea contele de Bismarck a stăruit să fie imediat primit. Papa a fost înștiințat despre acesta și a permis ca prințul să fie introdus îndată, fără se aștepte câtuși de puțin. Convorbirea lui cu împăratul a durat abia vr’o 20 de minute. Wilhelm nu a stat pe un scaun mai jos ca al Papei ci pe unul egal cu al lui. La eșire împăratul se părea foarte liniștit, pe când odinioară, tătăl seut Frederic, a eșit de la Papa foarte emoționat. Papa a vorbit cu împăratul în limba franceză. împăratul a adresat câteva cuvinte cardinalului Rompola în limba italiană. Despre intrarea lui Wilhelm în vatican, afla următoarele: Papa a mers înaintea împăratului până la scara apartamentului său privat. Când au dat cu ochii unul de altul, Wilhelm s-a plecat de două ori, iar Papa ținea mâna întinsă. El a apucat mâna drepta a împăratului și a scuturat-o de două ori. Pe urmă au plecat în apartamentul particular, mergând alăturea. Din fericire, ușele din Vatican sunt destul de largi ca să poată trece după oameni alăturea, altfel ar fi fost cu