Universul, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 249-273)

1888-10-09 / nr. 256

V -V­I Anul V No 256. APAHE IS­TO­ATE IUSIE IA 7 ORE BSBUIEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI STRA­DA BR­EZOI­A­N­R IV BUCURETI in capitală in județe Pe un­ud. . . . 20 Lei Pe 1 an . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 B Pe Ciunî ... 12 „ Pe 3 , 5 „ Pe 3 luni . . 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAME SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA 1 BREZOIANU 19, BUCUREȘ Espoziția „Urania“ din Berlin (vezi pag. 3 a) Calendar Zilnic 1888 Sâmbătă 8 Octombre 1888.—Curioasa Pela­gia.__ Soarele resare la 6.23; apune la 5 ore și 5 minute. Efemeride 8 Octombre 1877­—Generalul rus Tottlieben trimite dú Osman pașa în Plevna un parlamen­tar cerându-i un armistițiu­ pentru a îngropa pe morțî ; cererea i se primește. 5 Bani în Capitală. — 10 Bani în Județe. BUCUREȘTI, 8 OCTOVRE 1888 Ne propunem a trata aci, în scurte cuvinte, mai multe amănunte ale cons­tituției nóstre, cari ni se pare că au fost rea interpretate de tote guvernele, de la 1866 și până acu. Lasă că, chiar bine interpretate, pu­ține din principiile pactului nostru fun­damental au­ rămas ne­călcate în pi­ciore,—dar vrem să se știe, măcar așa, y formal, că românii au pre­cari drepturi despre cari nimeni nu și-a adus a­­minte. Find­că tocmai acum , sunt la ordi­nea zilei întrunirile publice, ne vom o­­cupa de interpretarea care, în­de­obște, se dă articolului 26 din constituție. Iată cum sună acest articol: „Românii au dreptul de a se aduna „pacînici și fără arme, conformându-se „legilor cari reguleza exercitarea aces­­­tui drept, pentru a trata tot felul de „chestii; întru acesta nu e nevoie de „autorizare prealabilă. „Acesta dispoziție nu se va aplica „și întrunirilor în loc deschis, cari „sunt cu totul supuse legilor poliție­nești“. Ce rezultă de aci? Că constituantul, mai întâi, a făcut deosebire între „loc închis„ și „loc des­chis“. Prin loc închis, el n’a putut înțelege decât un loc despărțit de obicinuitele locuri de plimbare, de piețe, de gră­dini publice; n’a putut nici­odată cons­tituantul să înțelegă prin loc închis casă, sală acoperită, căci atunci s’ar fi explicat în acest chip. Cu tote aceste, vedem că în prac­tica zilnică, de la 1866 până azi, s’au permis întrunirile de cetățeni, chiar pe nădugelile­vere­, numai în sale acoperite și închise de tóte părțile. Românii au dreptul a se întruni în locuri închise, ca grădini, curți, etc., iar nu sunt obligați a se năbuși chiar pe căldurile tropicale,­­ca sardelele, în niște sate acoperite. Dar în afară de aceată slobozenie pe care ne-o dă constituția, în alinea­tul din urmă al articolului 26, zice : „Acesta dispoziție nu se va aplica „și întrunirilor în loc deschis, cari sunt „cu totul supuse legilor polițienești“. Va Bă­zică și în loc deschis, pe câmp, pe strade, în piețe, sunt permise întru­nirile publice, dar ele „sunt supuse legilor polițienești“. Observăm să sunt supuse legilor, iar nu regulamentelor de poliție. Prin urmare cetățenii, dacă prin cu­vântările și prin actele lor nu vor con­traveni legii, pot să se adune și să-și dezbată interesele chiar în stradă, în piețe, pe câmp. Cele două drepturi pe care constitu­antul de la 1866 le hărăzește cetățeni­lor s’au dat uitării. E bine să le re­vendicăm și să uzăm de densele, căci nu ori­care cetățean e cu o destulă dare de mână pentru­ ca să sî închirieze, cu bani mulți, sale, când are să vorbescă concetățenilor sei. Duminec,9 (21). Octombre 1883 DIN ITALIA Coresp. particulară a „Universului“ Roma, 5 Octomvrie['| Wilhelm la Vatican Lăsând pentru moment descrierea ser­bărilor cari s’au făcut în Roma în o­­noarea împăratului Germaniei, ve vom­ vorbi despre vizita sa la Vatican. Eticheta ar fi cerut ca prințul Hen­ric, fratele împăratului, să aștepte în­­tr’o sală exterioară până ce se va fi isprăvit convorbirea dintre împărat și Papa; cu toate acestea contele de Bis­marck a stăruit să fie imediat primit. Papa a fost înștiințat despre acesta și a permis ca prințul să fie introdus îndată, fără se aștepte câtuși de puțin. Convorbirea lui cu împăratul a durat abia vr’o 20 de minute. Wilhelm nu a stat pe un scaun mai jos ca al Papei ci pe unul egal cu al lui. La eșire îm­păratul se părea foarte liniștit, pe când odinioară, tătăl seut Frederic, a eșit de la Papa foarte emoționat. Papa a vorbit cu împăratul în limba franceză. împăratul a adresat câte­­va cuvinte cardinalului Rompola în limba italiană. Despre intrarea lui Wilhelm în va­tican, afla următoarele: Papa a mers înaintea împăratului până la scara apartamentului său privat. Când au dat cu ochii unul de altul, Wil­helm s-a plecat de două ori, iar Papa ținea mâna întinsă. El a apucat mâna drepta a împăratului și a scuturat-o de două ori. Pe urmă au plecat în a­­partamentul particular, mergând alătu­rea. Din fericire, ușele din Vatican sunt destul de largi ca să poată trece după oameni alăturea, alt­fel ar fi fost cu­

Next