Universul, noiembrie 1888 (Anul 5, nr. 274-298)
1888-11-08 / nr. 280
liienești și Anul V.—No. 280 Sentinelele stau la distanță de 10 metri una de alta. Când se pune mâna pe un individ bănuit, se adună îndată cei 40 de soldați și-l bat de îl lasă pe jumătate mort. Acesta s’a întâmplat deja unor omeni cu totul neofensivi. Nimeni nu pate să treca peste linie sau măcar să se apropie de ea. Tote drumurile cu barieră sunt închise , orice transit, orice mișcare comercială sunt suspendate. In călătoria acesta a țarului în Caucas, trei săptămâni n’au umblat trenuri de marfă, căci liniile erau ocupate de trenuri imperiale... Zic trenuri pentru că țarul călătorește în trei trenuri de o dată, care merg la o distanță de câte 100 de metri unul după altul. Trenurile acestea au același număr de vagone, sunt absolut întoibmai și nu se știe nici o dată în care se află împăratul. Vagonele în care stă împăratul și familia lui sunt minuni de eleganță și frumusețe. Paza liniei Caucazului în ultima călătorie a împăratul a costat cinci milione de ruble. Și cu tóte astea tot s’a întâmplat accidentul de la Borki. Kaminski la ocolul Pătărlage, în locul d-lui D. Gr. Georgian destituit; d. Sebastian Nicolescu, ajutor de grefă la tribunalul Vâlcea ; d. Dincă Rădulescu este numit ajutor la ocolul Cricova, județul Prahova, în locul d-lui T. M. Drăgulănescu, destituit; d. Dimitrie Nicolescu este numit portărel la tribunalul Buzău; d. Dimitrie Antofi, portărel la tribunalul Prahova; d. Marin Georgeanu, portărel la tribunalul Dolj, in locul dlui Bencea Călinescu, pus în disponibilitate. 2 — D’ale Justiției D. E. Leonida Aslan, actual membru la tribunalul Dolj, este permutat în aceeași calitate la tribunalul Covurluiü; d. Emil Adrian, actual judecător al ocolului Silistra-Nouă, este numit la tribunalul Constanța, în locul dlui V. Rusescu, care rămâne în disponibilitate; d. N. Dumitrașcu, actual judecător al ocolului Mangalia, e mutat în aceeași calitate la ocolul Silistra-Nouă, d. Teodor Stoenescu, actual judecător la Călărași, în aceeași calitate la ocolul Sulina; d. N. Scriban, actual judecător al ocolului Hârșova, în aceeași calitate la ocolul Mangalia; d. Gr. Racoviță, actual substitut la tribunalul Suceava, este numit supleant la tribunalul Falciu. D. Al. M. lacomi este numit substitut la tribunalul Suceava; d. Panait Bogdan actual judecător al ocolului Podoleni, în aceeași calitate la ocolul Tutova; d. Alexandru Bellianu, șeful scriptelor comptabilităței și bibliotecar la ministerul justiției, este numit șef al biuroului comptabilităței; d. George D. Nedelcu este numit în locul d-lui Al. Bellianu; d. Dimitrie Grigorescu, în locul d lui G. D. Nedelcu. D. Gr. Poenaru, actual judecător al ocolului Sulina, este numit procuror la tribunalul Tulcea; d. Ulise Cariadi, actual membru la Râmnicu-Sărat, în aceeași calitate la tribunalul Suceava, în locul d-nului Al. Ion, demisionar; d. Dionisie Craifeleanu, actual judecător al ocolului Tulcea, membru la tribunalul R. Sărat; d. G. Carpus, actual substitut la tribunalul Tulcea, este numit judecător al ocolului Tulcea ; d. N. Vlădescu este numit substitut la tribunalul Tulcea; d. V. Calota, actual judecător al ocolului Moinești, în aceeași calitate la ocolul Zăbrăuți, județul Putna, în locul d-lui Atanasie Butescu, care rămâne în disponibilitate; d. Ion D. Talianu este numit judecător al ocolului Moinești, județul Bacău; d. Dimitrie Perețianu este numit jude al ocolului Oltețu, județul Vâlcea, în locul d-lui N. Mușetoianu, care se pune în disponibilitate; d. M. I. Mărculescu este numit ajutor la ocolul Sulina. D. Miliai Petrovici, e numit ajutor Focul de la palat O parte din cetitorii noștri cunosc deja știrea, pe care am dat o pe scurt în ediția a 2 a de ieri, pentru capitală. Dăm acum descrierea exactă. Duminecă pe la 4 clasuri despre ziuă, se dă alarmă că e foc la palat. Vestea s’a răspândit ca fulgerul și cu tote că era prea târziu,—sau mai bine prea de dimineață,—lumea alergă la locul sinistrului. Mă aflam, din întâmplare, aprope de palat, și astfel am putut să fiu din cei dintâi spectatori. Focul a isbucnit, nu chiar în palat, ci în dependențele lui, între clădirea cea nouă a palatului regal și între mica stradă Brătianu, se află o zidire în care se găsesc locuințe de ale servitorilor, grajduri, o remisă pentru harnașamente vechi și manejul, tóte aceste legate cu palatul printr’o mică galerie acoperită , aci a isbucnit focul. Clădirea e de cărămidă, acoperită cu table de zinc și are un gang drept în mijloc, care respunde cu manejul și cu galeria acoperită. Din palat trecând prin galeriă dai întăi de manej, care e destul de spațios. Focul a isbucnit în aripa stângă — privind din strada Brătianu —și anume în podul clădirii, unde se afla fin. La 4 și câteva minute, flăcările resbat vieie și se înalță spre cerul întunecat. Intr’o clipeală, totă aripa stângă e în flăcări. Tablele de zinc trosnesc și fac să se audă sgomotul unui șir de focuri de pistole. Colțul stâng, unde se arătase întăi focul, se cufundă repede. Groza era mare printre bieții locuitori ai clădirei. Mai ales femeile își perd capul, pe când bărbații, ajutați de cuvioșii sosiți deja, încep să scota mobilele : scrinuri, canapele, scaune, oglinzi, paturi—tote astea defileză peste drum, unde sunt remisele palatului. Poliția a alergat din primul moment; inspectorul Orescu, care era de serviciu, noptea acesta, a fost cel d’întâiu la fața locului. Pe la ora 4 și jumătate sosește prefectul poliției, d. colonel Algiu. In acest moment focul cuprinsese aripa stângă. D. colonel Algiu ordonă gendarmilor călări, cari tocmai atunci sosiseră, să alerge înaintea pompierilor. Aceștia sosesc după două minute și opera de combatere a teribilului flag 1 începe cu ardere. Acțiunea pompierilor a fost susținută de gendarmii pedeștri, infanteriștii din al 2-lea de linia și sergenții de oraș. Pe când unii goleau camerele și scăpau astfel cea mai mare parte din averea servitorilor, alții, călare pe coperiș, căutau să oprescă mersul pustiitor al focului. Pe la ora 5 și un sfert sosește pompa cu vapori, și apa se aruncă astfel din două părți. Spectatorii au putut să credă un moment că locomobila are să facă explozie—cu atâta putere lucra. Principalul scop era să nu se întindă focul: pe de o parte asupra manejului și prin urmare asupra palatului; pe de altă parte asupra aripei drepte a clădirei, în al căreia pod asemenea se afla fân. Să spunem repede și că acest îndoit scop a fost pe deplin ajuns : manejul a scăpat intact, galeria și aripa dreptă asemenea. A costat multă muncă, dar în sfirșit s’a isbutit. Și cu acesta s’a împedecat un mare desastru, căci dacă lua foc manejul, în momentul când citiți aceste rînduri palatul n’ar mai exista. Aripa stângă și camerele de d’asupra gangului din strada Brătianu, au fost distruse cu desăvîrșire. Când se face ziuă bine, pereții se ved picurând de apă și ca obosiți de loviturile suferite. Intr’un moment, un pompier scăpase tubul din mână și dispăruse în interiorul edificiului. Dar ne-am ales, din fericire, numai cu spaima. Omul a scăpat. Afară de mobilele fără valore și de câteva obiecte vechi de harnașament (șei, frîie, etc.) au o altă piedere de deplâns — socotind, bineînțeles, pagubele ce provin din ruinarea clădirii. Aceste daune se evaluiază la 40 000 franci. Clădirea era însă asigurată, parte la societatea „Dacia-România“, parte la societatea „Națională“.. Caii ai fost scăpați din vreme și duși la grajdul gendarmilor călări. Regele a fost incunosciințat prin telegraf despre acesta întâmplare. Dintre miniștri au sosit la fața locului, încă de pe la începutul incendiului, d. Al. Marghiloman ; asemenea am observat pe d. general C. Berendei și pe d. general Radovici care, îndată ce a sosit, dintr’o aruncătură de ochi, a prevezut că clădirea e perdută. D. Primar al capitalei a alergat unul dintre cei d’ântâiu. La 9 ore, focul e cu desevârșire stins. Iată acum ce am putut afla în privința probabil î cause a incendiului. Focul a isbucnit din pod unde era fân. In acest pod, după cât ni s’a asigurat, nu umblase nimeni nici Sâmbătă nici Vineri. Cu trei zile mai nainte, se adusese lînce fân, pe care țăranii cărăuși l-au urcat în pod. Pate că unul din aceștia să fi scăpat vr'un capăt de țigară și astfel să se fi aprins tenul și să fi ars înăbușit pînă ieri dimineță. Ipoteza acesta e cu totul improbabilă. Un lucru e sigur însă : lampă n’a putut să fie acolo. Nici de la coș n’a putut preveni focul. Ancheta judiciară va descurca desigur acesta enigmă, este să pue în evidență frauda și să introducă gagiul la masa creditorilor. De altă parte neguțătorii gagiști care au interesul să profite de gagiul lor spre a se despăgubi de sumele avante. De altă parte în fine, inocenții fabricanți cari s’au încrezut în falitul escroc și și-au trimis marfa în comision în valore de vr’o 100,000 de franci și cari a li se restitui marfa înapoi. O mulțime de advocați dezbat înaintea tribunalului, fiecare în favorea clienților săi. ■ Pledariile fiind terminate, tribunalul de comerț a rămas să pronunțe sentința la 12 Noemvrie curent, după ce părțile vor depune conclusiunile în scris. (Curierul financiar) Mart, 8 (20) Noembree 1888 Curierul judiciar Falimentul fraudulos Julien Bloch Lumea financiară și juriștii, de trei zile asistă la desbaterile unui proces de faliment fraudulos, care se pledează înaintea tribunalului comercial din București. Este vorba de falimentul fraudulos „Julien Bloch“, dispărut. Acesta, în calitate de comisionar al mai multor „fabricanți de bijuterii și ortogerii“ din Chaudefond, Elveția, având datorii contractate în piața nostra, a înstrăinat mai multă marfă „dând’o în gagiu la casele Theodor Jescheck & Comp., pentru suma de 40.000 fr. L. Russu 20.000 fr. David Solomon 10.000 fr. și alte compterii financiare, netrecute în registru după care fugind a fost declarat falit din oficiu de către trib. comercial. Sindicul falimentului, în urma investigațiunilor făcute negăsind alt activ decât bijuteriile și ceasornicele depuse în gagiu, a considerat aceste gagiuri ca averea masei creditorilor. Astăzi în proces sunt trei interese representate, și opuse unul altuia. De o parte sindicul falimentului care represintă masa creditorilor și care va CORPURILE LEGIUITOARE CAME BA Ședința de Sâmbătă 5 Noembre 1888. Se proclamă deputat d. D. R. Rosetti (Max), ales al col. III de Teleorman. Se proclamă deputați d-nil Al. Lahovari, V. Pleșoianu, Valerian Urșianu și I. N. Iancovescu, aleșii județului R.Vâlcea; dnii Al. Vericeanu, I. Rădulescu, Naumescu, Berevoescu și C.Dobrescu, aleșii jud. Argeș. Se proclamă asemenea deputați aleșii jud. Botoșani. Se proclamă deputați dnii C. Răceanu, G. Olăsescu, V. Dumitropol și Nae Nichiforescu, aleșii jud. Dâmbovița; d nii colonel Rosnovanu și Gr. Cozadini, Andrieș și Mih. Adamescu, aleșii jud. Neamțu ; d nii Lascar Catargiu, Teodor Rosetti, Poenaru Virgiliu, Pacu Moise și Reșu, aleșii jud. Covurluiu; d-nii Lupu Bogdan, Goilav, V. G. Morțun G. Drăghici, Eugenie Ionescu, aleșii col. I și II din Roman. Asupra alegerei col. III din Roman în persoana d lui V. G. Morțun, raportorul cere invalidarea. Discuția se amână până la urmă. Se proclamă deputați d-ni: Al. Marghiloman, Ioan Poenaru Bordea, Chrisenghi, D. Aug. Laurian, aleșii jud. Ialomița , d-niî Tache Anastasiu, M. Balș, I. Cincu, și C. Miclescu, aleșii jud. Tecuciu. La colegiul II de Tecuciu raportorul spune că din dosarul alegerei se vede că cu ocazia alegerei acestui colegiu a fost desfășurare de armată , dar că aceasta a fost numai o plimbare pentru exerciții militare. Se proclamă d-ni: Al. Știrbei, Sava Șomănescu, August Peștacov și Ștefan Pleșea, M. N. Săulescu, Petre Cernătescu, Vasile Vlădoianu, aleșii jud. Dolj, d-nii C. Deleanu, D. Protopopescu, C. Gabunea alegi col. I și col. II de Olt. Asupra alegerei col. III, d. Poenaru- Bordea cere ca să se suspende alegerea, să se numească o anchetă ca să se cerceteze dacă s’au făcut ingerințe. D. Triandafil combate pe d. Poenaru Bordea, susținând că nu e adevărat că au fost ingerințe. D. Poenaru Bordea. Iți voiu spune în sală numele unui înalt consilier de la Curte care ’mi-a narat faptele. O Voce. Eu îi voi spune în ședința. D. Nucșoreanu. Să mergem la casație (rîsete). D. Tache Protopopescu cere invalidarea. Dupe o discuție asupra amănuntelor alegerii, contestația se respinge și d. Caracostea se proclamă deputat. Se proclamă deputați aleșii județului Muscel. Se proclamă deputații din Tutova, Romanați și Dorohoiu. Președintele face cunoscut că până acum s’au validat 117 deputați, 2 treimi, și conform regulamentului declară Camera constituită. Se valideza alegerile pentru R.Sărat Se proclamă aleșii din Vlașca, Suceava, Mehedinți, Gorj, Ilfov—afară de alegerea col. III de Ilfov, care, fiind invalidată de majoritatea secțiunilor, se lasă a se discuta in urmă,— Brăila, Fălciu, Prahova. In privința alegerei colegiul III de Prahova, făcută în personalor C. C. Dobrescu și Radu Patârlăgeanu, cel d’ântâi validat și cel d’al doilea invalidat, se naște o discuție. Iau parte la discuție d-nii general Manu, N. Voinov, Gr. Peucescu, Tache Ionescu, N. Ionescu. Se proclamă deputat d. C. C. Dobrescu, iar alegerea d-lui Radu Patârlăgeanu se lasă pe urmă. Președintele anunță că s-a terminat cu verificarea titlurilor aleșilor remânând a se începe discuția alegerilor contestate. Camera fiind obosită, cere să se ridice ședința. Guvernul cere ca ședința următore să nu se ție decât mercur. Majoritatea respinge și decide ca viitorea ședință să se fie luni, 7 curent, iar nu Mercuri cum a cerut guvernul. SENATUL Ședința de la 5 Noembre Președința d-lui general Ioan Em. Florescu. D. N. Krețulescu, care e ales și deputat și senator, optează pentru Senat. Se procede la alegerea a 4 vicepreședinți. Resultatul votului Votanți 89. Voturi albe 17. Majoritatea absolută 27. Au întrunit : D. D. G. Rosetti, 64 voturi ; N. Gherasi, 60 v.; G. Mârzescu, 59 vot. și C. Boerescu, 38. Acești domni au fost proclamați vice-președinți. Au mai întrunit d-nii N. Fleva 11, colonel Logadi 21, iar d-nii Anton Brăiloiu, Ureche, Codrescu, Orăscu, Petrescu, câte 1, 7 și 8 voturi, D-nii G. Mârzescu și Gherasi mulțumesc Senatului pentru această onoare și promit că vor fi cu totul imparțiali. Se votează 8 secretari. Votanți 73. Voturi albe 23. întrunesc majoritatea d-nii : I. Ciuflea 49, C. Damilescu 45, Em. Flondor 42, Ciurea 48, Marocneanu 46, Petre Millo 46, G. Petrescu 48. Al optulea neîntrunind majoritatea se va vota a doua oară. Să procede la votarea a 4 chestori. Votanți 67, voturi albe 17, s’au ales domnii Quintescu 37 voturi, Budișteanu 50 voturi, Gr. Alexandrescu 45 voturi. Al patrulea neîntrunind 33 voturi conform regulamentului, se va vota din nou. După o mică discuție, asupra contestării alegerei d-lui Șoaree (Piatra), pentru lipsă de cent, această alegere e validată și d. Șoaree proclamat senator. Ședința se rădică, anunțându-se cea viitoare pe miercuri. O femee cu cap de câne Un călător a descoperit într’o mică localitate din Piemont un fenomen din cele mai stranii, joc îngrozitor al naturei. Intr’o căsuță miserabilă, perdută sub poalele Apeninilor, se află două femei, mama și fiica, cari sunt în cea mai complecta miserie. Sermanele trăesc din milă. Mama, înaltă, bine făcută, trebuie 3Pofta, „Uxii-sters-ului‘% 47 Coroana de Spini PARTEA INTAIA Muma lui mi-a zis : — Vino, fată, vino, tu ești o biată părăsită de mumă-ta chiar de la naștere și până acum nu te a iubit nimeni, vino, eu îți voi ținea loc de mamă și te voiu iubi. îndată am simțit că mă schimbam , s’a mișcat ceva aici în capul meu și ceva aici în inima mea, cum nu se mai mișcase până atunci. Și știi ce s’a întâmplat în urmă ? s’a întâmplat că nu mai eram ce fusesem , începeam să fiu mai bună. D. Ștefan îmi zisese: „Melio, tu ai inimă și suflet ca și cele ’alte făpturi ale lui D-zeu.“ Fără îndoială că acea ce se mișcă în mine și’mi vorbea erau sufletul și inima nea. Așa dar, am și eu ca oricare alta o inimă și un suflet. Și dacă d. Stefan nu mi ar fi spus asta eu pote n’aș fi simțit că am inimă și suflet, póte nici n’aș crede un așa lucru. O numai d-luî Ștefan și mumei sale, dar mai cu semn d-luî Ștefan, datoresc acésta schimbare. Dânsul a nimicit cu câteva vorbe tot zeul ce era în mine A suflat ca într’o lumânie în tóte patimele mele cele urîte și le-a stins. După ce cocoșată zise tóte vorbele acestea, cu un ton forte natural, urma o tăcere cam lungă. Paula care ascultase cu o mare tremurare remăsese pe gânduri. — D-soră, reluă Melia, nu m’ai întrebat pentru ce am venit la d ta. Paula tresări și răspunse : — E adevărat, Melia, nu ți-am făcut întrebarea asta. De ce ai venit ? — Am venit să’țî spun că nu trebue să te mărit cu d. conte de Verdraine. — ... și de ce să nu mă mărit cu d. conte de Verdraine? — Fiindcă nu este el bărbatul care îți trebue d-tale. — O! — Nu zic ea d. conte nu te iubește, însă vezi că n’o să te iubescă nici o dată cum te iubește d. Ștefan, nu, nici o dată, nu’i cu putință ! Ah ! daca d ta ai vedea ceea ce văd și ai auzi ceea ce aud ! .. Uite, îți mărturisesc că dacă d-ta ai fi nevasta d-lui Ștefan ai fi cea mai adorată, cea mai idolatrată, cea mai fericită femee din lumea asta. — Melio, respinse Paula cu o greutate precare, știü că d. Stefan mă iubesce, îmi pare reu și sufer de asta... Cunosc frumósele lui calități și știü cât prețuește. Prietenia mea pentru dânsul este mereu aceeași și voi păstra o vecinie în adâncul inimei mele, poți să’i spui asta, insă nu’l iubesc și nu pot să’l iubesc așa precum ar vrea densul, precum merită să fie iubit. — Oricum, d góra Paulo, nu lua pe d. conte de Verdraine, fii femeea cilui Stefan, te rog eu, te rog în genuchi... D. Stefan este mai tînăr decât d. de Verdraine și fără să zic ceva de d. conte, d. Ștefan este pate tot așa de frumos ca și densul. — Recunosc și eu asta Melio. — Nu te mărita cu d. de Verdraine, fii femeea d-lui Stefan. — Nu pot, nu pot! — Când vei fi femeea lui îl vei iubi ca și pe d. conte, ai să vezi. — Nu pot, repetă Paula și afară de asta e prea târziu. Sermana mea Melio fiecare are pe pământ ursita sa și trebue ca a mea să se împlinescă, fie cum o fi, bună sau rea. Cocoșată plângea. — And ta nu înțelegi, nu vrei să înțelegi nimic! esclamă densa. Află dar, d-soră Paulo, că dacă d. Stefan nu va muri din causa acestei mari iubiri ce o are pentru d-ta, are să se ucidă, înțelegi ? are să se ucidă ! Viitorea contesă plecă capul , era forte galbenă. — Ascultă-me, continuă Mesia, e puțină vreme de când îți eram vrăjmașă, de când te uram de morte... Pentru ca să te împedic atunci d’a lua pe Stefan, te-aș fi defigurat, ți-aș fi scos ochii te-aș fi ucis ! Știi de ce ? nu, nu poți să știi fiindcă acesta era un secret al inimei mele, dar acum am să ți-l spun , fiindcă iubiam pe Stefan, da, eu, așa cum sunt, stropșită, urîtă, cocoșată, îl iubiam așa de mult precum te iubește dânsul. Și iubiam într’atâta că mi-aș fi dat sângele și viața pentru dânsul, că eram în stare să comit cele mai mari rele și cele mai mari crime pentru dânsul.. Crime, înțelegi ? crime !! Știi cine a dat foc casa dvs ? Eu ! ! — O ! o esclamă Paula infiorându-se. (Va urma) !