Universul, decembrie 1888 (Anul 5, nr. 299-321)
1888-12-03 / nr. 301
Í * 1 > Universul Na. SOI.5 Batsî Îtî Capitals. 10 Bani în Județe. . US CAPITALĂ IN JUDECE Pe an an . . . 20 Leî Pa .1 an . . 24 Lai MB II TOI TI SIMM IA 1 CH2 EIMSIEIȚA «EBACȚIA S2 A3IM2 W2STRAȚIA: *S ■CUREȘTI STRADA SREZCUNU Se BUCUREȘTI ĂS ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMUL ABESÎHISTRAȚIA 3ÎAEUIUIE I Pati vini .10 „ Pe U luni . . 12 T Pa 3 iuni . . . 5 „ Pa «1 luni . . 6 ) Exposiția din Barcelona.—)Vezi pag. 3) SE PRÎMESC NUMAI LA BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU IS, BUCUREȘTI Calendar Zilnic 1888 Tineri 2 (14) Decembre. Prorocul Avacum. Sőréle răsare la 7. 29 ; apune la 7 ore 21. Efemeride 2 Decembre 1877.— Țarul își ia ziua bună de la armatele româno-ruse, după ce se trece în revistă, însoțit de Domnul României. BUCUREȘTI, 2 DECEMVRE 1888 Ne aducem aminte că unul din cele mai însemnate capete de acuzație, pe cari le făcea fosta opoziție guvernului d-lui Ion Brătianu, era risipa. In fiecare zi, ne deprinseserăm a citi în ziarele opozante, ne obicinuiserăm a auzi de la oratorii adversari guvernului trecut, că trebuie făcute numai decât cele mai mari economii, căci cheltuelile bugetare ale statului întrec puterea de producere a poporului. Luaserăm act de aceste predispoziții și, odată cu căderea guvernului I. Brătianu, ne așteptam că se va procede la elaborarea unei transformări complete a sistemei nostre bugetare. Ne așteptam că studii seriase se vor începe îndată, ca se se suprime din cheltuelile statului tote alocațiile de lux, tote sinecurile. * Cu adâncă părere de roű, constatăm că întru tote aceste așteptări ne-am înșelat. Departe de a se procede la acea mult-așteptată reformă, guvernul actual calcă pe urmele celui trecut, nu numai menținănd, ei chiar umflând tóte cheltuelile. Așa, avem deja de semnalat sporuri însemnate la războiu și alte departamente. In trăsuri generale, proiectul bugetar al guvernului de acum e întocmai al celui trecut. Péné înfcr’atât de departe a mers lucrul acesta, încât o cerere mare generală, ca aceea a reîntemeierii porturilor france la Galați și la Brăila, prin care s’ar da viață strălucită acestor mari porturi și întregului comerț al țării, e respinsă de guvern. Motivul e că prin acesta s’ar lipsi statul de orecari venituri. Dar óre fac mai mult, niște sume relativ neînsemnate, ce se percep ca impozite, decât aventul care s’ar da mersului economic al țării prin porturile france ? •* Ei cu totul altfel ar fi fost dacă guvernul de azi și-ar fi amintit făgăduelile din vremile când erau membrii săi în opoziție. De s’ar fi procedat la scuturarea tuturor instituțiilor statului de toate parazitele care, după ce sunt costătore, le și dezorganizează . De s’ar fi scuturat budgetul de tote alocațiile fictive, de tote sumele „secrete“ și „extraordinare“. De s’ar fi elaborat o lege, prin care impozitele să apese în chip drept și proporțional asupra tuturor claselor societății . Atunci s’ar fi putut ușura mult greul care apasă asupra țării și astfel i s’ar fi putut cere un mic sacrificiu și pentru facerea posibilă a porturilor france. Dar, s’a lucrat din potrivă de cum trebuia să se lucreze. Proiectele de reraordinare vor mera. S’au și felul. Ca și mai îna nu vor plăti nim speti plătind lu ! Tate își vor ui Se vede cât de bul: „Apa trece, prover u f ire și este la calcî de tot gati cari ri se vor stat. >n curs... — Sunbată, 31 DIN FRANCIA (Coresp. particulară a „ Universului“) Paris 27 Noembre Un dar lui Boulanger Când s’a întors Boulanger de la Nevers, a rămas uimit văzând în casa lui o colivie mare cu doi corbi enormi cari supraveghină o bucată de slănină înfiptă într’o țepușă d’asupra coliviei. Generalul s’a înfuriat și chemând pe portar l’a întrebat răstit că ce e aceea. — Generale, răspunse portarul, doi tineri au adus aici alaltă erî colivia asta cu corbi ca dar pentru d-ta din partea tinerimei sculelor. — Ia-o și o scote afară, dobitocule, măgarule! răcai Boulanger. Portarul luă colivia și o duse în loja lui, unda de pe mâncare la corbi, căci bietele paseri care nu mâncaseră de mai multe zile și al căror apetit era ațîțat de bucata de slănină, făceau o gălăgie asurzitore. Cu trei zile înainte trecea pe un bulevard al Parisului o birjă care atrăgea privirea tuturor trecătorilor. Spectacolul era în adevăr forte original . Nu doar că pasagerul era o ființă extraordinară sau că făcea ceva deosebit. Din contra, densul stătea forte liniștit și serios cu țigara în gură și era fiul unei celebru doctor parizian. Insă de asupra coșului trăsurei care era cu geamuri să înălța o colivie enormă, în care doi corbi uriași, iritați de mișcările trăsurei, stăteau cu ciocurile deschise și se uitau în sus cu câte un ochiu, ca și cum ar fi voit să prindă și picături de plaie. Sosind la colțul stradei Drouot, tînărul care străbatea Parisul în chipul acesta ciudat fu oprit de un alt tînăr, fiul unui cunoscut scriitor. Unde te duci cu corbii aceștia ? îl întrebă. Mă duc să-i las la grădina de aclimatație , au fost trimiși tatei de un prieten de la țară. — Ah ! O idee hazlie străbătu creerul tînerului. — Și ții mult, întrebă densul pe fiul medicului, să îngreazi administrația gradinei cu aceste animale ? — Eu, nu țin de loc. — Atunci ascultă. Se apropie de trăsură și în curs de 10 minute amândoi tinerii convorbiră rîzând. Pe urmă, fiul scriitorului se urcă și el în trăsură, se opriră la o cârnățărie. * * *