Universul, martie 1889 (Anul 6, nr. 46-71)

1889-03-26 / nr. 67

Universu­l 3 No. 67 Curtea de Apel din Iași, își va da luni sentința în procesul pendinte de atâta timp între comuna Galați și Grigore Eliade. Liberalii independenți s’au întrunit la Ia Otel Manu. S’a luat deciziunea de a se combate ori­ce cabinet în care elementul liberal nu va fi representat. to­ . Afacerea moștenire a doctorului Drasch nu este terminată. Instituțiunea școlară din Styria care se pretinde a fi legatară universală în vir­tutea unui testament al defunctului doctor Drasch, a făcut prin advocatul ei, d-nul T. Nica, apel contra sentinței tribunalu­lui Ilfov prin care averea rămasă trece asupra moștenitorilor direcți, K§» Căpitanul Al. Zisidi, din escadronul de Călărași Constanța, a încetat din viață în noptea de 20 curent. 1t Membrii societății tipografice „Guten­berg“ sunt convocați în adunare generale extraordinară Duminică 26 Marte, la ora 10 dimineață, în sala societăței „Concor­dia Româna“. st D. Theodor Rosetti, însoțit de d. Alex. Știrbei, a vizitat din nou pe d. Lascar Ca­­targiu. Judele instructor, însărcinat cu instrui­rea atacurii din strada Soarelui, a înain­tat d-lui procuror H. Catargiu dosarul a­­cestei afaceri, pentru a face rechizitorul.­­ Grupul d-lui G. Vernescu și al d-lui Fache Protopopescu s’a întrunit ieri la cel din acesta din urmă spre a discuta asupra situațiunei. întrunirea a luat sfârșit după orele 12.­­ D. N. Trăileanu, din strada Minotau­rului, se plânge că 12 servitori angajați la d-sa îi au fugit cu câte o sumă de bani. D-sa a alergat imediat la serviciul servitorilor, cerând readucerea lor , însă d. șef al serviciului l-a trimis la ministru și ministrul l-a trimis îndărăt la șef. D-sa a venit apoi să se plângă la d. prefect al poliției Capitalei, însă d. prefect l-a trimis la comisar. Societatea studenților în medicină ne face cunoscut că comitetul ei s’a consti­tuit în modul următor:­­Președinte d. Gh. Marinescu ; vice-pre­­ședinți d nil I. Buda, P. Popescu ; secre­tar general d. M. Manicatide, casier d. S. Besnea.. bibliotecar d. C. Popescu; secre­­tari de ședințe A. Carnabel, P. Flor, N. Criveț. ft Mâine, ora 8 și jumătate sera, d. V. A. Ureche va ține în sala cea mare a Pa­latului Ateneului conferința sa : Conștiința latinității la neamul Românesc. M Un confrate înregistrează zvonul că, în ultimul caz, Regele va însărcina cu for­marea noului cabinet pe d-nii Th. Rosetti și I. C. Brătianu, constituindu-se ast­fel un cabinet junimisto-liberal. 4» D. P. P. Carp a avut feri întrevedere cu d. Busch, ministru plenipotențiar al guvernului Austro-Ungar. Din ediția de eri pentru capitală D. Lascar Catargi a avut o întrevedere cu d-nii general Manu și Al Lahovary. Jt D. Lascar Catargi a întrunit pe toți partizanii săi la Cameră. S’a hotărît se se dea un vot de blam guvernului dacă se va mai presista în composiția din trecut. Jg Iată proiectu de lege privitor la con­­strucțiunea unui local de teatru în orașul Iași, propus din inițiativa deputaților ce’[ semneză: Art. 1. Se va înscrie anual în budgetul — 3 Statului suma de 30.000 lei, destinați con­struirea unui local de teatru în orașul Iași, până la stingerea împrumutului ce comu­na acelui oraș este autorizată de a con­tracta în acest scop la casa creditului funciar urban din Iași în sumă maximum de 800.000 lei. Art. II. Localul construit va fi pus la dispozițiunea ministerului instrucțiune­i publice pentru congrese internaționale, pentru întruniri artistice și literare, pen­tru solemnități scolastice. ft D. Th.G.Rosetti a avut două întrevederi cu d. Lascar Catargi. La una din ele asistă și d. Al. Lahovary. D. Carp ase­mene­a vizitat pe d. Catargi. ft D nn G. Vernescu a petiționat ministe­rului de interne făcând responsabil pe mi­nistrul acelui departament pentru nepu­­blicarea în „Monitor“ a celor trei decrete de numire la curtea de Casație, decrete subscrise de M. S. Regele, contrasemnate de d-sa și înregistrate la înalta curte. S’a distribuit deputaților urmatorele proecte de legi: 1) Pentru modificarea cursului moaș­telor de aur străine, precum urmeză : a) Monete germane Bucata de 20 mărci, lei 24 b. 70 „ „ 10 „ „ 12 „ 35 b) Monete turcești Bucata de 5 lire, lei 113 b. 50. Bucata de 2 lire și jumătate, lei 56 bani 75. Bucata de o liră, lei 22 bani 70. Bucata de o jumătate liră, lei 11 bani 35. c). Monete rusești (bătute de la 1850 încoace). Bucata de 5 ruble, lei 20 b. 60. n­ ii 3 „ „ 12 „ 35. Cursul monetelor de aur engleza, se menține ast­fel cum a fost fixat prin le­gea din 16 Aprilie 1886. are In cas de a fi însărcinat cu formarea noului cabinet, d-nu Lascar Catargiu cere : „Deplina libertate de acțiune în alegerea miniștrilor, și propune a numi pe d-nu Theodor Rosetti guvernator la „Banca Națională“ și pe d. general Manu în pos­­ul de inspector al artileriei în urma vo­tarea unei legi de reprimire în armată a acestuia. D. general Florescu ar deveni ministru de războiu; d. Mârzescu, la lucrările pu­blice ; d. P. P. Carpo ar rămâne la es­­terne și d. Maiorescu la culte și instruc­țiune. Cât pentru d. Dumitru Brătianu, d-sa probabil ar deveni președinte al Camerei­ ,ft Se zice că. d. Șendrea va refuza de a primi funcția de consilier la casație pe motiv că n’a fost consultat de d-nu Ver­nescu, asupra acestei numiri. „ . T­ot. D-mi Lascar Catargiu, general Flores­cu, Th. Rosetti și C. Grădi­șteanu au fost primiți aseră la 5 ore în audiență de M. S. Regele. 4 In întrunirea senatului, majoritatea s’a rostit în sensul că d. Lascar Catargi e singurul în stare a forma două cabinet. f. Domnul Constantin Grădișteanu, preșe­dintele Adunărea, fiind consultat de Rege în privința modului de a rezolva criza, a zis că nu vede altă soluțiune de­cât în chemarea D-lui Lascar Catargiu, care sin­gur pate forma un guvern ce va dispune de majorități în ambele Corpuri legiui­­tore. înalta curte de Casație s-a întrunit a­­fară de d. Orbescu, și a redactat un pro­ces verbal prin care declară că nu mai vor primi de acum încolo pe nici un mem­bru al acestei curți nou­ numit fără ca de­cretul acestuia să fi apărut în „Monitorul oficial“. Afară de acesta hotărîre toți membrii înaltei curți de casație invită în acest pro­ces verbal pe d. Orbescu a lua fotoliul său de simplu consilier al curței, de­ore­ce nimic până acum n’a confirmat înain­tarea sa. ft Regele ar fi asigurat alaltăeri pe pri­mul președinte al curței de Casație, că Curtea supremă va fi satisfăcută întru cât privește numirea d-lui Antonescu ca con­silier al acelei Curți. ft Aprope toți partizanii d lui Dimitrie Brătianu, înclină pentrujf reformarea opo­­sițiunei­ unite sub președenția d-lui Las­car Catargiu. ft S’a făcut la Roman alegerea unui de­putat de către colegiul al Il-lea, în locul rămas vacant prin demisiunea d-lui V. Morțun. Iată rezultatul: Alegători înscriși 336; au votat 273. S’a ales d. G. D. Brănișteanu cu 163 voturi, contra 103 date d-lui V. Morțun. ft Astăzi ora 1 p. m., Academia va ține ședință publică. Se vor citi următoarele lucrări: 1. Gr. Cobălcescu despre : „Analiza me­moriului d-lui Zapalowicz, întitulat: „Schiță geologică asupra Carpaților estici ai Po­­cuției și ai Maramureșului“. 2. D. G. Barițu, despre: „Epigrafia ce­ramică din Dacia și Panonia, după dr C. Torma“. Căpitanul șerb Istr, care a fost osândit pentru că se întorsese în România, a fost espediat din Galați spre Odesa, cu vapo­rul Gagarin. + . O sesiune extra­ordinară a Curții cu jurați din mai multe județe va fi convo­cată pentru ziua de 20 Aprile, din cauză că de la 1 până la 15 Aprilie, fiind săr­bători, sesiune ordinară nu se pute ține. ” Tribunalul secția 1 a achitat pe d. S. Hechter, bancher,(care fusese dat în jude­cată pentru că n’a putut justifica de unde posedă niște bonuri, cari se constată că erau din cele furate acum câți­va ani de la d. Staicovici băcan. Procurorul a cer­ut condamnarea. Pro­cesul va merge în apel. D-nu Ioan Ghica a fost chemat telegra­fic de la Londra de M. S. Regele. <. Procesul dintre sindicatul societății fi­nanciare cu primăria din Galați, pentru plata unor acțiuni în valora de aprópe două milione, s’a amânat de tribunal la 16 Maiü. 4 Urmărirea telegramă se trimite unui con­frate din Iași: Alecu Șendrea a sosit bolnav, și s’a si­nucis în casa cumnatului sen Bibiri. ft Din causa persistenței crisei ministeriale, Senatul și Camera n’au ținut ședință nici eri, vineri. " ILUSTRAȚIA NO­ASTRA" In vechea catedrală J din Amiens, ceia ce atrage de la început și captivează pri­virea vizitatorului, mai mult de­cât ori­ce, e „îngerul plângător“ al maistrului Blasset. O adevărată capo­ d’operă. Atâta espresi­­une, atâta farmec și atâta duioșie, e greu să se mai găsescă în afară de operele cla­sicilor. Ilustrația nostră de azi e o copie a renumitului tablou din catedrala de la Amiens. Atentat contra unui predicator Celebrul predicator, părintele Augustin, care face furori în lumea ignoranta și bigotă din Italia, era să-și isprăvească sâmbătă cu desăvârșire ,seria discursuri­lor sale. Pe când predica în biserica San Carlo al Corso din Roma, i se aruncă­ înainte o bombă cu dinamită, care espincendi, n’atinse din fericire pe nimeni, ci strică numai câte­va icoane. Nu s’a putut prinde autorul atentatului. Nihilistái din Zürich In Zürich studiază 98 Ruși, dar afară de aceștia mai trăesc în acel oraș la vre-o 500 de desertori ruși. Intre ei se află a­­derenți ai celor mai diverse secte politice, cu deosebire însă mulți nihiliști, sau cum se numesc ei : „Socialiști revoluționari“. In zilele trecute au fost prinși 2 dintre dânși, un chimic anume Bernstein și un anume Demski, care se ocupau cu face­rea de bombe. Intr’o zi poliția a fost în­­cunoștiințată, că într’o pădure de lângă Zürich se dueleză 2 studenți ruși. Aler­gând poliția la locul anumit, n’a aflat pe nimeni, dar locul era tot ars și plin de pete negre. Mai târziu poliția a fost din nou incunoșt­ințată, că în locul numit n’a fost duel, ci studenții ruși au încercat puterea explosivă a unei bombe, și în urma explosiunii Bernstei­n a fost rănit. Căutând poliția pe Bernstein a găsit la spital. Dînsul a spus în urmă tot cum a fost: la densul s’au aflat vre o câte­va bombe de mărimea portocalelor. Urmăriri contra lui Boulanger, Paris, 23 Marte. "'"Dupe o lungă discuțiune, care a dat­ foc la vii incidente, Camera a votat cererea de urmăriri în contra generalului Boulan­ger prin 355 voturi contra 203. Fuga lui Boulanger. Londra, 23 Marte. Cea mai mare parte din ziarele engle­zești socotesc că generalul Boulanger a făcut o greșală părăsind teritoriul francez, dar se abțin de a judeca viitorul, având în vedere ciudățenia spiritului public în Francia. D-nn Nacevici Viena, 23 Marte, Nacevici a sosit la Viena. Porțile de fier. Budapesta, 23 Marte. Camiera a acceptat în unanimitate ce­­rerea unui credit de 1/2 milion pentru lu­crările de regularisaim a Porților de fer, în timpul anului curent. Maiorul Menges. Viena, 23 Marte. împăratul a primit azi pe maiorul pru­sian Menges, purtătorul modelului pentru noua pușcă de infanterie. Maiorul Menges a asistat în timpul serei la prânzul Curții. Nunțiu. Roma, 23 Marte. Monseniorul Agnardi e numit nunțiui apostolic la Munich. Legea militară. Viena, 23 Marte. Camera seniorilor va discuta la 8 A­­prilie s. n., legea militară. Comisiunea va propune să se accepte paragrafele 14 și 49, conform decisiunilor camerei ungu­rești, iar cele­l­alte paragrafe conform de­cisiunilor camerei austriaca. împăratul Wilhelm despre marina germană. Berlin, 23 Marte. Intr’un ordin de zi adresat vice-amira­­lului Von der Goltz, împăratul exprimă adânca durere ce i-a pricinuit pierde­rea făcută de corpul marinei în persona ofițerilor și a omenilor de echipagii, cari, în timpul evenimentelor din Apia, din 18 Decembre trecut, iși depliniseră cu cre­dință datoriile lor către împăratul și pă­rintele lor. Duminecă 26 Marte (7 Aprile) 1889 împăratul speră că marina nu va lăsa să se sdruncine prin acest eveniment du­reros încrederea ce are în desvoltarea sa, care va fi atât de folosirile țării. împăratul adaogă în sfârșit că urmează ca marina se și indeplinescă și în viitor marile sarcini ce va avea, cu spiritul de devotament și de credință ce o disting așa de mult. Italia învinge spre. Roma, 23 Marte. Armata abisiniană e în disoluțiune. In Intrega Abisinie, anarh­ia e desăvârșită. Populațiunile invoca ajutorul Italienilor. Politica rusescă și România Viena, 24 Marte. „Noua Presa Liberă“ vede în crisa mi­nisterială din România un nou semn că politica orientală rusescă, care sta în a­­parință ațipită, în timp de câți­va ani, reia urmărirea vechilor sale ținte. Mânia cu care presa rusescă combate succesiunea la tronul României probază că Rusia nu plănuiește numai distrugerea neatârnării Bulgariei, ci și a României. Se vede de­ja mobilisarea presei rusești în centra țărilor balcanice; după tote a­­parențele, mobilisarea diplomatică merge alături cu cea d’intain. GermaniaJ și Engliteza Berlin, z3 Marte. Cornitele Herbert de Bismarck ar fi declarat că e pe deplin mulțumit de is­­bânda negocierilor sale cu lord Salisbury, de­ore­ce aceste negocieri au adus o de­plină învoială asupra tuturor cestiunilor discutate. Fuga lui Boulanger Berlin, 23 Marte. Presa germană consideră fuga gene­ralului Boulanger ca o isbândă a guver­nului francez. Starea Orvilst. Mișcarea­­ populației pe ziua de 23 Martie Născuți 15. Căsătorii 5, adică: d. Adolf Wisner cu d-ra Aneta M. Weiss, d. Isac Hagchil cu d-ra Berta Moscova, d. Samson Beraha cu d-ra Wida Zipper, d. Gerson Berhard cu d-ra Sara Bercovici, d. Ludovig Wiest cu d-ra Elena Pavlovici. Morți 14, adică: Dimitrie Ion 28 ani, Alexandrina Florea Ionescu 2 ani, Maria Constantinescu 60 ani, Anica Vie Radu 4 zile, Ana Catarina Bath 9 zile, Bisel Ițic 80 ani, Alexandrina Ion Uie 8 ani, Isidor Avram 1 lună, Vasile Tomescu 45 ani, Neagu Uie Ion 2 săptămâni, Savu Uie Constantin 8 luni, Anica Marin Voinea 13 zile, Ștefan Iosef Poderodski 6 luni și jumătate, Ti­tu Ene Stan 1­an și jumă­tate. Târgul cerealelor București: 24 Martie Cursul pieței: Greu prompt: 65—70 Porumb 36—42 Tend, calmă. Viena 23 Martie Cursul bursei (oficial): Prețurile pe 100 klgr. Bursa din București Pe ziua de 22 Martie 4% Amortisabilă 83.50, 5 °/C Amortisa­­bilă 99, 5% Funciar rural 97, 7% Fun­ciar rural 104.50, 5 °/0 Funciar urban 94.75, 7% Funciar urban 104.50, 5 % Urbane Iași 82. yg, 6 °/C Urbane Iași 102, Bănci naționale 946, Dacii 277, Construc­ții 146, Naționala asig. 258, Londra 3 luni 25.15, Londra cek 25.75, Paris 3 luni 99.45, Paris cek 100.25, Berlin 3 luni 123.75, Berlin cek 124, Agiul 0,20 °­ C. Grea de Mai—Iunie florini 747 „ „ Tomna Porumb de Iunie r n­n Iulie—Aug. „ Tendința fermă. 768 518 531 27 A1HOR1JL ARHIDUCELUI RUDOLF SAU » ft ANA DIN CASTELUL MEYERLING Roman istoric contemporan de mare sensațiune. XV Peuker junior Raimond Peuker moștenise de la fratele seu, pe lângă câteva sume ce se încasară după arderea fabricei, un nume bun, care acum îl ajuta mult. El luase asupră­ și mica fabrică ce se clă­dise pe temeliele celei vechi și fabrica, ca și fratele său, mașini de cusut. Bachmann fusese portar și la fabrica cea nouă și Peuker junior îl angajă, de­și era cam bătrân, în hatîr că servise la fratele său Emanuel. Tânărul Peuker începuse cu mic, dar cu ajutorul numelui bun al fratelui său și cu activitatea s­a, merse înainte. Bătrânul Bachmann sta într’o diminea­ță în porta fabricei, când o femee săracă dar curat îmbrăcată, se apropie de el. Fe­meia putea să aibă patru­zeci de ani. Ca și Bachmann, albise, și o trăsătură amară se zugrăvea pe fața iui palidă și sbârcită. Femeia îl salută. — Agi vrea să vorbesc cu d. Peuker junior, zise ea. — Dacă cauți de lucru, atunci pot să-ți spun că tóte locurile în fabrică sunt o­­cupate, răspunse Baehmann. Femeia nu se lăsă să fie intimidată. — Trebue să văd pe d. Peuker, zise ea hotărît. Aparența sărăcăcioasă a femeei păru că înduioșază pe Baehmann. — Cum te chiamă ? întrebă el. — Sunt văduva Lannei, zise femeia roșind. Lasă-me te rog să intru. — Cunoști pe d. Peuker ? — Am văzut un anunț într’un ziar. — Da, se caută un curier , dar cred că s’a și găsit unul. — Atunci am venit prea târziu. — Dar nici nu puteai c-ta să iei un asemenea loc. — O femeie pate forte bine să facă ser­viciul de curier , sunt cinstită și nu me tem de alergătură. — Nu cred să -ți dea d. Peuker un a­­semenea loc , dar cearcă se vezi, poate poți face ceva, zise portarul și lăsă pe fe­meie se intre. Femeia intră în micul cantor în care lucra tânărul Pauker împreună cu un con­tabil. Când intră femeia, Peuker se uită la ea întrebător. Ce minune ! Peuker semă­na așa de bine cu fratele seu, încât fe­meia, care trebue să fi cunoscut pe repo­­satul, renuase ca împietrită. Parcă reposatul Peuker învinse și se a­­fla dinaintea ei. — Cine ești și ce poftești? întrebă Peu­ker junior rădicându-se de pe scaun. — Sunt văduva Lannei și am venit să întreb dacă nu s’ar putea se’mi dați mie locul de curier, răspunse femeia cu voce mișcată ; îmi voi da osteneala să execut toate la vreme ; cunosc orașul bine, ștta să scriu și se citesc și am picioare bune. — Toate astea sunt bune, drăguță, dar mie-mi trebuie un bărbat, zise Peuker. — Credeam că o femeie pare tot așa de bine să facă acest serviciu, și încă mai­eftin. Me mulțumesc cu ori­ce mî-ați da, iar alergăturile și comisioanele pot se le fac tot așa ca un bărbat. Peuker se uitase bine la femeie în tim­pul acesta și -și a­cea că numai extrema nevoie o putuse împinge se solicite un a­­semenea post. — Faceți o încercare: d-le Peuker, zise văduva cu un glas atât de rugător, ca și când toată nădejdea ei era în locul aces­ta , e așa de­­ greu pentru o femeie să-și câștige pânea! îmi voi do­rită silința să vă mulțumesc. — Aprope am angajat pe cine­va pen­tru locul acesta; azi trebuie să vie omul ca să-i dau răspuns. — Un bărbat găsește mai curând loc, dar pe o femeie nu vrea nimeni s’o ia, fie cât de cinstită și de muncitore. — Nici nu se prea potrivește o femeie cu serviciul acesta. — Eu cred că da, d-le. Fața rugărire și tonul duios, și mai mult ideia că femeia asta trebuia se fie forte nenorocită, făcută pe Peuker să pri­­mescă. — Fie, zise el, voi să fac o încercare cu d-ta. Poți se temâi chiar d’acoro.Vrai să te însărcinezi și cu curățirea canto­rului ? — Da, d-le Peuker. — Am să-ți aranjez jos o odăiță în ca­re se șezi, pentru moment îți dau două­zeci de fiorini pe lună. Iți convine? Ochii văduvei se umplură de lacrimi. — Iți mulțumesc că mă primești, di le Peuker. O să-ți fiu cel mai credincios curier : mă învoiesc cu ori­ce vei hotărî. — Dacă vine omul de ieri, zise Peuker adresându-se contabilului, spune că locul e ocupat. D-nă Lanner, urmă el așezân­­du-se la biurou, am se-ți daț îndată o scrisare s’o duci în oraș și să aștepți răs­puns ; răspunsul mi-1 aduci imediat. Pe când Peuker scria, femeia își îm­preuna mâinele și mulțumea cerului că găsise o bucată de pâine. Apoi se uită împrejur. D’o dată, din cât era de palidă, ea păli și mai mult. O spaimă violentă părea c’o cuprinsese. Stătu un moment nemiș­cată, privind țintă într’un unghei al can­torului. Un fior îi străbătu trupul. (Va urma)

Next