Universul, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 197-222)

1889-09-16 / nr. 210

Abu­ VL—No. 210 ^ CALENDAR FE 1889 Ortodox F Vineri 15 Septembre. — Sf. Nichita și Sf. Visarion: Catolic Vineri 27 Septembre. — Cosma și Da­mian. Sórele răsare la 5.55; apune la 5­46. Efemeride 15 Septembre 1822.—Armata turcesca părăsește principatele române. CALENDARE fg.f* pe 1890 ~9S In editura Tipografiei „Universul“ vor apare în curând urmatorele calendare, cu materie literară originală din cele mai plă­cute și mai variate precum și cu ilustra­ții din cele mai interesante și mai bine exscutate . 1. Calendarul american (cu foi zil­nice) . 2. Calendarul „Universului“. ..și 3. Calendarul Armatei (mare noutate!) 4. Calendarul de părere. 5. Calendarul purtativ. giss- Prețurile vor fi cele mai mode­rate posibile. é> la»mi im Capitain»—i ® Bach m &miere București, 15 Septembre Interi­oară, poate, de mulți ani, de când se desbata în sinul consiliului general de instrucție chestia organizării școalei ru­rale, am văzut ieșind o lucrare mai seri­oasă, vrednică a fi luată în băgare de so­mn și discutată. Raportul comisiunii asupra reformei șco­­lei rurale cuprinde câte­va idei noul, asu­pra cărora vom face azi numai o mică dare de seamă pentru ca apoi să le pu­tem discuta. Se propune mai înteții ca învățământul elementar rural să fie același ca învă­țământul elementar urban — și să poată servi ca și acesta ca bază pentru cultură mai desvoltată. Aci, după părerea comisiunii, e o ches­tie de înaltă dreptate, căci „consiliul nu pretinde ca pe toți fii de săteni să’i a­­ducă la școle secundare și superiore ca să’i facă funcționari sau savanți, care să exproprieze pe funcționarii și savanți i e­șiți din fii orașelor. Voeace numai să dea posibilitatea celor talentați de a ajunge pe scara culturei până unde îi va putea duce puterea minții lor și aceasta pentru că, mai întâi, nu vede pentru ce s’ar pune bariere artificiale între membrii a­­celuiași stat când nu recunoaște caste cu destinațiuni divine deosebite și al doilea în națiunea română nu este o pletoră de inteligență și de a suseri culți încât să nu fim bucuroși a atrage către adevărata cul­tură mințile bune, ori­unde s’ar găsi ele. „Cine nu recunoaște că opinca ne-a dat multe capete bune, foarte utile națiunei noastre și câte din aceste ar fi rămas în întuneric și puțin productive dacă în sta­­rile diriguitoare ar fi predominat tot­dea­­una ideile actuale în privința organizărei școalelor rurale. Chiar zilele acestea pro­fesorii au declarat că au rămas uimiți de deșteptăciunea fiilor de săteni venind să concureze pentru burse la licee și la școli normale­. Unitatea aceasta a învățământului ur­ban și rural o mai motivează apoi inteli­gentul autor al raportului pe faptul că, dacă s’ar face deosebiri pe clase sociale, ar putea veni cine­va să susție că și în orașe trebuesc atâte soiuri de școale pri­mare, câte sunt păturele sociale. Rămânea însă întrebarea, pe care adese­ori „Universul“ și-a pus’o . Oare școala rurală n’ar trebui se aibă și menirea de a da țăranilor cunoștințe pentru ca să muncească mai bine, să-și cultive mai sistematic ogorul ? Se știe soluția pe care o propuserăm noi. Iată și acea a comisiunii consiliului : „Am admis pe lângă școli primare elemen­tare înființare de școli complementare cu cunoștinți speciala utile vieței de țară și școli de aplicațiuni în care pe lângă că do­bândește cunoștinți și mai desvoltate, se de­prinde cu meșteșuguri agricole și indus­triale“. Școala primară e de 5 ani. Iar la școlele complementare, comisiunea „a admis un învățător ambulant pentru fie­care 4 școli, care va face cursul complementar câte 2 luni pe an și de fie­care școală, găsind că e peste putință a mai pune în sarcina învățătorului aceste cursuri, opinând pe lângă acestea că e mai folositor un curs făcut sistematic în timp de 2 luni în mod neîntrerupt, de­cât un curs de 6 luni, câte o oră pe an, cum propune comisiunea însărcinată de minister cu studiarea școlii rurale“. Acesta e sistemul. Asupra amănunte­lor lui vom reveni și sistema întreagă va forma obiectul unei discuțiuni amănun­țite,­ de­oare­ce socotim că aceste ches­tii sunt din cele mai importante pentru țara noastră . Numai o școală rurală bine organizată va da acestui popor vitalitatea, priceperea­­ și energia de a învinge în lupta pentru traiu. Vineri 15 (27) Septem­bre 188 ®, patriotice , au fost un soi de vacanță, în privința asta, și destul de lungă. Trebuia să izbucnească ceva—și a izbucnit. Cu ocazia manevrelor honvezești de la Monor s’a întâmplat un mare scandal, să­vârșit în numele patriotismului : culorile casei de Habsburg, negru-galben, au fost batjocorite, tîrîte în noroi. Scandalul e cu atât mai mare, cu cât culorile Austriei au fost insultate sub ochii suveranului. Iată despre ce e vorba: Ruperea steagului negru-galben Din cauza presenței monarhului, coman­dantul Sanki arborase pe casa sa stea­gul negru-galben. Peste noapte, steagul a dispărut. Pânza s’a găsit tăvălită în noroi, pe piața din Monor. Lemnul steagului, frânt în bucăți, s’a aruncat într’o groapă. Vă închipuiți emoțiunea enormă ce­ a produs acest fapt îndrăzneț, pe care mo­­narhul trebuia să-l afle și l-a și aflat. DIN UNGARIA (­Corespondența part­ a „ Universului“). Peste 13 Septembre. Marele scandal politic Trecuse multă vreme de când nu se mai făcuseră la noi scandaluri politice­ Recidivă Cutezătorul fapt săvârșit la Monor nu a rămas izolat. La Veiloe, colonelul Voinarovici arbo­rase și el steagul negru-galben. El bine, și aci el a fost rupt și bat­jocorit.

Next