Universul, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 201-226)
1890-09-16 / nr. 214
Anul VII—No. 214 A un Roman de mare sezasație de de Infontep In Prima Fasciculă va apare mâne Dumineca, 16 curent, și se va vinde 5 bani în tóte țara. CALENDAR pe 1890 Ortodox Sâmbătă 15 Septembre.— f M. Nichita și Visarion: Catolic Sâmbătă 27 Septembre.— Cosma și Damian Sarele răsare la 5,54; apune la 5.47. Efemeride 1 15 Septembre 1822.— Armata turcească părăsește Principatele române. 5 Bani in Capitala.—IV Bani in Județe. Duminecă, 16 (28) Septembre 1890 B Chestia loteriilor ■X Bucuești, 15 Septembre. I era o vreme când și țara noastră, ca tot Orientul,i era un vast și mânos câmp de esploatare pentru toți organizatorii de loterii din lume. Specula sera foarte întinsă, publicul juca cu pasiune și sera... regulat tras pe sferă. Guvernul trecut a pus un capăt acelei nerușinate esploatări, făcând o lege după care se oprește vînzarea biletelor de loterii streine, afară de acele pe care guvernul le-ar autoriza. De asemene s’a impus, pentru loteriile interne, obligația d’a avea autorizare. Când s’a făcut această lege, toți au aprobat-o, de vreme ce punea capăt unei stări de lucruri foarte rele. Deși nu se curmă cu desăvârșire, specula loteriilor se mai înfrână. Afară de loteriile de Stat streine, n’am mai avut în țară decât loterii de binefacere. In privința acestor din urmă, voim să spunem azi câteva cuvinte. Ca să se facă imposibile speculele necorecte, s’a prevăzut în lege un termen pentru tragerea oricărei loterii autorizate. Pe d’asupra, s’a mai acordat și putința unei amânări. Aceasta in vederea cazului, când biletele nu s’ar fi putut vinde în termenul cerut. Amânarea aceasta e o adevărată favoare, escepție la regulă. In fapt însă, escepția a devenit regulă. Din slăbiciunea acelor cari aplică legea, am ajuns să nu se mai facă nici o loterie fără amânare. Mai rău decât atât, se calcă legea, acordându-se mai multe amânări. Sunt loterii cari de ani de zile nu se trag. A Vșa e loteria pentru o biserică din Alecsandria, dacă nu ne înșelăm ; așa de loteria Reuniunii femeilor române din Iași; și mai sunt încă altele. Loteria Reuniunii femeilor române ajunsese un adevărat instrument de tortură pentru bieții ziariști, care nu mai puteau săși deschidă corespondența fără să găsească, în fiecare zi, una sau două scrisori în cari cititorii întrebau „ce se face cu loteria din Iași ?“ Suntem siguri că toți ziariștii au răsuflat când s’a anunțat în sfîrșit că loteria se va trage în Decembre. * * * Neregula aceasta trebue să înceteze. Nu mai vorbim de călcarea legii și de alte considerații, pe temeiul cărora avem dreptul să cerem aceasta. Ne mulțumim să atragem atenția asupra unui singur lucru . In general, avem și vom avea loterii cu sCop filantropic , în caz de incendii, inundații și alte nenorociri, sau pentru crearea unui institut de binefacere, etc. Ei bine, cu obiceiul amânărilor se dezgustă publicul, care ajunge neîncrezător. Și când va fi o mare nevoie, publicul va întoarce spatele loterielor. Guvernul ar trebui să nu piardă aceasta din vedere și să fie mai riguros în aplicarea legii. Tulburări sângeroase. Trebue să fi primit știrea despre grave tulburări întâmplate la Goa, în Indiile portugheze. Iată amănunte sigure. Colonia din Goa avea să aleagă un deputat. Partizanii deputatului republican luară o atitudine amenințătoare, ceea ce făcu să se trimită trupe contra lor. Trupele traseră asupra mulțimei. Optsprezece republicani au fost uciși, cincizeci răniți. Printre morți se află și un deputat din Cortezu portughez. Acest eveniment a produs o adâncă indignare în colonii. Portughezii din Bombay au hotărît să trimeată lui Don Carlos o adresă prin care îi cer să dea satisfacere poporului; de unde nu, vor cere Angliei să anecseze Indiile portugheze. Pedro. Teatrul Mozart [11] Salalmrg.—(Vezi pg. 3). DIN PORTUGALIA Corespondența part. a ziarului „ Universul“ Lisabona, 9 Septembre. Criza ministerială Convenția africană cu Anglia a silit pe ministrul Serpa Pimentel să se demisioneze. Fața cu opozițiunea violentă din parlament și cu agitațiunea ce se manifestează în tote straiele poporului, cabinetul care a propus convenția nu putea face alt decât să demisioneze. Regele a chemat la guvern pe d. Martens, ambasador al Portugaliei pe lângă Vatican. Ce va face noul președinte de consiliu, care nici n’a sosit încă în capitală? Dacă susține convenția, va păți ca și predecesorul său. Dacă o va retrage, va avea greutăți cu Anglia. Situația ie foarte dificilă. Propaganda lor a dat naștere la manifestații zgomotoase, în cari a fost tîrîtă și armata. Mișcarea s’a întins și în colonii. Regele don Carlos se adune impresionat de acțiunea republicanilor; se spune că e foarte abătut. Situațiunea sa ie în adevăr foarte grea. Oricum s’ar întoarce, regele are în față obstacole insurmontabile. N’ar fi minune să ne pomenim, într’una din diminețele astea, că don Carlos nu mai ie regele Portugaliei. Agitația republicană Republicanii conduc agitațiunea contra convenției anglo-portugheze. E( profită de ocazie pentru ca să lovească în monarhie, pe care o acuză de trădarea intereselor naționale. Atitudinea Angliei Oamenii serioși se întreabă cu îngrijire ce are să facă Anglia, în caz când nu s’ar primi convențiunea. După cât se știe până acum, guvernul britanic se hotârît să ocupe cu forța teritoriile africane pe care și le-a rezervat prin convenție. Firește că, stăruind atât de mult în pretențiunile sale, Anglia pune în pericol monarhia portugheză și prin aceasta își asumă o grea răspundere în fața Europei monarhice. Dar se pare că nu-i prea pasă de asta. Soldați revoltați Aseară, un număr destul de însemnat de soldați din artilerie și geniu au făcut manifestații revoluționare. O mare mulțime îi însoțea. Tulburătorii s’a f dus în fața comisariatului I de poliție și au somat pe agenții polițienești să iasă afară. Aceasta ca răzbunare, pentru că poliția s’a servit de revolvere contra mulțimii. Polițiștii s’au baricadat în casa lor. De la comănduire s’au trimes doui ofițeri, cari au somat pe soldați să se întoarcă la cazarmă. Soldații s’au supus și lumea s’a împrăștiat. Curier judiciar (TRIBUNALELE STRĂINE) Omor din dragoste încă o achitare într’o afacere de dragoste, la pasivul juraților parisieni. Tâmplarul Iosef Hahn, văduv, cu trei copii, locuiește în strada Basfroy No. 2. El făcuse cunoștință în vremea din urmă cu o văduvă Bochinger, cam ușurică, care l-a purtat cu vorba și i-a mâncat economiile. Tâmplarul, îndrăgostit lulea de d-na Bochinger, avu într’o zi ideia ciudată să vrea a o lua de nevastă. D na Bochinger făgădui, ca să scape de el , dar nu se ținu de vorbă. Exasperat, Iosif Hahn se decise s’o ucidă. In ziua de 8 Aprilie 1890, dimineața, se duse sâ’și ascuță niște foarfeci mari ; și apoi merse la d-na Bochinger, care locuia în strada Parc Royal No. 5, în casa unui amant al ei, tipograful Tattor, îndată ce fu în fața văduvei, sări la ea, și, fără să zică o vorbă, începu s-o sfâșie cu lovituri de foarfeci. Ea chemă ajutor. Vecinii alergară și o găsiră lovită în șapte locuri diferite. Hahn, rănit, cu ochii injectați de sânge, le zise :