Universul, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 201-226)
1890-09-11 / nr. 209
âssalvil—No. 209. ^ CALENDAR ■p. 1890 Ortodox Luni 10 Septembre. — Mart. Minodora. Catolic Luni 22 Septembrie. Mauriciu: Sórele răsare la 5,47; apune la 5,57. Efemeride 10 Septembre 1683. — Șerban Cantacuzino, Domnul erei Românești, pune la Poarta Vienei o cruce în memoria victoriei ce a repurtat acolo. 5 Bani in Capital.—10 Bani în Județe, reforma București, 9 Septembre Am fost contra principiului pe a cărui bază s’a făcut reforma magistraturei. Inamovibilitatea după părerea nostră, nu puta fi remediu la starea de lucruri de care ne plângeam cu toții, adică dependența magistraturei de puterea executivă. Am espus pe larg, în diferite rîndurî, temeiurile opiniunii noastre. Reforma s’a făcut însă, zilele astea s’a și pus în aplicare. Nu ne rămâne deci decât să așteptam cu răbdare ca practica să arate dacă reforma e bună sau rea. Nimic nu rezistă acestei încercări. Dacă nivelul magistraturei noastre [se va fi‘ca subt noul regim, atunci adversarii inamovibili țâței vor recunoște că s’au înșelat. Dacă, din potrivă, se va constata prin experiență că reforma n’a folosit la nimic, atunci vom căuta să facem o nouă reformă, după alte principii. Pentru moment, o repetăm, suntem datori cu toți să așteptăm. Ar fi vremea însă să ne gândim acum și la administrațiunea publică, a cărei stare generală e cu mult mai rea decât cum era a magistraturei. In această ramură, trebuința unei reforme e și mai urgentă. Un caz întîmplat zilele trecute la Dorohoi, ilustrează nu se poate mai bine, cât de rezi stăm în ce privește administrația. Am relatat faptele: un sub-prefect, din propria lui putere, și pentru o mizerabilă sumă de bani, a estradat autorităților rusești pe un refugiat polonez. Fapta acestui funcționar administrativ însemnează : călcarea constituțiunii și compromiterea reputației stfetului român. Guvernul a deschis o anchetă; sub-prefectul e destituit și va fi dat judecății. Fapta lui monstruoasă își va găsi răsplata. Dar, e natural să ne întrebăm : cum se face că în administrația noastră se găsesc oameni capabili să comită asemenea fapte ? Nu trebuie oare să ne îngrijim când vedem că ie cu putință să se producă asemeni abuzuri ? Fapta sub-prefectului din județul Dorohoi ie semn că administrația noastră are nevoie de o reformă seriosă. In adevăr, în starea de azi, oameni ca acest subprefect pot foarte lesne să străbată în administrație. Nu se nici o garanție în recrutarea personalului administrativ ; în schimb funcționarii n’au nici o garanție nea lor. Un om nedemn poate să un post în administrație. Un funcționar integru și activ poate fi aruncat pe drumuri fără nici o vină. Acesta e îndoita cauză a răului. Administrația, care n’ar trebui să aibă nimic a face cu politica, la noi depinde tocmai de densa, îndată ce se schimbă un guvern, se schimbă întreg personalul administrativ. De aceea n’avem adevărați funcționari, cari să’și priceapă meseria. De câte ori n’am vezut cu toții cum se înlocuesc funcționari pentru că ușii la alegeri“ ?’ „n au re pentru pozițiap lungă a obține Jortul de la Iaraga, surpat de valuri. — (Vezi pag. 3-a). Râul trebue curmat din rădăcină, și cât mai curând. Să se facă o lege de admisibilitate în funcțiile administrative, așa că nu oricine să le poată obține. Să se garanteze poziția acestor funcționari, așa cai să nu mai poată fi aruncați pe drumuri după capriciu. Numai cu o asemenea lege vom ajunge să avem adevărați funcționari administrativi. Iată reforma cea mai urgentă ce e de făcut, ținut de bolți de piatră cari formează un mare canal ce se scurge în Volga. Bîlciul ține toată luna lui August și vin la el negustori din toată Rusia și din totă Azia. Ie un amestec neînchipuit de limbi și de porturi. Poporațiunea orașului de la 50.000 locuitori, se urcă pe timpul bîlciului la peste 500.000. Ie o mișcare și un zgomot de nedescris. Din Rusia Corespondența parte a ziarului „ Universul“ Petersburg, 2 Septembre. Bâlciul de la Nijni Imposibil de găsit ceva mai original și cu caracter mai pronunțat rusesc, ca colosalul bîlcî de la Nijni Novgorod, cel mai mare bîlrîn din toată lumea. Ief a fost întemeiat pe la începutul veacului trecut de călugării mănăstirii Macarieff și se ținea pe teritoriul moșiei cu același nume. împăratul Alecsandru I îl strămută pe câmpia dintre Volga și Oca. Fiindcă terenul iera foarte mlăștinos, s-au făcut lucrări cari au costat milioane de ruble. Tot terenul a fost ridicat de 4 metri și iesus Gostini-Dvor In mijlocul bîlciuluî ie o vastă clădire numită Gostini-Dvor, adică hanul oaspeților Aci ie bursa, banca, administrația bîlciului, poșta, poliția și un spital. împrejur se află șaizeci de case cu arcade, cuprinzînd fiecare 42 de prăvălii. La câțiva pași mai departe se găsesc galeriile de lemn, unde se îngrămădesc toate productele Orientului. Bazarul blănăriilor Unul din cele mai minunate bazaruri din acest bâlci, ie acela al blănăriilor. De la albele blăni ale ursului alb și herminei și până la vulpea albastră și blana întunecată a zibelinei, găsești aci tote nuanțele posibile. Comorile Siberiei se găsesc alături cu pieile de oi atât de mult întrebuințate la îmbrăcămintea de iarnă a poporului rus. Marți, 11 (23) Septembre 1890 Ceaiul și fiert Nu mai puțin vii sântie bazarul ceai v Rérnát uimit în munților de cutii ceai chinezesc. Cu toate că acei ceai— considerat ca mai superior—i se ceai „de caravană“, nu vine pe uscat diver de la fruntaria chineză până la Tomse , aci ie pus în bărci și adus pe rîul Irtiș, până la Tiomen, de aci iarăși pe uscat până la Perm, unde se din nou îmbarcat pe Kama, din care intră în Volga, pentru a fi debarcat definitiv la Nijni Novgorod. Nimic nu se mai rios decât a observa cum se fac cumpărătorii de ceai la Nimi. Fiecare cumpărător are un mic ceainic , care prepară mai întâi ceaiul ca să-l guste înainte de a-1i cumpăra. Vînzătorii afi fiecare câte un samovar care fierbe în permanență , iei pun în ceainicul cumpărătorului puțin ceai și toarnă apa fierbinte d’asupra. Cumpărătorul bea un stocan și dacă îi place intră în tocmeală. Mulți beau câte 20 de pahare de ceai până să târguiască. Bazarul fierăriilor impune spectatorului. Cine vrea să-și facă o ideie de serviciile pe care fierul le face omenirii, trebue să se ducă la bâlciul de la Nijni Novgorod. Caii o altă atracțiune puternică a bîlciului ie oborul unde se găsesc reprezintate toate speciile caraline din Azia. Micii cai kirghizi sunt remarcabili prin senzibilitatea lor și sentimentul fratern care îi unește. Când se vinde un cal kirghiz, trebue să se întrebuințeze forța și șiretenia pentru a-i smulge dintre tovarășii săi care aleargă să-l apere și umplu fierul cu nechezări jalnice. Caii căzăcești și turcomani de asemenea atrag atenția prin inteligența și frumusețea lor. Crime și delicte le lesne de înțeles, că la un asemene belciu, în care furnică pe fiecare zi peste 500.000 de oameni, hoțiile sunt lucru forte obicinuit. Procedura în privința hoților ie însă forte sumară. Poliția nu intervine decât în cazuri mai grave. Incolo neguțătorii înșiși pedepsesc pe pungașii prinși, le tai îndărăt lucrurile și în schimb le trag o băta © bună. Crime s’au comis puține, și mai mult din beție. Kaminsky.