Universul, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 201-226)

1890-09-11 / nr. 209

âssal­vil—No. 209. ^ CALENDAR ■p. 1890 Ortodox Luni 10 Septembre. — Mart. Minodora. Catolic Luni 22 Septembrie. Mauriciu: Sórele răsare la 5,47; apune la 5,57. Efemeride 10 Septembre 1683. — Șerban Cantacuzino, Domnu­l erei Românești, pune la Poarta Vienei o cruce în memoria vic­toriei ce a repurtat a­­colo. 5 Bani in Capital.—10 Bani în Județe, reforma București, 9 Septembre Am fost contra prin­cipiului pe a cărui bază s’a făcut reforma magi­­straturei. Inamovibilita­tea după părerea nostră, nu puta fi remediu la starea de lucruri de care ne plângeam cu toții, adică dependența ma­­gistraturei de puterea e­­xecutivă. Am espus pe larg, în diferite rîndurî, temeiu­rile opiniunii noastre. Reforma s’a făcut însă, zilele astea s’a și pus în aplicare. Nu ne rămâne deci decât să așteptam cu răbdare ca practica să arate dacă reforma e bu­nă sau rea. Nimic nu rezistă acestei încercări. Dacă nivelul magistra­­turei noastre [se va fi­­‘ca subt noul regim, atunci adversarii inamo­vibili țâței vor recunoște că s’au înșelat. Dacă, din potrivă, se va constata prin experiență că reforma n’a folosit la nimic, atunci vom că­uta să facem o nouă reformă, după alte principii. Pentru moment, o repetăm, suntem datori cu toți să așteptăm. Ar fi vremea însă să ne gândim acum și la administrațiunea publică, a cărei stare generală e cu mult mai rea de­cât cum era a magistraturei. In această ramură, trebuința unei re­forme e și mai urgentă. Un caz întîmplat zilele trecute la Doro­­hoi, ilustrează nu se poate mai bine, cât de rezi stăm în ce privește administrația. Am relatat faptele: un sub-prefect, din propria lui putere, și pentru o mizerabilă sumă de bani, a estradat autorităților rusești pe un refugiat polonez. Fapta acestui func­ționar administrativ însemnează : călcarea constituțiunii și compromiterea reputației stfetului român. Guvernul a deschis o anchetă; sub-pre­­fectul e destituit și va fi dat judecății. Fapta lui monstruoasă își va găsi răsplata. Dar, e natural să ne întrebăm : cum se face că în administrația noastră se găsesc oameni capabili să comită asemenea fapte ? Nu trebuie oare să ne îngrijim când ve­dem că ie cu putință să se producă asemeni abuzuri ? Fapta sub-prefectului din județul Dorohoi ie semn că administrația noastră are nevoie de o reformă seriosă. In adevăr, în starea de azi, oameni ca a­­cest sub­prefect pot foarte lesne să străbată în administrație. Nu se nici o garanție în recrutarea per­sonalului administrativ ; în schimb funcțio­narii n’au nici o garanție nea lor. Un om nedemn poate să un post în administrație. Un funcționar integru și activ poate fi aruncat pe drumuri fără nici o vină. Acesta e îndoita cauză a răului. Administrația, care n’ar trebui să aibă ni­mic a face cu politica, la noi depinde toc­mai de densa, îndată ce se schimbă un guvern, se schim­bă întreg personalul administrativ. De aceea n’avem adevărați funcționari, cari să’și pri­ceapă meseria. De câte ori n’am vezut cu toții cum se înlocuesc funcționari pentru că ușii la alegeri“ ?’ „n au re­ pentru poziția­­p lungă a obține J­ortul de la Iaraga, surpat de valuri. — (Vezi pag. 3-a). Râul trebue curmat din rădăcină, și cât mai curând. Să se facă o lege de admisibilitate în funcțiile administrative, așa că nu ori­cine să le poată obține­. Să se garanteze poziția acestor funcționari, așa cai să nu mai poată fi aruncați pe drumuri după capriciu. Numai cu o asemenea lege vom ajunge să avem adevărați funcționari administrativi. Iată reforma cea mai urgentă ce e de făcut, ținut de bolți de piatră cari formează un mare canal ce se scurge în Volga. Bîlciul ține toată luna lui August și vin la el negustori din toată Rusia și din totă Azia. Ie un amestec neînchipuit de limbi și de porturi. Poporațiunea orașului de la 50.000 locuitori, se urcă pe timpul bîlciu­­lui la peste 500.000. Ie o mișcare și un zgomot de nedescris. Din Rusia Corespondența parte a ziarului „ Universul“ Petersburg, 2 Septembre. Bâlciul de la Nijni Imposibil de găsit ceva mai original și cu caracter mai pronunțat rusesc, ca colosalul bîlcî de la Nijni Novgorod, cel mai mare bîlrîn din toată lumea. Ief a fost întemeiat pe la începutul vea­cului trecut de călugării mănăstirii Maca­­rieff și se ținea pe teritoriul moșiei cu a­­celași nume. împăratul Alecsandru I îl stră­mută pe câmpia dintre Volga și Oca. Fiind­că terenul iera foarte mlăștinos, s-au făcut lucrări cari au costat milioane de ruble. Tot terenul a fost ridicat de 4 metri și ie­sus­ Gostini-Dvor In mijlocul bîlciuluî ie o vastă clădire numită Gostini-Dvor, adică hanul oaspeților Aci ie bursa, banca, administrația bîlciului, poșta, poliția și un spital. împrejur se află șai­zeci de case cu ar­cade, cuprinzînd fie­care 42 de prăvălii. La câți­va pași mai departe se găsesc­­ galeriile de lemn, unde se îngrămădesc toate pro­ductele Orientului. Bazarul blănăriilor Unul din cele mai minunate bazaruri din acest bâlci, ie acela al blănăriilor. De la albele blăni ale ursului alb și her­minei și până la vulpea albastră și blana întunecată a­ zibelinei, găsești aci tote nuan­țele posibile. Comorile Siberiei se găsesc alături cu pieile de oi atât de mult întrebuințate la îmbrăcămintea de iarnă a poporului rus. Marți, 11 (23) Septembre 1890 Ceaiul și fiert Nu mai puțin vii sânt­ie bazarul ceai v Rérnát uimit în munților de cutii ceai chinezesc. Cu toate că acei ceai— considerat ca mai superior—i se­­ ceai „de caravană“, nu vine pe uscat diver de la fruntaria chineză până la Tomse , aci ie pus în bărci și adus pe rîul Irtiș, până la Ti­­omen, de aci iarăși pe uscat până la Perm, unde se din nou îm­barcat pe Kama, din care intră în Volga, pen­tru a fi debarcat defi­nitiv la Nijni­ Novgorod. Nimic nu se mai rios de­cât a observa cum se fac cumpărăto­rii­­ de ceai la Nim­i. Fie­care cumpărător are un mic ceainic , care prepară mai întâi ceaiul ca să-l guste înainte de a-1i cumpăra. Vînzătorii afi fie­care câte un samovar care fierbe în perma­nență , iei pun în ceai­nicul cumpărătorului pu­țin ceai și toarnă apa fierbinte d’asupra. Cum­părătorul bea un stocan și dacă îi place intră în tocmeală. Mulți beau câte 20 de pahare de ceai până să târguiască. Bazarul fierăriilor im­pune spectatorului. Cine vrea să-și facă o ideie de serviciile pe care fie­rul le face omenirii, trebue să se ducă la bâlciul de la Nijni­ Nov­­gorod. Caii o altă atracțiune pu­ternică a bîlciului ie oborul unde se găsesc reprezintate toate spe­ciile­­ caraline din Azia. Micii cai kirghizi sunt remarcabili prin senzibilitatea lor și sentimentul fratern care îi unește. Când se vinde un cal kirghiz, trebue să se întrebuințeze forța și șiretenia pentru a-i smulge dintre tovarășii săi care aleargă să-l apere și umplu fierul cu nechezări jalnice. Caii căzăcești și turcomani de asemenea atrag atenția prin inteligența și frumusețea lor. Crime și delicte­ le lesne de înțeles, că la un asemene belciu, în care furnică pe fie­care zi peste 500.000 de oameni, hoțiile sunt lucru forte obicinuit. Procedura în privința hoților ie însă forte sumară. Poliția nu intervine decât în cazuri mai grave. In­colo neguțătorii înșiși pedepsesc pe pungașii prinși, le tai­ îndărăt lucrurile și în schimb le trag o băta © bună. Crime s’au comis puține, și mai mult din beție. Kaminsky.

Next