Universul, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 227-252)

1890-10-18 / nr. 241

Cine este bolnav de ori­ ce fel de tuse, astmă, laringită, stingerea vocii, durere de gât, răceală, bronc­iză, catar, inflamații intestinale, să cumpere REMUj MISTIEIlIE HAPCIM­MIÉ CAT­M A­­fff € ÜT A. ale doctorului A. Bertelli, brevetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de Consiliul sanitar superior din România, și se va vindeca de­sigur și repede. Sutimi de scrisori de mulțumire __ 1—8 din partea bolnavilor vindecați în România sunt la dispozița publicului. O cutie costa­lei —Depozit pentru toată România la d. doctor Mihail Georgion, strada Brezoianu "no. 19 București.—Se trimit în ori­ce parte din țară. A se păși de contrafaceri, de­ore­ce s’ai­ pus în vânzare, în România, hapuri de catramină false. Fie­care carte a adevăratelor Hapuri de Catramină va purta semnăturile doctorilor A. Bertelli și M. Georgescu. CALENDAR FL 1890 Ortodox Miercuri 17 Octombre. — Prof. Osie. Catolic Miercuri 29 Octombre. — Narcis. Soarele răsare la 6.35; apune la 4.52. Efemeride 17 Octombre 1877. — M. S. Domnitorul României vizitează pe prizonierii turci, fă­cuți la Gorul Dubnic. W0F* 15 Obiecte "Hü GRATIS! La abonații „UNMERSUL II“ ---------x>&z--------­DE LA 1 NOEMBRIE a. c­„Universul 1- politic cotidian deschide un abonament extraordinar cu premiile ur­mătoare : Pentru 3 luni în capitală Lei 5.50 „ 3 „ „ județe „ 7­50 REEM21 “IspSil4 1 Calendar al „Universului“ pe 1991, 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 1 volum, Universul Literar pe 3 luni. 1 sticluță de parfum­oni și Unul diin următoarele obiecte dupe alegere : O frumoasă broșă pentru damă în forma unei ghirlande, imitația diaman­tului, cu o frumos și păsărică la mijloc safi, o mică b­aletă de buzunar, de piele fină, colorați și brodata în mătase, care conține un pieptine, o o­­glindă și un tir buton sau­ o călimară de nichel, portativă, cu turnul Eifel și cu patru resorturi. Pentru 6 luni în capitală lei 11.— „ 6 „ o județe „ 14.— gSBS P PREMII 1 Calend. american cu foi zilnice pe 1891. 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 3 volume. Universul Literar pe timp de 6 luni. 1 mică sticluță de parfum fin și unul din obiectele de mai sus, dupe a­­legere. Pentru 1 an în capitală Lei 21.— „i, „ „ ,, județe „ 27.— premii­­ ps 1 Calendar American pe 1891. 1 Calendar al Univesului pe 1891. 1 Calendar de buzunar pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 2 romane de 3 volume fie­care. Universul Literar pe timp de un an. 1 mică sticluță de parfum fin și Tote cele trei obiecte de mai sus. Banii se trimit la administrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu No. 19 (casa proprie) București, și premiile se expediază imediat chiar la primirea costului abona­mentului. POLIȚIA București, 17 Octombre. Prima, poate singura datorie a forței pu­blice, îrntr'o societate organizată, e îngrijirea siguranței publice. Fără siguranță nici nu se pute închipui societate. Ar fi dar natural ca, în preocupările pen­tru organizarea statului nostru, poliția să ocupe un loc de căpetenie, în realitate însă , numai așa nu e. .­ Nu exagerăm când spunem că nu există la noi ram de administrație publică mai ne­glijat decât poliția. In general, nu ne adu­cem aminte de poliție, decât atunci când a­­vem să ne plângem de ea. De organizarea, de perfecționarea ei, nimeni nu vrea să se ingrijască. Aceasta e o nedreptate, o neglijență pe care trebue s’o reparăm. E drept că poliția în statul nostru are o situațiune falsă; ea e pusă sub­ dependința ministerului de interne și prin acest fapt are un caracter politic, pe când, ca atribut eminamente comunal, ar trebui să facă parte din administrația comunală. Totuși, o repetăm, e nevoe să ne mai gân­dim din când în când și la poliție, să mai vedem și de lipsurile ei și să căutăm a o îmbunătăți.* » * Luăm ca model poliția capitalei, pentru că e natural ca ea să fie cea mai desvol­­tată. In starea ei de azi, poliția capitalei n’are destule mijloace la dispoziție. Nu mai de­parte decât zilele astea s’a publicat știrea că prefectul poliției capitalei, printr’un ra­port către ministrul de interne, a cerut să se îndoiască cel puțin numărul sergenților de strade. Astăzi, vine abia un sergent la trei strade. Cum e cu putință ca un singur om să poată priveghea atâta întindere de loc . Și încă nu e exact că avem un ser­gent la trei strade; numai pe hârtie e așa, în realitate, avem cu mult mai puțin. In a­­devăr, partea centrală a orașului are ser­genți , dar mahalalele sunt lipsite de paz­nici aproape cu desăvârșire. Ziua nu găsești în mahala, nici măcar un sergent la șase strade. E un adevărat noroc că pungașii capita­lei sunt și ei foarte înapoiați în „cultură“ ; niște pungași occidentali ar putea să prade în bună voe trei sferturi din București, fără ca să prindă cine­va de veste. * * * O altă slăbiciune în organizația actuală a poliției e micșorarea salariilor ce primesc funcționarii polițienești. Ipistații, sub-comi­sării și comisarii, a căror răspundere e atât de mare și a căror putere e destul de în­semnată, sunt forte rău­ plătiți. Li se cere o muncă de rob și li se dă forte mică răsplată. In asemeni condițiuni, nu e de mirare că unii din ei abuzează de puterea ce au ; de asemenea nu e de mirare dacă poliția n’ajunge la noi să aibă un personal care să răspundă la toate cerințele serviciului greu­ ce are de îndeplinit. * * * Poliția n’are nici măcar localuri; numai biurourile prefecturei au un local mai mult sau mai puțin propriu­; secțiunile tate se găsesc în case închiriate, clădite pentru ori­ce alta, numai pentru serviciul poliție­nesc nu. Am avut și altă dată prilej să amintim această lipsă, de aceea nu mai insistăm. * * * Așa stă poliția capitalei, ce să mai zi­cem de polițiele celor­l’alte orașe de prin țară ? Neapărat că ele stau și mai slab din tote punctele de vedere. Despre poliția la țară, nici nu mai vor­bim. Ea nu există de loc. A venit, credem, vremea ca să punem capăt unei asemeni stări de lucruri și să or­ganizăm odată poliția pe baze solide. Cât mai curând, atât mai bine va fi­ renunțare la tronul său a marelui duce, în favoarea coroanei prusiane; mare grijă a răspândit această știre asupra badezilor pentru autonomia lor, la care țin mult, de și e cam... iluzorie. DIN GERMANIA Cores]), particulară a ziarului „ Universul” Berlin, 15 Octombre. Nou tratat de comerț Nu se vorbește de nimic așa de mult, zilele aceste, decât de negocierile ce se vor deschide pentru reînoirea tratatului de co­merț dintre Germania și Austria. Chestia e la ordinea zilei în Europa întreagă, în urma espirărei apropiate a tratatelor de comerț ale Franței, au prin urmare importanță mare negocierile între cele două state mari din centru. Se asigură că, și de o parte și de alta, e vorba să se încheie o scădere a ta­rifelor. Guvernul de aci a convocat o conferință de experți din osebite state din imperiu, ca să examineze această chestie. Lucrările a­­cestei conferințe vor dura mai mult timp, ast­fel că e puțin probabil că vor putea servi ca bază negocierilor ce se vor deschide la Viena în luna viitoare. In tot cazul, dacă Germania consimte la o scădere a dărilor protectoare, reducerea va fi foarte mică. Prietenie prințiară Lumea e foarte surprinsă de o prietenie „subită“ și foarte călduroasă între marele duce de Baden și împăratul Wilhelm. Prințul Alexandru de Baden, care poate deveni succesorul marelui duce domnitor, ar lua de soție, în curând, pe prințesa Luisa de Schlesswig-Holstein, care e vară primară cu împăratul. Se vorbește în unele cercuri de o viitoare Un tată nenorocit O adevărată groază a împrăștiat în Berlin o sinucidere întâmplată în împrejurări într’a­­dever triste. Un nenorocit tată, Haye, muncitor, care nu mai găsia de lucru, a fost cuprins de desperare. El s’a gândit la sinucidere. Dar ce erau să se facă copiii lui fără de sprijin ? Decât să ajungă niște răi, Haye se gândi că mai bine ar fi să moară cu toții. El scrise pe o hârtie următoarele cuvinte: — Mă sting, cu tot neamul meu, sortit mizeriei. Lăsă hârtia pe masă și apoi încasă ușa și dădu foc unei movilițe de mangal. Trei din copii, cari dorminu, a fost aflați morți; dar e speranță să fie readuși la viață. Nenorocitul părinte a murit și el.’ O familie arsă de vie. In satul Bringhausen, aproape de Wil­­dungen, a izbucnit un foc, noaptea trecută, în subsolul clădirii, ocupat de un cultivator bogat, care, cu nevasta și cu copiii, dormia în primul caz. Servitorii se culcaseră în mansarde. Fo­cul, într’o clipă, cuprinse scările și fațada, înainte ca nenorociții să se fi putut deștepta. Toți au fost coprinși de flăcări și numai pe jumătate morți mama, două din fiice și unul dintre servitori au putut fi scoși din flăcări. Tatăl, cu copilița sa cea mai mică în brațe, se răpezi prin flăcări și putu ajunge în curte, dar se arse atât de reu în­cât e pe moarte. Doi din servitori au sărit pe fereastră. Cei doi fii ai cultivatorului, în vârstă de 11 ani unu și de 13 cel­ l­ alt, neîndrăznind să sară pe fereastra care era deja în flăcări, au ars în vederea părinților lor. Această catastrofă îngrozitoare a produs în partea locului o emoție mare. Meyer. D’ALE ARMATEI Sunt înaintați: Sergentul reservist, licențiat în farmacie, Gustav Thois, la gradul de farmacist de batalion în reservă la corpul II de armată fără stagiu și licențiatul în farmacie Gheor­­ghiu I. Nicolae, la gradul de farmacist de batalion în reservă cu stagiu la corpul III de armată , doctoral în medicină Kaminski Alexandra, s’a primit în armată cu gradul de medic de batalion, la vacanța ce este în regimentul 4 linie. Medicii jos notați s’au trecut din cadrele oficierilor de reservă în acelea de miliții. Medicul de batalion doctoral Bisdorfer Ludovic, din corpul II de armată, în același corp; medicul de regiment clasa II doctoral Carasani Alexandra, din corpul III de ar­mată, în același corp ; medicul de regiment clasa II; doctorul Argeșeanu Sterie din cor­pul II de armată, în acelaș corp; veterina­rul de regiment din reservă Ionescu George, din corpul II de armată, a trecut în cadrele milițiilor ale acelui comandament; veterina­rul de regiment Similache Mihail, din re­gimentul 6 călărași, s’a trecut în poziție de reformă pentru infirmități incurabile.­­ S’a acordat dreptul sergentului Lăscă­­rescu Aureliu, fost in compania 1 gendarmi, de a purta medalia „Virtutea militară“ de argint, pentru 12 ani de serviciu militar efectiv în gradul de sub­ofițer, cu o pensi­une viageră de lei 500 pe fie­care an.­­ S’a mai acordat dreptul de a purta medalia „Virtutea militară“ de argint ser­gentului musicant Dobrică Ioan, din regi-

Next