Universul, noiembrie 1890 (Anul 7, nr. 253-278)

1890-11-21 / nr. 270

CALENDAR PE 1890 Ortodox Marți 20 Noembre. — Păr. Gr. Decapol. Catolic Marți 2 Decembre. — Bibiana. Surele resare la 7,19; apune la 4,20. Efemeride 20 Noembre 1599. — Glorioasa zi în care adunarea generală din Alba-Iulia pro­­■4­clamă domn pe Mih­ai Bravul. MF* 15 Obiecte *181f G­RAUL! La abonații „UNIVERSULUI“ ---------53+Cg-------­De Iei 1 DECEMBRIE a. c* „Universul 11 Juniție cotidian deschide un abonament extraordinar cu premiile ur­mătoare : Pentru 3 luni în capitală Lei 5.50 „ 3 „ „ județe „ 7.75 w mm , 1 Calendar al „Universului“ pe 1891, 1 Calendar portativ pe 1891, 1 Calendar de perete pe 1891, 1 roman de 1 volum, Universul Literar pe 3 luni, 1 sticluță de parfum fin și Unul din următorele obiecte, dupe alegere: O maimosă broșă pentru damă în forma unei ghirlande, imitația diamantului, cu o frumosă păsărică la mijloc, sau o mică toaletă de­­ buzunar, de piele fină, colorată și brodată în mătase, care conține un pieptine, o o­­glindă și un tir buton, sau o călimară de nichel, portativă, cu turnul Eifal și cu patru resorturi. Pentru 6 luni în capitală lei 11. — „ 6 „ „ județe „ 14.25 BV" PREMII 1p. 1 Calend. american cu foi zilnice pe 1891, 1 Calendar al „Universului“ pe 1891, 1 Calendar portativ pe 1891, 1 Calendar de perete pe 1891. 1 1 roman de 3 volume, Universul Literar pe timp de 6 luni, 1 mică sticluță de parfum fin și Unul din obiectele de mai sus, după a­­legere, adică sau o broșă, sau o toaletă, sau o călimară. Pentru 1 an în capitală Lei 21.— n­o­i­ județe „ 27.50^ gpS* PREMII *"fg@ I 1 Calendar American pe 1891. 1 Calendar al Univesului pe 1891. 1 Calendar de buzunar pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 2 romane de 3 volume fie­care. Universul Literar pe timp de un an, 1 mică sticluță de parfum fin și tote cele trei obiecte de mai sus, adică o broșă, o toaletă și o călimară. Banii se trimit la administrația ziarului 4 „Universul“, strada Brezoianu No. 19 (casa propriă) București, și premiile se expediază imediat chiar la primirea costului abona­mentului. Abonații de prin comunele rurale, când ne vor trimite costul abonamen­tului, vor bine-voi a ne indica și oficiul poștal cel mai apropiat pentru a le trimite premiul acolo, de­oare­ce poșta (mesagerii) refuză de a primi pachetele pentru comunele rurale. N.B. Toate romanele cari au urmare nu se pot da separat; treime luat întregul ro­man. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai multe volume de­­cât cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai mult, pentru fie­care volum numai 80 bani. București, 20 Noemb­­e. Serbarea „Universala!“ Duminecă, după cum s’a anunțat, s’a fă­cut serbarea „Universului“, care și-a inau­gurat mașina sa rotativă. Ea a fost forte animată—o nouă satis­facere pentru noi, o dovadă evidentă că jüanul nostru umple un gol simțit în zia­ristica română. Graba cu care un numeros și distins public ne-a făcut marea onore de­ a se in­teresa de noi, ne-a dovedit că publicul ro­mân are nevoie de o gazetă în care fap­tele nu se denaturează după patim­ele poli­tice, și în care principiile politice sunt dezvoltate fără de a se ține samă de per­sonalități sau coterii. Programa nostră, o repetăm, să poate coprinde în următorele puține cuvinte : — Vom combate energic,—după puterea nostră de judecată—tot ce e reu; vom lăuda tot ce e bun, ori­cine ar fi făcut a­­cel rău sau­ acel bine. Ni s’a umplut inima de bucurie văzând liberali, conservatori, democrați, la­o­laltă, în casa „Universului“, pentru că această învălmașală e evident aprobarea tacită a purtării nóstre. Casa „Universului“ era împodobită cu două steaguri românești și unul italienesc; directorul nostru, în noua sa țară, nu pu­tea uita patria sa mamă, către care ro­mânul nu poate privi decât cu gând la i­­dealul Unirii viitoare a tuturor vlăstarelor latinității; n’o­ putea uita, căci cine uita-va că de acolo, acu 18 veacuri, am venit noi ca să colonizăm această mult roditoare țară. Muzica militară execută diferite arii de la orele 2 până noaptea. Intre alți vizitatori, nu putem știa de a menționa pe d. Pake Protopopescu, pri­marul capitalei, d-ni. Colonel Algiu, prefec­tul Bucureștilor, Cantacuzino, directorul imprimeriei statului, Ghițescu, redactor al „României“, Rubini, director al ziarului „Silloghi“, colaboratorii de la mai toate ziarele române, etc. Primarul și Prefectul cerură se li se prezinte redactorii și colaboratorii „Uni­versului“, după care cu toții asistară la tipărirea foii cu mașina rotativă. Un „Deșteaptă-te Române“ fu semnalul apariției primei foi. Dupe ce bine-voită a ciocni un pahar de șampanie, toți se retraseră, lăsând pe har­nicii lucrâtori-tipografi, cari și ei au­ con­tribuit cu zelul lor, atâta, la prosperitatea ziarului, la o mică gustare. In această vreme, muzica cânta „serbe“ și „hore“, iar vânzătorii ziarului jucau, mâncau și beau în curte... Ziua de duminică va fi o plăcută amin­tire pentru directorul nostru, d. L. Cazza­­villan, pentru redactorii politici ai ziarului, d-nii I. Popescu și L. Nicoleanu, pentru colaboratorii noștri d. N. Procopiu, veselul Marion, înțepătorul Tereor, duiosul Scrob, epicul Grandea, și pentru ceî-l’alțî toți. MMN BELGIA Corespondență parte a ziarului „ Universul“ Bruxelles, 15 Noembre. Revizuirea. Munca neobosită a liberalilor a înfrânt îndărătnicia clericalilor. Propunerea de re­vizuire a Constituției, prezintată în cameră de d. Janson, a fost luată în considerație cu 118 voturi, adică cu unanimitate. Ie un pas mare pe care-l face Belgia cu acesta. însemnătatea acestui pas nu v’o pot arăta mai bine, decât punându­­vă subt ochi un pasagiu din expunerea de motive făcută de d. Janson. D-sa a zis între altele : „Votul pe care vi-l cer, d-lor, va fi cea mai sigură garanție pentru menținerea na­ționalității noastre. „Poporul a făcut revoluția din 1830; iei, cu prețul sângelui său, ne-a făcut li­beri ; tot iei, în vreme de primejdie, se va rădica pentru apărarea patriei. „Cunoaștem de mult ardoarea, destoinicia lui la muncă, sforțările pentru a asigura bogăția și prosperitatea țării; știm cât de mare ie ’spiritul seu de ordine, respectul seu de legalitate. „Vom refuza ore se facem dreptate a­­cestui valoros popor? „Camera întreagă, sunt sigur, se va in­spira de sentimente demne de înalta sa misiune; ea se va pune mai presus de certurile de partid și, după o consultare a țarei, noul parlament, în comun acord cu regele, va proceda la lărgirea formulei e­­lectorale.“ Discuțiunea a fost destul de vie, dar în sfîrșit propunerea a fost luată în conside­rație. Să vedem dacă va fi primită defi­nitiv. Dramele geloziei Curtea cu jurați a Brabantului a jude­cat o afacere din cele mai mișcătoare: un bărbat care atenteză la viața soției sale; e fondul afacerii. Peripețiile acestei drame sunt din cele mai interesante. Actul de acuzare spune că acuzatul Bazin s-a căsătorit în 1887 cu metresa sa, Marie Jans. De la început izbucniră neîn­țelegeri, scene de violență chiar, cari a­­duseră o separațiune de fapt a soților. Fe­meia se duse la Drest, la mama sa. După câtă­va vreme se împăcară, dar neînțele­gerile izbucniră din nou­, din cauza gelo­ziei­ soțului. Femeia, împreună cu copilul ce născuse, se duse iar la mă-sa. Bazin încercă din nou­ să se împace, dar,­ fiind refuzat, începu să amenințe cu moar­tea. La 27 August trecut, iei spuse unui impiegat al gării de la Louvain : „ Dacă nevastă-mea nu-mi dă îndărăt copilul, îi zbor creeriî!... ... Atentatul Bazin vîndu hainele soției sale, zicând că n’o să mai aibă nevoie, și’șî cumpără un revolver. Ies se duse la Drest, la cum­natul seu și’l rrgă să meargă împreună să o vază pe Maria. Cumnatul refuzând, Bazin1 arătă revolverul și zise că are să se în­­­tâmple o nenorocire. Apoi se duse la câr­­­ciuma ținută de soacra sa. Maria se afla în cârciumă și tocmai servea un pahar de­ bere unui caporal de vînători.­­ — Ieși d’aci! îi strigă Bazin. Maria răspunse că nu pleacă. Atunci Ba­­­zin scoase revolverul și trase cinci focuri asupra nevestei sale, care căzu jos, greui rănită la obraz.­­ Soacra și caporalul săriră asupra lui și-l dezarmară. Bazin se duse la poliție și se constitui prizonier, spunând că și-a asasi­­­nat nevasta. Maria, de­și greu­ rănită, a scăpat cu viață. La audiență, Bazin își recunoscu crima, dar declară că nu avuse de gând să-și u­­cidă nevasta. Cum a tras asupra iei, nu-și explică. Curtea a osândit pe Bazin la trei ani închisoare,­­ ................. ......urnim.................... ......1. Van Stan. întâmplări din țară Moarte oribilă La Craiova un birjar mergând în fuga cailor a călcat peste gât un copil pe stra­da Carol I. Copilul a încetat imediat din viață. Călcat de car Gheorghe Lipsa mergând pe Podul­ roș din Iași cu carul său încărcat cu pietre,­ a căzut din el fracturându-și un picior.­­ Rănită de soțul ei Maria Dimitriu din Poeni, a fost împuș­cată de către soțul său la ambele picioare. Nenorocita a fost dusă la Spitalul Sf. Spi­­­ridon din Iași. Stâlcit de butoi Costache Humă din Iași, scoborînd un­ butoi cu vin, vasul a căzut peste iei ru­­­pendu­-i un picior. Pacientul a fost dus la spital. Tortura unui tată Fost­a vre-o­dată o inimă a unui tată mai torturată, ca cum ne arată următoarea intimplare care s’a petrecut pe rîul Elba? Oscar, un corăbier, fiind mai vesel într’o­ zi, și vrând să facă unicului său fiu­, iar care ținea mult, o bucurie, îl luase cu din­­­­sul la transportul pe care avea să’l facă­ până’in apropiere.­­ Ajunseră în fine la țărm, se îmbarcară și porniră fără nici­ o împiedicare. Copilul avu o mare bucurie rezemându-se pe bor­dul corăbiei în care plutea pentru prima dată pe valurile apei. Insă bucuria nu dură mult, căci pe cer se arăta un nor, și tatăl observând aceasta și știind că va sosi o furtună, zise băiatului să intre în cabina corăbiei, care aflându-se în fundul corăbiei n’avea de­cât două ferestre mici, ca de 20 c­m. pătrate, unica lumină a ei. Furtuna crescând mereu și valurile ri­­dicându-se până la bord, corabia fu răstur­nată și­ cu densa căzu și corăbierul împreună

Next