Universul, mai 1892 (Anul 10, nr. 100-126)
1892-05-23 / nr. 119
ANUL X No. 119, an NOUL“»i Abonament cu Premii TM EXCEPȚIONALE «DE La 1 IUNIE a. c. •^UNIVERSUL“ politic cotidian deschide un nou abonament cu urmatorele Premii gratuite: Fexatru. 31 u.n.î. in capitală......................lei 6.— *n județe...........................8.50 PREMII Universul literar colorat pe 3 luni. Un frumos briceag cu 2 lame sau o frumoasă broșa de damă, ultima noutate, sau o inimoasă brățară sau o pereche de nasturi auriți, pentru manșete, după alegere. Portretul marelui om de stat M. Kogălniceanu, mărimea naturală. Un mic eventabil chinezesc. 2 romane de câte un volum, apărute în editura noastră. Pentru. © luni, in capitală.......................lei 11.50 * județe ....... „ 1 ©._ PREMII Universul literar colorat pe 6 luni. Un briceag cu doi de lame sau o broșă de damă, ultima noutate, sau o frumoasă Tătară. O pereche de nasturi auriți, pentru manșete. linae de legătură de gât. Un evantalin, frumos zugrăvit. 4 volume din romanele apărute în editira noastră. rPeaatr-n. rom. an: în capitala:.................lei 22.000 județe...................... 30.00 mai mw PREMII Universul literar colorat pe 1 an. Un frumos briceag cu trei lame. O broșă pentru dame, ultima noutate. O pereche de nasturi auriți, pentru manșete. Un frumos ac de legătură de gât. O frumoasă brățară. O frumoasă perie pentru mustață. Un evantalin de stofă fin, ultima noutate, aurit și zugrăvit, și cu panglici de atlas. Portretele lui M. Kogălniceanu și almarelui poet Vasile Alexandri, mărime naturală. 6 volume din romanele apărute în editura noastră. Toți norii abonați,cari vor plăti, peste costul abonamentului, lei 6 în capitală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minutar și opritor. Banii se vor trimite direct prin mandat poștal la administr. ziarului UNIIVEXSUL, str. Bresoianu No. 11 (casa proprie), București. iplf* Cine nu va lua premiul până într-o lună de la data de când începe abonamentul, perde dreptul la acel premiu CALENDAR PE 1892 ORTODOX „ Vineri 22 Main. — Mart. Vasilisc. CATOLIC Vineri 3 Iunie. — Clotilda. Soarele resare, 4.19; Soarele apune 7.38. t ...... a murit.——■— 5 Bani i Capitala—6 Bani în Județe Contele Herbert de Eismarck și fidanțata sa, eusatesa Margareta Noyes.—(Vezi pag. îs). București, 22 Main 1892. Românii și presa maghiara Nu ne facem apărătorii chestiei naționale a românilor de dincolo de Carpați, care a intrat într’o fază nouă prin faptul pornirea marii delegații naționale românești la Viena, și aceasta pentru că această mare idee se apără prin ea însăși. Nu avem destule dovezi că, față cu evenimentele petrecute în urmă, glasul nostru n’ar fi decât în urma faptelor împlinite?— Atât de în urmă am fi, încât n am putea decât să copiăm ceia ce scriu cele mai importante ziare germane despre manifestația de la Viena. Aproape în unanimitate, presa germană își arată dorința ca Franz-Iosif să asculte cu luare aminte cererile românilor și să îndreptățească — aceasta spre binele împărăției — naționalitățile apăsate. Dar nu numai presa vieneză, ci și popolația capitalei și-a arătat simpatia pentru români prin primirea călduroasă pe care le-a făcut o. Se zice că rezultat mare nu va avea acest demers mare. Noi credem tocmai că va avea, pentru că s’a umplut paharul suferințelor românilor de dincolo și, dacă nu va interveni suveranul, el poate se re verse, atât în paguba imperiului cât și a vecinelor națiuni. Un contrast. Pe când nemții salută pe români cu o simpatie care le face onoare, presa , din Austro-Ungaria, în cap cu ziarul „Pester-Loyd“, nu găsește destui termeni ca se ocărească mai reu, nu numai delegația transilvăneană, nu numai pe românii de dincolo, ci pe întreaga națiune românească de dincolo și de dincoace de Carpați. Suntem tratați de aceste foi de speculă ca niște simple canalii. Atât de departe merge, în contra noastră, ura ziarelor despre care vorbim încât nu mai țin samă de respectul ce li se impune pentru un stat vecin, cu bune relații de prietenie cu imperiul pe care-1 adulează, nefăcându-l desigur serviciu. E și o lipsă de recunoștință, față cu înțeleaptă purtare a statului român, care s’a purtat așa ca să menajeze statul vecin, deși putea să’î facă multe neajunsuri fără de vre-o primejdie pentru sine și. Credem că împăratul Franz Iosef va înțelege aceste toate și va bine-voi să asculte delegația românească și va citi memoriul în care va afla lucruri noi despre situația popoarelor de sub coroana Habsburg." Altfel, dacă va citi numai nerușinatele invective ale interesaților, ale presei maghiare se espune să-și piardă simpatia celor mai statornici credincioși ai coroanei. Insultele presei maghiare, pe noi cei de dincoace, nu ne supără, ci ne fac să rîdem;—aceasta e o dovadă de neputința și de frica dușmanilor noștri. Din Italia Corespondență parta ziarului „Universul“ Roma, 20 Mai. O nouă criză ministerială.— Chestii politice In urma sbuciumărilor politice, cari au adus căderea d lui di Rudini și venirea d-lui Giolitti în capul afacerilor, toată lumea credea că lucrurile se vor liniști și că Italia își va urma cursul ei inaugurat de nevoile sociale și mai cu seamă politice scărmănate de d. Crispi. Toți s’au înșelat. Nici un minister nu cutează să propuie Camenilor enormele cheltueli militare. Și pe lângă aceia întreaga opinie publică e revoltată pentru politica „anti-națională“ a Italiei. D. Giolitti a observat lucrul acesta și a căutat să împace și capra și varza, adică și pe poporul italian și sentimentele „conservatoare“, ale Triplei Alianțe. Dar n'a isbutit. Și în urma acestora ne aflăm în fața unei unoî crize ministeriale, căci majoritatea corpurilor legiuitoare e în contra ideilor d-lui Giolitti. Lumea de la noi s’a săturat peste măsură de atâtea cheltueli militare, de atâtea chestiuni politice, cari nu storc decât sudoarea de sânge a energicului popor italian. Camerile vor fi și trebue să fie disolvate și din noile alegeri electorale se va vedea clar direcția politică a Italienilor. In tot cazul putem spune de pe acum, că Germania și Austria au perdut un aliat și acest aliat este Italia care nu mai poate susține aiurările rasboinice ale celor doi tovarăși. Un accident dureros Căruțașul Giovanni Venturino în vîrstă de 40 de ani, venia într’o zi cu o trăsură dinspre Como. El era întovărășit de fiul său. Cum mergea pe drum observă numai de Sâmbătă, 23 Mai fi (4 Iunie) 1892 , cât o altă trăsură, al cărei cal era speriat grozav. Centuzini sare repede din trăsură ca să oprească caii celeî l’alte trăsuri. Ii apucă de hățuît. Băiatul sare după densul și se apropie de cal. Acesta începe să dea strașnic cu picioarele și lovește așa de puternic în piept pe băiat, încât el cade jos umplut de sânge. Calul o ia apoi repede la fugă și calcă pe bietul Giovanni. Băiatul a murit, iar tatăl său e într-un spital. Coapsele ii sunt rupte și el va remâne schilod pe toată viața. Un bancher amorezat Bancherul Giuseppe C... se amoreza și foc de o brunetă venețiană, pe care o vedea zilnic trecând pe dinaintea comptoarului său. Bruneta însă era măritată, dar șireată cum era, și observând patima bancherului, ce se gândi ? Se duse la bărbatul seu și-i spuse totul. Acesta, cam cu buzunarele goale , zise: — »Fă femeie, fă cu ochiul bancherului și adu-mi bani în casă. Mă înțelegi, nu-i așa ?“ In ziua următoare femeia trecu pe dinaintea prăvăliei lui Giuseppe și acesta mai aprins, ca totdeauna o chemă înlăuntru. — „Uite 10 lire“ — zise el — „dă-mi o întâlnire!“. — „Bucuros“—■ respinse femeia. „Astăseară la orele 8 sunt liberă, bărbatul meă oui acasă. Poți să vii dacă vrei în strada „La citta“ și o să te aștept. La ora indicată bancherul sosi. Câni să înceapă o vorbă, iacă intră pe ușă bărbatul. — „Ce cauți aici?“ Și întinse pistolul.’ Bancherul buimăcit nu știa ce să reapundă. " " In sfîrșit lucrul s’a tranșat așa că d-na Giuseppe a dat vre-o 1000 de lire „ca să nu se mai facă gâlceava“ și de atunci încoace bruneta trăiește mai bine cu bări bătuișeii. Au „ceva“ parale. Acte oficiale D. Mihail Coiciu s’a numit primar al orașului, Constanța. * D. N. Voinescu, este numit director al preecturei județului Constanța. * D. C. Vlădoianu, este numit administrator al plășei Silistra-Nouă, din județul Constanța. * D. Dimitrie Pironescu, este numit sub-prefector al plășei Grădiștea din județul Râmnicu-Sărat. * D. Gheorghe Teodorescu, este numit sub-prefect al plășei Marginea-de-jos-Orașul, din județul Râmnicu-Sărat. * D. Constantin Măldărescu, este numit polițaiul al orașului Călărași, din județul Ialomița. * D. Bănică Zissu, este numit polițant al orașului Râmnicu-Sărat. * D. Iordache Popescu, este numit ofițer ,încorpul sergenților de oraș de pe lângă prefectura poliției capitalei. * D. doctor Șaabner-Tuduri, este numit medic al dispensariului de consultații, prevăzut din nou prin budgetul eforiei spitalelor civile din București pe anul curent. * D. doctor Nicolae Harinescu, este numit medic secundar la divizia chirurgicală din spitalul Colentina. * Sunt numiți în administrația centrală a ministerului agricultural, industriei, comerciului și domeniilor: D-nii Teodor Berea, ajutor clasa I, și Mihail Ionescu, țiitor de registre. * Sunt confirmați : D-nii Marin Mateescu, sub-comisar polițienestl în orașul Slatina; Stelian Rădulescu, sub-comisar clasa III pe lângă poliția orașului Brăila; Mihail V. Udescu registrator-arhivar la sub-prefectura plășei Marginea-de-sus, din județul Râmnicu-Sărat; Anton Nichifor, copist în cancelaria administrației plășei Măcin; Bădica Georgescu, copist în cancelaria sub-prefecturei plășei Marginea-de-sus. * S’a reprimit în corpul telegrafo-poștal ca elev gradul III d. Alexandrescu loan: întâmplări din țară Sinuciderea unui nebun și a unui bolnav i lie Mafteiu Boban, din comuna Bălțătești, județul Neamțu, din bun teafăr era, de la o bucată de vreme încoace