Universul, mai 1892 (Anul 10, nr. 100-126)

1892-05-23 / nr. 119

ANUL X No. 119, an NOUL“»i Abonament cu Premii TM EXCEPȚIONALE «­DE La 1 IUNIE a. c. •^UNIVERSUL“ politic cotidian deschide un nou­ abonament cu urmatorele Premii gratuite: Fexatru. 3­1­ u.n.î. in capitală......................lei 6.— *n județe...........................8.50 PREMII Universul literar colorat pe 3 luni. Un frumos briceag­ cu 2 lame sau o fru­moasă broșa de damă, ultima noutate, sau­ o inimoasă brățară sau­ o pereche de nas­turi auriți, pentru manșete, după alegere. Portretul marelui om de stat M. Ko­­gălniceanu, mărimea naturală. Un mic eventab­il chinezesc. 2 romane de câte un volum, apărute în editura noastră. Pentru. © luni, in capitală.......................lei 11.50 * județe ....... „ 1 ©._ PREMII Universul literar colorat pe 6 luni. Un briceag cu doi de lame sau­ o broșă de damă, ultima­ noutate, sau­ o frumoasă­­ Tătară. O pereche de nasturi auriți, pentru manșete. lin­ae de legătură de gât. Un evantalin­, frumos zugrăvit. 4 volume din romanele apărute în edi­­tira noastră. rPeaatr-n. rom. an: în capitala:.................lei 22.00­0 județe...................... 30.00 mai mw PREMII Universul literar colorat pe 1 an. Un frumos briceag cu trei lame. O broșă pentru dame, ultima noutate. O pereche de nasturi auriți, pentru manșete. Un frumos ac de legătură de gât. O frumoasă brățară. O frumoasă perie pentru mustață. Un evantalin­ de stofă fin, ultima nou­tate, aurit și zugrăvit, și cu panglici de atlas. Portretele lui M. Kogălniceanu și al­­marelui poet Vasile Alexandri, mărime naturală. 6 volume din romanele apărute în edi­tura noastră. Toți norii abonați,cari vor plăti, peste costul abo­namentului, lei 6 în capi­tală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai­ sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor. Banii se vor trimite direct prin mandat poștal la administr. zia­rului UNIIVE­XSUL, str. Bresoianu No. 11 (casa proprie), București. iplf* Cine nu va lua premiul până în­­tr-o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu CALENDAR PE 1892 ORTODOX „ Vineri 22 Main. — Mart. Vasilisc. CATOLIC Vineri 3 Iunie. — Clotilda. Soarele resare, 4.19; Soarele apune 7.38. t ...... a­ murit.——■— 5 Bani i Capitala—­6 Bani în Județe Contele Herbert­­ de E­ism­arck și fidanțata sa, eusatesa Margareta N­oyes.—(Vezi pag. îs). București, 22 Main 1892. Românii și presa maghiara Nu ne facem apărătorii chestiei națio­nale a românilor de dincolo de Carpați, care a intrat într’o fază nouă prin faptul pornirea marii delegații naționale românești la Viena, și aceasta pentru că această ma­re idee se apără prin ea însăși. Nu avem destule dovezi că, față cu eve­nimentele petrecute în urmă, glasul nostru n’ar fi decât în urma faptelor împlinite?— Atât de în urmă am fi, încât n­ am putea decât să copiăm ceia ce scriu cele mai importante ziare germane despre manifes­tația de la Viena. Aproape în unanimitate, presa germană își arată dorința ca Franz-Iosif să asculte cu luare aminte cererile românilor și să îndreptățească — aceasta spre binele îm­­părăției — naționalitățile apăsate. Dar nu numai presa vieneză, ci și po­­polația capitalei și-a arătat simpatia pen­tru români prin primirea călduroasă pe care le-a făcut o. Se zice că rezultat mare nu va avea acest demers mare. Noi credem tocmai că va avea, pentru că s’a umplut paharul suferințelor româ­nilor de dincolo și, dacă nu va interveni suveranul, el poate se re verse, atât în paguba imperiului cât și a vecinelor na­țiuni. Un contrast. Pe când nemții salută pe români cu o simpatie care le face onoare, presa , din Austro-Ungaria, în cap cu zia­rul „Pester-Loyd“, nu găsește destui ter­meni ca se ocărească mai reu, nu numai delegația transilvăneană, nu numai pe ro­mânii de dincolo, ci pe întreaga națiune românească de dincolo și de dincoace de Carpați. Suntem tratați de aceste foi de speculă ca niște simple canalii. Atât de departe merge, în contra noastră, ura ziarelor despre care vorbim în­cât nu mai țin samă de respectul ce li se impune pentru un stat vecin, cu bune relații de prietenie cu imperiul pe care-1 adulează, nefăcându-l de­sigur serviciu. E și o lipsă de recunoștință, față cu înțeleaptă purtare a statului român, care s’a purtat așa ca să menajeze statul ve­cin, deși putea să’î facă multe neajunsuri fără de vre-o primejdie pentru sine și. Credem că împăratul Franz Iosef va înțelege aceste toate și va bine-voi să as­culte delegația românească și va citi me­moriul în care va afla lucruri no­i despre situația popoarelor de sub coroana Habs­burg." Alt­fel, dacă va citi numai nerușinatele invective ale interesaților, ale presei ma­ghiare se espune să-și piardă simpatia celor mai statornici credincioși ai coroanei. Insultele presei maghiare, pe noi cei de dincoace, nu ne supără, ci ne fac să rî­­dem;—aceasta e o dovadă de neputința și de frica dușmanilor noștri. Din Italia Corespondență part­­a ziarului „Universul“ Roma, 20 Mai­. O nouă criză ministerială.— Chestii politice In urma sbuciumărilor politice, cari au adus căderea d lui di Rudini și venirea d-lui Giolitti în capul afacerilor, toată lu­mea credea că lucrurile se vor liniști și că Italia își va urma cursul ei inaugurat de nevoile sociale și mai cu seamă politice scărmănate de d. Crispi. Toți s’au­ înșelat. Nici un minister nu cutează să propuie Camenilor enormele cheltueli militare. Și pe lângă aceia întreaga opinie publică e revoltată pentru politica „anti-națională“ a Italiei. D. Giolitti a observat lucrul acesta și a căutat să împace și capra și varza, a­­dică și pe poporul italian și sentimentele „conservatoare“, ale Triplei­ Alianțe. Dar n'a isbutit. Și în urma acestora ne aflăm în fața unei unoî crize ministeriale, căci majori­­tatea corpurilor legiuitoare e în contra ideilor d-lui Giolitti. Lumea de la noi s’a săturat peste mă­sură de atâtea cheltueli militare, de a­­tâtea chestiuni politice, cari nu storc de­cât sudoarea de sânge a energicului popor italian. Camerile vor fi și trebue să fie disolvate și din noile alegeri electorale se va vedea clar direcția politică a Italienilor. In tot cazul putem spune de pe acum, că Germania și Austria au­ perdut un a­­liat și acest aliat este Italia care nu mai poate susține aiurările rasboinice ale celor doi tovarăși. Un accident dureros Căruțașul Giovanni Venturino în vîrstă de 40 de ani, venia într’o zi cu o trăsură dinspre Como. El era întovărășit de fiul său. Cum mergea pe drum observă numai de Sâmbătă, 23 Mai fi (4 Iunie) 1892 , cât o altă trăsură, al cărei cal era sper­iat grozav. C­entuzini sare repede din trăsură ca să oprească caii celeî­ l’alte trăsuri. Ii apucă de hățuît. Băiatul sare după densul și se a­­propie de cal. Acesta începe să dea straș­nic cu picioarele și lovește așa de puter­nic în piept pe băiat, în­cât el cade jos umplut de sânge. Calul o ia apoi repede la fugă și calcă pe bietul Giovanni. Băiatul a murit, iar tatăl său e într-un spital. Coapsele ii sunt rupte și el va remâne schilod pe toată viața. Un bancher amorezat Bancherul Giuseppe C... se amoreza și foc de o brunetă venețiană, pe care o ve­dea zilnic trecând pe dinaintea comptoa­­rului său. Bruneta însă era măritată, dar șireată cum era, și observând patima bancherului, ce se gândi ? Se duse la bărbatul seu și-i spuse to­­­tul. Acesta, cam cu buzunarele goale , zise: — »Fă femeie, fă cu ochiul banche­rului și adu-mi bani în casă. Mă înțelegi, nu-i așa ?“ In ziua următoare femeia trecu pe di­naintea prăvăliei lui Giuseppe și acesta mai aprins, ca tot­deauna o chemă înlă­­untru. — „Uite 10 lire“ — zise el — „dă-mi o întâlnire!“. —­ „Bucuros“—■ respinse femeia. „Astă­­seară la orele 8 sunt liberă, bărbatul meă ou­i acasă. Poți să vii dacă vrei în strada „La citta“ și o să te aștept. La ora indicată bancherul sosi. Câni să înceapă o vorbă, iacă intră pe ușă bărbatul. — „Ce cauți aici?“ Și întinse pistolul.’ Bancherul buimăcit nu știa ce să rea­pundă. " " In sfîrșit lucrul s’a tranșat așa că d-na Giuseppe a dat vre-o 1000 de lire „ca să nu se mai facă gâlceava“ și de atunci încoace bruneta trăiește mai bine cu băr­i bătui­șeii. Au „ceva“ parale. Acte oficiale D. Mihail Coiciu s’a numit primar al orașului, Constanța. * D. N. Voinescu, este numit director al pre­­­­ecturei județului Constanța. * D. C. Vlădoianu, este numit administrator al­ plășei Silistra-Nouă, din județul Constanța. * D. Dimitrie Pironescu, este numit sub-prefector al plășei Grădiștea din județul Râmnicu-Sărat. * D. Gheorghe Teodorescu, este numit sub-pref­­ect al plășei Marginea-de-jos-Orașul, din județul­ Râmnicu-Sărat. * D. Constantin Măldărescu, este numit polițaiul al orașului Călărași, din județul Ialomița. * D. Bănică Zissu, este numit polițan­t al ora­­­șului Râmnicu-Sărat. * D. Iordache Popescu, este numit ofițer ,în­corpul sergenților de oraș de pe lângă prefectura­ poliției capitalei. * D. doctor Șaabner-Tuduri, este numit medic al dispensariului de consultații, prevăzut din nou prin budgetul eforiei spitalelor civile din Bucu­­­rești pe anul curent. * D. doctor Nicolae Harinescu, este numit m­e­dic secundar la divizia chirurgicală din spitalul Colentina. * Sunt numiți în administrația centrală a mi­nisterului agricultural, industriei, comerciului și domeniilor: D-nii Teodor Berea, ajutor clasa I, și Mihail Ionescu, țiitor de registre. * Sunt confirmați : D-nii Marin Mateescu, sub-comisar polițienestl în orașul Slatina; Stelian Rădulescu, sub-comisar clasa III pe lângă poliția orașului Brăila; Mihail V. Udescu registrator-arh­ivar la sub-prefectura plășei Marginea-de-sus, din județul Râmnicu-Sărat; Anton Nichifor, copist în cancelaria administra­ției plășei Măcin; Bădica Georgescu, copist în cancelaria sub-prefecturei plășei Marginea-de-sus. * S’a reprimit în corpul telegrafo-poștal ca elev gradul III d. Alexandrescu loan: întâmplări din țară Sinuciderea unui nebun și a unui bolnav i­ lie Mafteiu Boban, din comuna Bălță­tești, județul Neamțu, din bun teafăr era, de la o bucată de vreme încoace

Next