Universul, septembrie 1892 (Anul 10, nr. 204-229)
1892-09-11 / nr. 213
umvciöul lU. ZLO» femeea lui e la spital. Alergă repede acolo și după multe interveniri și rugăciuni abia o scose de acolo pe la orele 6 seara. Vezi, ce face frica de holera ! Citiți! Citită! Citiți!! HAPURILE de CATRABUHA ale doctorului A. Bertelli, se întrebuințează cu mare succes In contra a orice fel de tuse, astmă, laringită, stingerea vocii, durere de gât, răceală, bronhiză catar, inflamații intestinale. Aceste capuri sunt brevetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de Consiliul Sanitar Superior din România. Sutimi de scrisori de mulțumire din partea bolnavilor vindecați în România sunt la dispoziția publicului. © BIT O cutie costă lei 3.75. Depozitul principal pentru toată România Drogheria Centrală MIHAIL STOENNESCU, farmacist No. 2, — Strada Academiei, — No. 2 (Casa Stainer) București. Se trimet în orice parte a țerei după primirea costului lor. A SE PĂZI DE CONTRAFACERI înștiințez publicul din România că adevăratele mele capuri de Catramină trebue să poarte în interiorul ambalagiului o instrucție în limba română cu pecetea administrațiunei ziarului „Universul“; aceeași ștampilă o va purta fiecare cutie asupra ei pe din afară.Toate acele cutii cari nu vor conține această instrucție, precum și ștampila administrației ziarului „Universul“ pe din afară, se vor considera ca falsificate. Un bolnav mi s’a plâns că, întrebuințând 4 cutii de hapuri de catramină cumpărate de la o farmacie din București (și cari nu conțineau această instrucție) nu i-au făcut nici un efect. Am cerut să mi se trimită acele cutii și am constatat că nu erau fabricate de mine. Cum se vede, se vend în România Hapuri de Catramină falsificate; prin urmare, rog publicul pentru a fi sigur de a cumpăra adevăratele mele caruri, să se adreseze la depozitul general pentru toată România, Drogheria M. Stoenescu, Farmacist, Strada Academiei No. 2, București. Rog publicul de a mă înștiința când va găsi că vreun farmacist vinde aceste hapuri fără instrucția de mai sus, pentru a putea da în judecată pe acel farmacist care vinde hapuri falsificate sub numele meu. Dr. BERTELLI. ■ Ai,UVU întâmplări din tara Bandit prins D. D. F. Vasiliu, șeful poliției Brăilene, primind informația cum că în comuna Islaz s’ar afla adăpostit într’o casă banditul Costache Mlădin, ascuns sub numele de Iancu Dumitriu, a însărcinat imediat pe comisarii Stegărescu și Lasarovitz de a descinde în acea localitate. Pe la orele 12 din noapte, numiții comisari se presint la locul indicat, unde în adevăr au găsit pe bandit in cestiune și la interogatoriul ce i s’a luat a declarat că se numește Costache Mladin și că e de fel din Iași, unde este deja condamnat la 5 ani de închisoare. Nenorocirea din Botoșani Un bătrân în dosul farmaciei Haynal, cu mare greutate ridică un vas cu apă ca s’o arunce pe fereastră de la al doilea cat, în stradă. Cum se aplecă pa fereastră deodată îi scăpă vasul și el căzu pe stradă drept în cap. Bietul bătrân a fost dus la spital într’o stare desperată. O regulă de bonă-cuYitată pe zi Nu se cuvine la masă să vorbești pe când se serveșee mâncarea. Greșala servitorului In zilele trecute se țineau examene școlare în Wurtemberg. Inspectorul, ca să vază câtă stilistică știa băieții, le-a dat să scrie fiecare câte o scrisoare. Scrisorile trebuiau să de adresate rudelor băieților din alte orașe și să conțină înștiințări de moarte la neamuri, somații de plată, etc. Un băiat de ex. a scris: „Iubite unchiule ! Azi noapte un foc mare a consumat casa noastră. Mama a perit în flăcări. Am ajuns cu toții în sapă de lemn. Trimite ne 200 de franci. Tata e bolnav de desperare. Nepotul d-tale Eduard.“ Băiatul a băgat scrisoarea un plic, a scris adresa adevărată (unchiul seu locuește la Berlin) și a dat-o inspectorului. Alt băiat a scris următoarele unui ver al seu, care studiază medicina la Paris : „Dragă vere! Eri tatăl teu și mama ta, făcând o escursiune cu trăsura, când să treacă rampa drumului de fer, au fost călcați de un tren accelerat. Ei au murit imediat. Te rog, vino la înmormântare etc. Carol.“ In sfîrșit fiecare băiat a făcut câte o scrisoare care de care mai tragică și mai curioasă. Inspectorul a luat toate scrisorile ca să se corecteze. S’a dus cu ele acasă la preot și le a pus pe masa acestuia cu gândul să le ia după prânz. Apoi el e cu preotul prin oraș. Servitorul acestuia intrând în casă vede o grămadă de scrisori pe masă. Crezând, că sunt scrise de stăpânul meu le ia pe toate și le duce la poștă. „— Se vede, că stăpânul meu n’are bani mărunți, dar plătesc eu de la mine mărcile și o să ’mi înapoieze el bani“. Când se întoarce acasă vede pe preot și pe inspector căutând prin casă după scrisori. „— N’ai văzut niște scrisori aici pe masă Hans ? Servitorul, ca unul care credea că a făcut o ispravă bună, i’ăspunse zîmbind: „— Le-am și dat deja la poștă !“ Inspectorul și preotul se uitară unul la altul uimiți. Amândoui apucă fuga la poștă. Dar era prea târziu, căci scrisorile porniseră deja cu trenul. Toate încercările lor de a le opri la stația cea mai apropiată au rămas zadarnice. Lumea din Wurtemberg se așteaptă acum la efectul ce-i vor face scrisorile acestea lugubre asupra rudelor băieților. Un proverb pe zi Spada e dreptul hoților. (German.) ORIGINA MUSTĂȚII LA MILITARI CÂnd Maurii au intrat în Spania, populațiunile creștine s’au amestecat în rasa musulmană, așa că nu puteau să se distingă oamenii creștini de Mauri, decât cu greu. Trebuia să se găsească un semn după care creștinii să se poată cunoaște unii pe alții și să se ajute la caz de nevoe. Ei se hotârîră să lase să le crească mustața, iar barba să o poarte ascuțită, formând astfel cu mustățile un fel de cruce. Sub Henric al IV-lea barba sa micșorată. Mai pe urma nu fură păstrate decât mustățile și câteva fire de per sub buza de jos. Mareșalul Bassompierre spunea că toată schimbarea ce s’a produs în lume în timp de 12 ani, cât a stat el la închisoare este că: oamenii nu mai aveau barba, iar caii nu mai aveau cozi. Mustața era de rigoare la Mușchetari. Mai târziu militarii toți o purtau prin imitație. Origina ei se ridică până la Gali și Franci, cari purtau mustăți mari, numite „imperiale“. O cugetare pe zi Un om se numeșee capabil, când nu e capabil pentru toate. — 2 — CHOLERA — Prin fir telegrafic — Hamburg, 8 Septembre. Buletinul holerei pentru ieri : 206 cașuri, 105 decese dintre care 65 cașuri 38 decese pentru zilele precedente. La Altona au fost 17 cașuri și 8 decese. Paris, 8 Septembre. Ieri au fost la Paris și împrejurimi 28 cazuri de holeră și 17 decese. La Havre 6 cazuri, 6 decese. Cracovia, 8 Septembre. Până aseară a fost la Cracovia și la Podgorița în total 10 cazuri de holeră dintre cari 5 mortale. Stettin, 8 Septembre. _ S’au semnalat 4 cazuri noi de holeră dintre care 1 mortal. New-Yorh, 8 Septembre. Un om și o femeie de pe între puitea Normaniei au murit ori la Landsbock, Berlin, 8 Septembre. Până aseară, 15 bolnavi noi cu simptome suspecte au intrat la spital; numărul cazurilor suspecte este de 46. Berna, 8 Septembre. Consiliul federal a trimes senatului din Hamburg 1000 franci pentru săraci; în acelaș timp a exprimat via compătimire a poporului elvețian. INTEMPLĂRI din CAPITALĂ Pentru niște papuci... ...S’ajungi la secție! Desigur că Adolf Anton, din strada Cuza Vodă nu e în toate mințile, înțeleg să risci de a te duce la umbră când furi ceva de seamă,— dar el a luat o perpeluă pereche de pantofi dintr’o prăvălie din strada Doamnei. N’a avut parte nici de ei,— dar în schimb va fi fotografiat gratis de prefectura poliției. Crima din strada Epico. Sunt cu adevărat criminali cei ce mână făr’de băgare de seamă caii pe stradă, și s’ar cădea să fie tratați în consecință. Radu Enache Mălăescu mâna caii unei căruțe fără ca să se uite la dreapta sau la stânga ea să vadă de e cineva. Așa a dat peste o sermană copiliță, anume Maria, de trei ani fiica d-lui Iorgu Drăgănescu. Ce exemplară lecție ar merita Radu Enache! IțAUGURARI — Prin fir telegrafic — Paris, 8 Septembre. Inaugurarea statuei lui Kellerman, pe câmpul de bătaie din Valmy, s’a făcut in prezența ministrului Burgois, care a rostit un discurs. El a zis că Franța este călăușită în 1792 de ideile de libertate; acum ea a recâștigat libertatea și respectul lumea. Noi ne păzim cu mândrie și dacă vr’un pericol ar amenința din nou patria sau republica, vom cere secretul victorii de la patria eroilor din 1792. Veneția, 8 Septembre. Azi diminuță s’a făcut inaugurarea statuei abatelui scriitor Paolo Sarpi. Printre streinii presanți la ceremonie se afla d-nii Gladstone, Layard, Momsen, Gregorovius, Laboulaye, care sunt toți membri ai comitetului promotar. Descoperirea zilei Moartea unei comete.—Poetul Prati cânta în poeziile sale mortea stelelor și toți rîdeau căci nimeni nu credea până acum să moară și stelele. Profesorul Lamp de la observatorul din Kiel publică de curând un serios studiu asupra cometei Brorsen. Această cometă trebuia să reapară la 1884 și la 1891. In van ea fu așteptată , căci ea nu fu văzută în aceste două date. Lucru care a deșteptat curiozitatea multor astronomi, căci azi se știe că tote cometele reapar după un interval oarecare, câteva deraiază din drumul lor și ia o cale cu totul necunoscută, dar odată și odată tot își fac reapariția. Dar cometa Brorsen nu putea să devieze și să -și schimbe calea, ci după tote calculele făcute de celebrii astronomi Bardus, Plummer și Schulze ea trebuia să reapară la cele două date spuse mai sus. Profesorul Lamp studiă acest caz astronomic și conchise că lipsa de exactitate la această cometă este provenită din cauză că ea a dispărut din univers adică s’a sfărîmat. Deci de aci deducem că și stelele, ca și oamenii, mor. Lucruri din.ata lumea Păpușa nebunului. — In anul trecut, un proprietar din Viena, cu numele Verner, cunoscut întrucâtva în lumea financiară, perduse în câteva zile pe femeia sa și pe unica fiică, cu numele Bianca, pe care o iubea foarte mult. Durerea nenorocitului om a fost grozav de mare. Facultățile mintale, începură să-l slăbească astfel, că a fost nevoit să se retragă din afaceri. Doctorii, pentru ca să-l facă să se mai distreze nițel, îl sfătuiră să voiajeze. El a ascultat sfatul lor și a călătorit prin Italia, Franța, Turcia și Spania. Intr’una din zilele trecute Verner se întoarce repede acasă. El aducea cu dânsul o păpușe din Madrid, un adevărat cap de operă, așa de artistic și de minunat era executată. Dânsul o cumpărase, deoarece i se părea că seamănă perfect cu fiică-sa care murise. Nenorocitul era nebun. El aducea în toate zilele păpușei prăjituri, vorbea cu ea ca cu o ființă vie, și în toată sera o culca în leagănul fetiței sale. Intr’o dimineață lui Werner îi veni ideia, că păpușa e bolnavă. Trimise numaidecât după doctorii Hammer. — „Doctore să scrii repede o rețetă, fetița mi-e bolnava rău“—zise nebunul. Doctorul, vezind cu cine are a face scrise rețeta și trimise la spițărie. Când servitorul veni cu doctoriile, medicul spuse încet lui Werner, că unei păpușe nu i se pot da doctorii. — „ Nu vezi, că asta nu’î ființă vie.“ Nebunul se uită la el și se înfurie grozav. Ca un turbat se aruncă asupra lui Hammer, îl apucă de gât și începu să-l strângă teribil. La gemetele acestuia năvăliră in casă servitorii, care scăpară viața doctorului. Nebunul a fost trimis la balamuc. O comună întreagă invitată la un prânz.— Intr’una din zilele trecute locuitorii comunei Carcare (aproape de Genua) fură invitați a lua parte la un prânz dat de domnul Angelo Giovello, care a venit în Carcare, locuind natal după o lipsă de 30 de ani. In acest timp el a fost la Montevideo unde s’a angajat ca lucrător de mină, dar norocul favorizându-l el își făcu în scurt timp o avere de câteva milioane și ajunse mare proprietar. La această masă au luat parte peste 800 de invitați, după masă a urmat un dans admirabil. Ce bine ar fi să sa găsească în toate comunele câte un domn Giovello. Vineri, 11 (2) Septembre 1892. Știri prin poștă Franța. — Niște tâlhari au pătruns duminecă noaptea spre luni într’o casă din apropiere de Besançon. Ei au omorît cu topoarele pe stăpânul casei, pe femeea lui și pe cei doui bieți ai lor. După aceea au jefuit ce era în casă și au fugit. Ei n’au putut fi prinși până acum. — Regele Gheorghe al Greciei a fost viu afectat de avizul pe care i l-a trimis guvernul săi că nu va putea intra în țara al cărui suveran e, decât după ce va face carantină. De aceia, și-a amânat întoarcerea. — Ni se scrie din Paris că consiliul comunal din Watreloos (Nord), a votat un vot pentru a se furnisa gratis pâine se*racilor. S’a inaugurat la Paris casa popom* O mulțime de lume asista. De aci, societarii vor putea să-și procure, cu preț foarte redus, necesarele pentru viață. O declarație a lui Karl Marxe în capul statutelor,* ||c Italia. — Tribunalul Sfântului Oficii din Vatican a dat o sentință prin care sei respinge cererea de anulare de căsătorie a lui Alfredo Patauia cu Clotilda Lutica. De aci un conflict între tribunalul Vaticanului și cel civil, care admisese separația de corp. — Subscripțiile pentru expoziția de la Roma nu sunt atât de dese ca la început. Cu toate acestea cu ajutorul guvernului, această expoziție se va face desigur. — Ni se scrie din Roma că, in strada Cremona, popolația a fost spăimântată dar o detunătură grozavă. Poliția alergă imediat la fața locului. Un necunoscut pusese o bombă de dinamită și-i dăduse foc. Din fericire, pagubele nu sunt mari și nu e nici o victimă.* * * Germania. — Lucrătorul din Berlin, ne-având nici oind amenințat să moară de prins peste noapte mangal în casă închizând hermetic ușile și ferestrile. A doua zi el, femeia lui și un băiat de 8 ani al lor, au fost găsiți morți. — Intr’una din zilele trecute o barcă în care se aflau vreo 8 tineri ce se plimbai pe Sprea s’a răsturnat. Un contabil cu numele Müller și o fetiță de vre-o 7 ani s’au înecat. Ceil’alți au fost scăpați. — Luni s’a întâmplat în Klagenfurt o nenorocire. Un cazan din fabrica de săpun de pe Webgasse, a explodat omorînd imediat doi lucrători și rănind greu pe unul. Cauza exploziei se datorește neatențiunei fochistului. * * * Austro-Ungaria.— Vre o 6 berbați chemați la miliție și 2 femei după ce s’au îmbătat bine într’o cârciumă din strada Soroksár (Budapesta) au i eșit pe stradă și au început să dea cu cuțitele in orice om pe care’l întâlneai. In chipul acesta ai omorât o femeie și un bărbat și au rănit grav alte 7 persoane. Doui dintre criminali au fost arestați. Un incendiu violent a distrus cea mai mare parte a orașului Mikolajov situat în Galiția răsăriteană; 300 de edificii precum și biserica au fost prefăcute în cenușă. 264 de familii au rămas fără adăpost. In urma votului consiliului comunal din Buda Pesta, numind pe Kossuth cetățean de onoare al capitalei ungurești, primarul și-a dat demisia. Acest funcționar declară după vot, că e un adevărat scandal. * în % Anglia.— „Times“ primește știrea din Japonia că un uragan teribil a bântuit districtul Tokushima. 300 de persoane au fost omorîte, 40.000 de case au fost distruse cu desăvârșire. — Poliția din Londra a arestat pe un mare falsificator de bani cu numele Thoma Writhaen. La el s-a găsit o presă și peste 500.000 de franci în bilete de bancă falsificate. — Un foc mare a distrus o parte a arsenalului din Brooklyn. Câteva magazii au ars. Mașinării de mare valoare au fost distruse. Un încrucișător din nou construit a suferit stricăciuni mari. Pagubele se urcă la 2 milioane ft. * * * Rusia.—Ni se scrie din Petersburg că acolo va avea loc, anul vitor, o expoziției internațională de mașini agricole. Toate țările din Europa vor participat la această expoziție. — Comuna Alexandrow (guvernamental Archangel), a fost distrusă de un incendiu; 180 de case au fost prefăcute în cenușă; 4 oameni au perit în flăcări. Pagubele sunt foarte mari. — Se scrie din Petersburg că alianța franco-rusă cu Vaticanul e un fapt împlinit. Johan Blunt, ocupație și fi* foamea a* 147 Jefuitorul de catae ROHAN tie ADOLF Krimw.bOT PARTEA A TREIA XIX Avură multă greutate până să facă pe un valet ce întâlniră, să-i anunțe ca pe doi prieteni buni, cari nu vor să-și spue numele Eroul dăduse porunca să nu spue la nimeni or cine or fi, că e acolo. iu se ua aceea Flora dădea un bal costumit. Ered și dusese să se îmbrace. Pregătirile serbării, Ce era să aibă loc seara, erau pe sfîrșite. Deci Eroul, se îmbrăca când îi spuse valetul că -i caută doi prieteni. — Cum sunt ? — îmbrăcați de călătorie. —■ Cum ii chiamă ? —■ Nu mi-au spus, au zis că sunt doi prieteni buni. Ercul încercă un fel de neliniște nehotărâtă. •— Spunele că vin îndată, Justin. — Bine, d-se. Trecu destul până să vie Ercul. In sfîrșit se ivi. Văzând pe unchiușeă, Ercul se îngălbeni și se opri pe prag. Să înainteze ? Să se dea înapoi? ■ Unchiule!... îngână el... — Nu te așteptai să me vezi ? zise baronu serios. — Nu, ce e drept... Ce mai faci?.. Bună ziua, d-le cavaler. — Vă cunoașteți ? — Da, da, de mult z’se Rolac rîzend, de când cu calul la Courgemont. — Ada uitasem. — Mătuși ca o bine, unchiule ? — Da, ai să te duci mâine să -I cer iertare. — E aici ? — Da, d le. Bietul Eroul gândindu-se la mătușe sa se înfioră. — Am pățit-o, își zise el. In acest timp Flora întră în odae. Când dădu cu ochii de betrînul cu înfățișarea strașnică de pe un țipăt. Vicontelui îi venea rea. Baronul vezând pe Flora scăpă o exclamare de mirare. Se alătură de Ercul și -i zise la ureche. — Dar bun gust ai nepote! — Iți place, unchiule ? — Unchiu... zise Flora încurcată de tot... — Da, unchiu, d-nă , și am venit să ne lămurim. — Ai avut onoarea să fii plăcută de un Vermandois, nepot al familiei Courgemont... „Ei bine, en baron de Courgemont, procuror, azi dobîndindu-mî iar averea ce perdusem cu revoluția, nu vreau ca nepotul meu să trăiască ca un... nemâncat. Nu vreau de asemenea să se folosească de buna-voitoarea d-tale ospitalitate... El trebue să plătească plăcerile. — Ah ! unchiul!... Bolac zidea.. — Poftiți diseară la bal, zise Flora, am fi fericiți... — A! eu sunt bătrân și pe urmă... — Eu vin, zise Bolac, bucuros că putea petrece puțin. Me duc să-mi iau un costum și vin. — Oh ! ce plăcere !... — Nu uita Eroul să vii mâine la mine să săruți mâna mătușei tale, zise baronul la hotelul Reservois... Cât despre vărul Bolac îl poți felicita. — De ce ? — A dus cu bine la capăt o afacere de care nu e streină redobândirea averei noastre. — Da ce afacere ? — Iți aduci aminte că în ziua când... ai fugit, Bdac se afla la Courgemont căutând niste comedianți între care spera să afle pe nepoata ducelui de Montbazon, care perise de erau douăzeci de ani. Da. — El bine a găsit’o și a înapoiat’o bunicului său și în afară de asta a izbutit să îmbarce spre America pe capul cetei care zicea că are drepturi asupra ei și amenința cu gălăgie familia Montbazon. După ce mai vorbiră câtva baronul și Bolac plecară, Ercul râmase încântat jucând și cântând de bucurie și sărutând pe Flora. XXI Catul de jos al vilei unde sta Ercul ca Flora, era gătit pentru seara aceea forte: bine și luminat de minune. . . O galerie mare era făcută grădină de iarnă. . j Plante verzi de sere, portocali, făceau adevărate stufișuri unde perechile puteau să se odihnească într’o jumătate de întunerec tainic. Cei poftiți soseau de la Paris în carete.’ Erai o mulțime. Costumele felurite erau unele foarte bogate, altele foarte cu haz. Eroul era îmbrăcat turcește. Serbarea începu cu multă veselie. Danțurile se urmau pline de avent. De o dată se auziră rîsete zgomotoase, între cei cari se aflau mai pe aproape de un e. (Va urma).