Universul, septembrie 1892 (Anul 10, nr. 204-229)
1892-09-16 / nr. 217
ANUL X No 217. gtF* Poimânesoui, 17 August curent, va apare “Apoi UNIVERSUL ILUSTRAT CALENDAR PE 1892 Ortodoac Marți 15 Septembre. — Nichita și Visarion. Catolic Marți 17 Septembre. •— Cosm și Dan. Sórele răsare la 5,54; apune la 5,47. București, 15 Sept. Limbile străine Pentru români, învățarea unei limbi streine, din occidentul civilizat, e o necesitate absolută. — In a dever, n’am ajuns la un grad destul de mare de cultură, ca să n’avem nevoe de a citi cărți străine, spre a ne ținea în curent cu civilizația In limba franceză, în cea italiană, germană și engleză, găsești în traducție toate lucrările științifice și literare, cari trebuesc unui om civilizat. Prin urmare, în școalele din aceste țeri mțe de nevoe absolută învățătura unei limbi străine. La noi, însă, trebue să mai treacă vreme, până ce vom avea tot ce ne trebue, in ce privește cărțile de știință și operele literare, pe românește. De aceea, cum ziserăm, se impune învățarea unei limbi streine. 5 Bani în Capitală—10 Bani în Județe Pagina 1 și pag. 8-a vor coprinde done unii ilustrații, pe pag. 4—5 va fi o singură și mare ilustrație Materia va fi cea mai variată,între care un roman al cărui erou este un roman. Universul Ilustrul va apare deocamdată de doue ori pe lună și se va vinde numai AO haul exc sn planul in toata țara. Cine va trimetezei 2.5') la adm. ziarului Universul“, îl va primi pe un timp de un an. * tiDiiobra la ISamhaaig.— (Vezi pag. 3-a). Prin liceele nostere, afară de limbile moarte, se preda mai înainte, obligator numai limba franceză în tot cursul școlar; erau facultative limbile germană și italiană numai în cursul superior al liceelor; limba românească nu se preda de loc. S’a făcut o reformă. Limba noastră națională se predă ca studii deosebit; limba germană a devenit obligatorie ln cursul superior, dar... catedra de limba italiană s’a suprimat. * * * Ne făceam următoarele întrebări: Oare poate cineva să învețe limba germană în 3 ani, câte 2—3 ore pe săptămână, așa ca să se poată servi de densa și să se ție în mersul civilizației ? Nimeni nu va putea zice că da... Franțuzește, deși în șapte-opt ani de curs, sunt mulți cari ies din școală fără ca să știe ceva temeinic, din cauza aglomerației prea mari de materii. Cu italieneasca, însă, era cu totul altceva. Făr’ de vre-o străduință în trei ani, numai ascultând pe profesor, românul învăța italienește,—așa de mare e apropierea între aceste două limbi surori Din punct de vedere utilitar, cunoașterea limbei italiane, pe care o înveți fără să vrei, e tot atât de folositoare pentru știință și literatură ca și a celei germane, franceze sau engleze. Cu toate aceste, catedra s’a suprimat, deși cursul era „facultativ“. Acum, aflăm ca ministrul instrucției vrea să introducă limba engleză în cursurile superioare de liceu ca facultativă. Noi credem că ar fi o greșală, căci învețarea limbei engleze cere atâta timp, încât un curs de englezește de două trei ori pe săptămână—să fie în tot liceul— tot nu va servi la nimic, căci școlarul nu poate să învețe pe lângă celel alte și această limbă. Ș’apoi, după latină, greacă, franceză germană... să mai îndop școlarii și cu engleză ? Unde va mai remânea copilului loc în creer ca să mai învețe științe naturale, matematici etc? Cu italiana ar fi altceva... Numai un elev încăpățânat n’ar fi învățat această limbă făr’ ca să muncească mai deloc. Credem că ar fi bine ca să se reîntemeieze catedra de limba italiană desființată, și să nu se mai încarce școlarii cu un curs, iar bugetul cu plata unui profesor de englezește, care nu va putea obține nici un rezultat folositor în scurtul timp ce li se dă și cu mulțimea de alte studii cu care sunt îmbuibați elevii. In Italia Corespondența pârtie, a ziarului „ Universul 11 Roma, 10 Septembre, 20 (8) Septembre la Roma Cu ocazia mărețelor serbări ce s’au făcut în toate orașele Italiei în amintirea ocupării Romei de către trupele italiane, cari au liberat eterna cetate de sub jugul papal.—M. La Regele Umberto a trimis primarului următoarea telegramă: Mottza (Reggia) 20 Sept. st. n. Cu inima adânc mișcată de sentimente patriotice, am primit salutul Romei, în această zi care reamintește liberarea ei. " Miercuri, 16 (28) Septembre 1898.’ Cu ocazia serbărilor din Genua, la cari a și luat parte representanți din toată lumea, națiunea a văzut cu mine, nu numai imaginea geniului italic, dar consacrarea unităței puternice a unui popor și gajul unei păci, întărită printr’un schimb fericit de sentimente reale. Evenimentul acesta aprinde în inima Italiei conștiința propriei ei valori și ea simte cum crește activitatea ei uriașă, care trebue să o conducă la o strălucită propășire materială și morală. v Umberto In seara de 20 Sept. st. n. piețele și toate străzile au fost splendid iluminate. O mulțime imensă de oameni se afla pe străzi și în piețele principale, unde cântau musicî numeroase. In toate ferestrile și balcoanele caselor erau atârnate lampioane venețiane. E interesant, ca și institutul de nebuni de la Lungara a serbat ziua de 20 Sept. întreg institutul a fost iluminat. Pe poarta principală era un trofeu de știr* danie pe care erau scrise următoarele cuvinte : „Roma neînvinsă“. Nebunii au aranjat o tombolă. O bandă muzicală, compusă tot din alienați cânta diferite imnuri patriotice. Ziarul „Diritto di Roma“, organ clerical a fost de trei ori confiscat una după alta, din cauza unor articole nedrepte și violente la adresa Liberatorilor Romei. Serbările din Pisa în aceiași la orele 8 dim., a sosit la Pisa, principele de Neapol. El a fost primit la gară de toate autoritățile civile și militare, de comandantul diviziei, din Livorno și de numeroși deputați. Principele, după ce a primit salutările entusiaste ale autorităților, s'a suit în trăsură, având la stânga sa pe primar, iar în față pe generalul regimentului. In tot parcursul șefi principele a fost aclamat cu cel mai mare entusiasm de populație. Ajuns la palatul regal, principele a primit autoritățile. El era îmbrăcat în uniformă de general major. Pe la orele 11, un cortegiu impozant, compus din o mulțime de asociațiuni și representanți, cu musică în frunte, cu 250 de stindarde și cu 70 coroane superbe, au străbătut stradele orașului și s-a dus în piață ca să asiste la inaugurarea monumentului lui Victor Emanuel. Cortegiul era impozant. La orele 12, principele de Neapol a plecat din palatul regal spre piața „Victor Emanuel“. Stradele erau pline de lume și splendid paroasate.. Piața îndesată de oameni. Se aflau acolo numeroase musici precum și representanți din cele 40 de comune mari ale provinciei. Făceau un efect splendid cele 12 drapele ale reuniunilor din Pisa. Au fost împărțite numeroase scrieri patriotice privitoare la căderea puterei temporale a papei. Discursul profesorului Ancona a fost viu aplaudat. Sculptorul Zocchi, care a făcut monumentul, a primit felicitări călduroase. Statua a fost desvelită în sunetul musicilor și în aplausele entasiastil ale mulțimei. Toate asociațiunile au defilat cu musicele și cu stindardele pe dinaintea statuei. Seara orașul a fost feeric iluminat. Flota italiană este cea dintâia din Europa Un locotenent de marină publică, in marele ziar „Figaro“ din Paris, următoarele rînduri despre flota italiană: „Flota italiană de la Geana (care se afla cu ocazia serbărilor de acolo în onoarea lui Columb) nu era numai cea mai puternică prin număr, dar întrecea pe toate celelalte prin puterea artileriei, prin iuțeala și construcția sa excelezi. Când