Universul, septembrie 1892 (Anul 10, nr. 204-229)

1892-09-16 / nr. 217

ANUL X No­ 217. gtF* Poimâne­soui, 17 August curent, va apare “Apoi U­NIVERSUL ILUSTRAT CALENDAR PE 1892 Ortodoac Marți 15 Septembre. —­­ Nichita și Vi­­sarion. Ca­tolic Marți 17 Septembre. •— Cosm și Dan. Sórele răsare la 5,54; apune la 5,47. București, 15 Sept. Limbile străine Pentru români, învă­țarea unei limbi stre­ine, din occidentul ci­vilizat, e o necesitate absolută. — In a dever, n’am ajuns la un grad destul de mare de cul­tură, ca să n’avem ne­­voe de a citi cărți stră­ine, spre a ne ținea în curent cu civilizația In limba franceză, în cea italiană, ger­mană și engleză, gă­sești în traducție toate lucrările științifice și literare, cari trebuesc unui om civilizat. Prin urmare, în școalele din aceste țeri mțe de ne­­voe absolută învățătura unei limbi străine. La noi, însă, trebue să mai treacă vreme, până ce vom avea tot ce ne trebue, in ce pri­vește cărțile de știință și operele literare, pe românește. De aceea, cum zise­răm, se impune învă­­țarea unei limbi streine. 5 Bani în Capitală—10 Bani în Județe Pagina 1 și pag. 8-a vor coprinde done unii ilustrații, pe pag. 4—5 va fi o singură și mare ilustrație Materia va fi cea mai variată,­­între care un roman al cărui erou este un roman. Universul Ilustrul va apare de­o­cam­dată de doue ori pe lună și se va vinde numai AO haul exc­ sn planul in toata țara. Cine va tri­m­ete­zei 2.5') la adm. ziarului Universul“, îl va primi pe un timp de un an. * tiDiiob­ra la ISamhaai­g.— (Vezi pag. 3-a). Prin liceele nostere, afară de limbile moarte, se preda mai înainte, obligator numai limba franceză în tot cursul școlar; erau facultative limbile germană și italiană numai în cursul su­perior al liceelor; limba românească nu se preda de loc. S’a făcut o reformă. Limba noastră națională se predă ca studii­ deosebit; limba germană a deve­nit obligatorie ln cursul superior, dar... catedra de limba italiană s’a suprimat. * * * Ne făceam următoarele întrebări: Oare poate cine­va să învețe limba ger­mană în 3 ani, câte 2—3 ore pe săptă­­mână, așa ca să se poată servi de densa și să se ție în mersul civilizației ? Nimeni nu va putea zice că da... Franțuzește, de­și în șapte-opt ani de curs, sunt mulți cari ies din școală fără ca să știe ceva temeinic, din cauza aglo­merației prea mari de materii. Cu italieneasca, însă, era cu totul alt­ceva. Făr’ de vre-o străduință în trei ani, numai ascultând pe profesor, românul în­văța italienește,—așa de mare e apropie­rea între aceste două limbi surori Din punct de vedere utilitar, cunoaște­rea lim­bei italiane, pe care o înveți fără să vrei, e tot atât de folositoare pentru știință și literatură ca și a celei germane, franceze sau engleze. Cu toate aceste, catedra s’a suprimat,­ de­și cursul era „facultativ“. Acum, aflăm ca ministrul instrucției vrea să introducă limba engleză în cursurile superioare de liceu ca facultativă. Noi credem că ar fi o greșală, căci în­­vețarea limbei engleze cere atâta timp, în­cât un curs de englezește de două trei ori pe săptămână—să fie în tot liceul— tot nu va servi la nimic, căci școlarul nu poate să învețe pe lângă cele­l­ alte și a­­ceastă limbă. Ș’apoi, după latină, greacă, franceză germană... să mai îndop­ școlarii și cu en­gleză ? Unde va mai remânea copilului loc în creer­ ca să mai învețe științe naturale, matematici etc? Cu italiana ar fi alt­ceva... Numai un elev încăpățânat n’ar fi în­vățat această limbă făr’ ca să muncească mai de­loc. Credem că ar fi bine ca să se reînte­­meieze catedra de limba italiană desfiin­țată, și să nu se mai încarce școlarii­­ cu un curs, iar bugetul cu plata unui pro­fesor de englezește, care nu va putea ob­ține nici un rezultat folositor în scurtul timp ce li se dă și cu mulțimea de alte studii cu care sunt îmbuibați elevii. In Italia Corespondența pârtie, a ziarului „ Universul 11 Roma, 10 Septembre, 20 (8) Septembre la Roma Cu ocazia mărețelor serbări ce s’au­ fă­cut în toate orașele Italiei în amintirea ocupării Romei de către trupele italiane, cari au­ liberat eterna cetate de sub ju­gul papal.—M. La Regele Umberto a tri­mis primarului următoarea telegramă: Mottza (Reg­gia) 20 Sept. st. n. Cu inima adânc mișcată de sentimente­­ patriotice, am primit salutul Romei, în­­ această zi care reamintește liberarea ei. " Miercuri, 16 (28) Septembre 1898.’ Cu ocazia serbărilor din Genua, la cari a și luat parte representanți din toată lu­mea, națiunea a văzut cu mine, nu numai imaginea geniului italic, dar consacrarea unităței puternice a unui popor și gajul unei păci, întărită printr’un schimb feri­cit de sentimente reale. Evenimentul­ a­­cesta aprinde în inima Italiei conștiința propriei ei valori și ea simte cum crește activitatea ei uriașă, care trebue să o conducă la o strălucită propășire mate­rială și morală. v Umberto In seara de 20 Sept. st. n. piețele și toate străzile au fost splendid iluminate. O mulțime imensă de oameni se afla pe străzi și în piețele principale, unde cântau musicî numeroase. In toate feres­­trile și balcoanele caselor erau atârnate lampioane venețiane. E interesant, ca și institutul de nebuni de la Lungara a serbat ziua de 20 Sept. întreg institutul a fost iluminat. Pe poarta principală era un trofeu de știr* danie pe care erau scrise următoarele cu­vinte : „Roma neînvinsă“. Nebunii au aranjat o tombolă. O bandă muzicală, compusă tot din alienați cânta diferite imnuri patriotice. Ziarul „Diritto di Roma“, organ clerical a fost de trei ori con­fiscat una după alta, din cauza unor arti­cole nedrepte și vio­lente la adresa Libe­ratorilor Romei. Serbările din Pisa în aceiaș­i la orele 8 dim., a sosit la Pisa, principele de Neapol. El a fost primit la ga­ră de toate autorități­le civile și militare, de comandantul diviziei, din Livorno și de nu­meroși deputați. Principele, după ce a primit salutările en­­tusiaste ale autorită­ților, s'a suit în tră­sură, având la stânga sa pe primar, iar în față pe generalul re­gimentului. In tot parcursul șefi principele a fost acla­mat cu cel mai mare entusiasm de popula­ție. Ajuns la palatul re­gal, principele a pri­mit autoritățile. El era îmbrăcat în uniformă de general major. Pe la orele 11, un cortegiu impozant, com­pus din o mulțime de asociațiuni și represen­­tan­ți, cu musică în frun­te, cu 250 de stindar­de și cu 70 coroane su­perbe, au străbătut stradele orașului și s-a dus în piață ca să a­­siste la inaugurarea monumentului lui Vic­tor Emanuel. Cortegiul era impo­zant. La orele 12, prin­cipele de Neapol a ple­cat din palatul regal spre piața „Victor E­­manuel“. Stradele e­­rau pline de lume și splendid paroasate.. Piața îndesată de oameni. Se aflau acolo numeroase musici precum și representanți din cele 40 de comune mari ale provin­ciei. Făceau un efect splendid cele 12 dra­pele ale reuniunilor din Pisa. Au­ fost îm­părțite numeroase scrieri patriotice pri­­­vitoare la căderea puterei temporale a papei. Discursul profesorului Ancona a fost viu aplaudat. Sculptorul Zocchi, care a fă­cut monumentul, a primit felicitări căl­duroase. Statua a fost desvelită în sune­tul musicilor și în aplausele entasiastil ale mulțimei. Toate asociațiunile au defi­lat cu musicele și cu stindardele pe di­naintea statuei. Seara orașul a fost feeric iluminat. Flota italiană este cea dintâia din Europa Un locotenent de marină publică, in ma­rele ziar „Figaro“ din Paris, următoarele rînduri despre flota italiană: „Flota italiană de la Geana (care se a­­fla cu ocazia serbărilor de acolo în onoa­rea lui Columb) nu era numai cea mai pu­ternică prin număr, dar întrecea pe toate cele­l­alte prin puterea artileriei, prin iu­țeala și construcția sa excelezi. Când

Next