Universul, martie 1893 (Anul 11, nr. 50-74)

1893-03-26 / nr. 71

ANUL X!. — Nr. 74 Vineri, 26 Martie (7 Aprile) 1893 h­ itlu­î „UNIVERSUL POLITIC“ deschide im nou­ abonament cu Premii Extraordinarei cu începere de la 1 Aprilie mr ‘Pentru 3 Lup ‘“^3 In Capitală, Jei 0.00.— In județ?, iei 8.00 PREMII O frumoasă brățară aurită sa­u­ argin­tată, ultima noutate, sau un lanț de ceasornic aurit sau­ argintat; 1 pereche de nasturi auriți pentru manșete; 2 volume din romanele nostre. fISF“ ‘Pentru 6 lupi­­ WS In Capitalii lei 12:00 —In județe tei Ui.­JO PREMII 1 brățară aurită rău­ argintată; 1 lanț de ceasornic aurit sau­ argintat; 1 frumos ac de cravată , 1 pereche nasturi aurite pentru man­șete , 4 volume din romanele noastre. VIT Pentru l­an Ia Capitalii, Ci 27.10.—In județe, Li 35.10 PREMII 1 Cutie frumoasă conținând un săpun, pudră, o sticlă apă de toaletă, un sa­t­er parfumat și o sticlă parfum amor.­­ L frumos briceag, 1 brățară aurită sai­ argintată; 1 lanț de ceasornic aurii sau­ argintat; 1 frumos ac­tiv cravată ; 1 pereche nasturi auriu­ pentru man­șete ; 1 frumos notes aurit; 6 volume din romanele noastre. N.B.—Toți abonații ziarului «Univer­sul» politic, primesc gratis «Universul literar» ilustrat colorat, săptămânal. Costul Abona» ülni fara Premii in capitala ; >Poțî­ nou ii abonați, cari vor plăti, peste costul abonam­en­­­­tului, lei 6 în capitală și lei £.3« în provincie, vor primi franco, a* fără ție premiile de mai sus și un frumos ,,ceasornic“ pentru masă Cu deșteptător, minutar și opt «tor. n______­—­——.—~—„——.--------..1j . Pentru un an. . . . !.­e. 10.10 Pentru 6 luni. .1 . • • » "10.60 Pentru 3 luni............................» 5.60 in provincie . Pentru un an. ..... Lei 28.10 Pentru 6 luni............................» 14.60 Pentru 3 luni............................» 7-60 A-------——-------------------------------— [ Sânii Se vor trimite direct prin mandat postat la adm­in­istr. ziaru­­­lui strada Stezoianui! ]­1o. 11 (casa pr­oprie), București. Cine nu va lua premiul până în­­tr’o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu­ CALENDAR PE 1893 Ortodox Jovi, 25 Martie. — 1 Bana Vestire Catolic Joii, 6 Aprilie. —• Preot. Sixtu Ros. soarelui la 5.3B . Apusul la 6.33. ‘București, 25 Lm­­artie. ȘICANE LA CĂILE FERATE De când dl. Burdin a avut frumoasa idee de a deschide un biurou­ calculator, pentru controlarea taxării mărfurilor transportate pe drumurile de fier, ni se pare că șefii de la biuroul de reclama­­ți­uni de la căile ferate și-au­ perdut cu totul cumpătul. Intr’ adevăr iată ce scrisoare am pri­mit alaltă­ieri, la «Universul», cu pri­vire la un transport de hârtie : «Din examinarea compturilor pe luna Ianuarie 1893 pare a rezulta că la cal­cularea taxelor transportului de 41 bare hârtie de scris expediate din Bușteni la București cu scrisoarea de trăsură de mică iuțeală No. 79 cu data de 12/1 s'a perceput o suprataxă de 7 lei 05 bani. Înștiințându-vă despre aceasta, vă rugăm să bine-voiți a ne trimite această scrisoare de trăsură respectivă, ca să­­ verificăm pe baza ei calcularea taxelor­­ percepute și să dispunem eventual res­tituirea sumei percepute în plus.» . Ne mirăm de ciudatul cuvînt „pare­ a rezulta“ din această circulară. Ne întrebăm: Oare la biuroul de re­clamații nu există contabili? Nu sunt tarife tipărite de unde se poate vedea cu siguranță dacă da­sail nu s’au­ per­ceput exact taxele ? E alt­ceva la mijloc. Nici o dată nu s’au­ trimis la comer­cianți asemenea circulare, În1 timp de atâția ani de când funcționează acest biurou­. Numai de la întemeiarea biuroul cal­culator s’a crezut de cuviință să se tri­­meată o asemenea circulară la comer­cianți și aceasta pentru a se pune pie­dici biuroul­ui calculator, de a progresa spre folosul publicului. De­sigur că, dacă ar fi fost vorba de un coreligionar al d-sale, d. șef al biu­roul de reclamații n’ar fi făcut acesta. Pentru a proba încă mai mult șica­nele ce se fac biuroului despre care vor­bim, vom mai nara un fapt întâmplat tot nouă. Acum 3 luni am trimes, prin mijlo­cul biuroului calculator, la biuroul de re­clamații un tract pentru a ni se înapoia o sumă oare­care plătită în plus, pen­tru un transport de marfă. După două luni de zile, am primit răspunsul că suma nu ni se poate îna­poia, de­oare­ce espeditorul ceruse el însuți taxarea marfei după o categorie pentru care taxa e mai mare. Ciudat răspuns! Nu e oare copilăresc lucru să se admită că cine­va poate cere să plătească el mai mult de­cât ar trebui ? Aceasta este o nouă șicană. Intr’a­­devăr, putem să dovedim d-lui director al căilor ferate că niște espedit 0.1T, co­religionari și prietini ai șefului de biu­­roui, cari au­ reclamat direct, iar nu prin biuroul calculator, și-au­ primit ba­nii fără nici­ o dificultate. Acesta e un adevărat scandal. D. Duca trebuie să puie grabnic capăt acestor abuzuri. (Corespondența particulară a ziarului „Universul“) Londra, 18 Martie. Clima la Anglia Un savant englez a descoperit o a­­meliorare sensibilă în clima Angliei. S-a observat că de o vreme încoace soarele se poartă mai «gentil» cu insu­lele britanice, trimițându-le raze de lu­mină mai multe și mai calde. Dar cum statistica își are tot­deauna drepturile ei, s’au­ făcut ai câte­va cai­ 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11. BUCURESCI cule și s’a constatat, că în anul 1892 în Anglia s’a văzut soarele numai 1215 ore, adică de atâta timp a apărut soa­rele pe cer, pe când în 1888 el nu și-a făcut aparițiile de­cât în interval de 898 de ore. Englezii așteaptă să se schimbe total clima țării lor. De altmintrelea trebue soare mult, ca să usuce și să încălzea­scă o țară așa de neguroasă, de umedă și de friguroasă ca Anglia. M­oroul papagalilor Intr’una din zilele trecute au­ murit subit la Londra 4 persoane : 1 bărbat și 3 femei, din cauza papagalilor infec­ție și­ întâmplarea acestor morți subite a a­­tras atenția doctorilor, cari după multe cercetări au­ descoperit un lucru foarte nostim. Cauza deceselor erau­ papagalii Îi­ penele cărora s-au­ găsit niște mi­crobi foarte primejdioși cari seamănă întru cât­va cu microbii b­olerii. Cele 3 femei erau­ niște văduve bă­trâne, cari cumpăraseră cu câte­va zile înainte un papagal. Vînzătorul îi primise tocmai atunci. Ei fuseseră aduși pe un vapor, care ve­nise din Marsilia. Bărbatul era un func­ționar la poliție. Doctorul Nocart a aflat cel d’întâi și microbul acesta. Cazul i’a comunicat parchetului. Prăvălia vînzătorului de pasări a fost închisă și papagalii aflați în ea omo­râți, iar cadavrele trimise institutului veterinar din Londra. Sfârșitul nași greva Greva mare, începută acum 5 luni la fabricele de țesut din comitatul Lan­caster, s-a terminat. Se știe deja, că a­­colo se puseseră în grevă 10.000 de lu­crători, fiind-că li se scăzuse 10 la sută din leafa pe care o aveau­. După discuțiuni îndelungate, lucră­torii s’au­ împăcat cu patronii sub con­diția ca să nu li se micșoreze leafa de­cât cu 3 la sută. S’a dovedit că patro­nii aveau­ dreptate, din cauză că în tim­pul din urmă au­ avut perderi mari, împăcarea aceasta și reluarea lucru­lui a produs o vie satisfacțiune între co­mercianții și bancherii ■­ englezi și între mulți dintre cei din străinătate, căci toți aceștia, sau aveau­ nevoe de măr­furi din fabricele acelea sau erau aso­ciați cu bani. In interval de 5 luni cât a ținut greva, lucrătorii s’au­ purtat foarte bine și n’au­ făcut nici cel mai mic exces. O explicație ingenioasă Revista «Science Siftings» dă o expli­cație foarte ingenioasă cunoscutei ches­tiuni, că oamenii cu ochii legați, sau­ cei cari rătăcesc printr’o pustie mare sau pe un foc larg când e ceață deasă umblă tot­deauna în cerc, adică fac un fel de voi­ă fără voia lor. Iată ce zice numita revistă : Pricina vine de acolo că picioarele o­­mului nu sunt de o potrivă. Cu picio­rul mai lung omul face inconștient un pas mai mare și, prin urmare e silit in­voluntar să facă voltă în­spre stânga sau­ în­spre dreapta după cum e mai lung piciorul drept sau cel stâng. Ochii însă, adică privirea îndreptează mersul. «Science Sittings» se bazează în hi­­poteza aceasta pe o mulțime de măsu­rări ce s’au­ făcut la vre-o sută de sche­lete omenești. Rezultatul acestor măsurări e, că din 100 perechi de picioare, 90 n’au­ lungi­me egală; la 35 din acestea e mai lung piciorul drept de­cât cel stâng iar la 55 e mai lung acest din urmă. Așa­dar în majoritatea cazurilor e mai lung pi­ciorul stâng, prin urmare înclinarea mersului se face de obiceiu­ spre partea stângă. Aceasta s’a dovedit prin o mulțime de experiențe făcute cu oameni legați la ochi. Vest. ÎNTÂMPLĂRI din țară Hoțiile in Bobrogea «Covurluiului» i se scrie din Isaccea că s’a descoperit și prins o bandă de tâlhari cu ramificațiuni în mai multe localități ale Dobrogei. Până acum s’au­ prins șapte tâlhari, între care e și revi­zorul sergenților de poliție Anton Ata­­nase, care servia și protegta banda. Capul bandei care încă nu e prins e un rus numit Petro Maxim Golovato, de loc din Isaccea, un condamnat la șase ani și evadat din desființatul pe­nitenciar din Tulcea la 1882. De la e­­vadare a trecut la Reni în Basarabia, de unde fiind iarăși urmărit de ruși pentru tâlhării, în anul trecut s’a în­tors în Dobrogea fără a se ști unde s’a stabilit. La fratele lui Petro Golovato numit Tudose Golovato din Isaccea s’au­ găsit obiecte de la 21 furturi comise la Tul­cea, Isaccea, Hagighici, Frecățeî,­ Sar­moga și Neculiței. Suta... O sută de ani în cap a împlinit Ni­­colae ,Ciubotarii, din strada Lăutarilor, în Galați. El a dus o viață liniștită, muncind. Dacă a trăit­ atâta de mult, cauza e că nu a avut rude și era dușmanul spir­toaselor. Duelul dia Iași Un duel a avut loc luni, la Iași, la vila d-lui Albert Ulrica, între d-nii Las­car Rosetti și Ernest Cananăci. Martorii d-lui Rosetti au­ fost d-nii Albert Ulrica și locot. Gligorț, iar din­­ partea d-lui Cananac d-nii locotenenți Mille și Scor­­țescu. S’au­ schimbat două focuri de pistol, dar gloanțele au­ zburat în aer și luptă­torii au­ rămas nerăniți. Apoi s’au­ împăcat cei d­oi­­ adversari Inârsnier hoț Din infirmier, să te faci direct doc­tor, — e ceva oprit de lege. Așa, a crezut că poate să-și puie o tinichea la ușă un infirmier de la spita­lul militar din Iași, care se liberase. Plecase... Mai multe instrumente chi­rurgicale se constată că lipseau­. Îndată, procurorul militar pocedă la o anchetă. Călcând domiciliul fostului infirmer’, s’a găsit la dînsul o lădiță care cuprin­­dea obiectele furate, — chiar toate­­ infirmierul va merge să-și ia pedea­psa la consiliul de ră­zboiut al corpului II de armată. D’ALE ADMINISTRAȚIEI D. M. St. Policrat, este n­um­it sub-prefect al plășei Vedea-de-Sus, din județul Olt. — D. V. R. Rusescu, este numit sub-prefect la plasa Cerna-de-Sus, din județul Velcea. — D. Eduard Alexandru Crețescu, este numit ajutor de sub-prefect la plasa Marginea, din ju­dețul Vlașca. — D. Blancu Cucută, este confirmat comisar clasa 11 pe lângă poliția orașului Călărași, din ju­dețul Ialomița. --- I). Dimitrie Popescu, actual registrator-ar­h­i­­var în cancelaria poliției orașului Brăila, este înaintat sub-comisar ]clasa 111 pe lângă aceeași poliție. — D. Ioan Mihăilescu este confirmat registrator arc­ivar-copist în cancelaria sub-prefecturei Ama­­radia, din județul Dolj. — D. N. Teodoru­, este confirmat agent al biu­­roului de servitori din orașul. Piatra. 0 DRAMA SÂNGEROASA Comuna Canteleu-les-Lille (Franța), a fost profund emoționată în aceste­ zile, din cauza unei drame sângeroase întâm­plat­ă acolo. . Un tînăr cu numele Victor Henin, în vîrstă de 19 ani, zugrav de meserie, și amantă-sa Luisa Hennebelle, în vîrstă de 21 de ani, se întorceau­ într’una din serile trecute din Lille, unde petrecu­seră împreună. Pe drum au­ început să se certe. Henin voia să-și ducă amanta la el acasă; aceasta s’a opus și a pornit spre locuința ei. Supărat din cauza rezisten­ței tinerei fete și excitat de băutura multă de peste zi, Henin se repede la Luisa Hennebelle, o trântește la pă­mânt și scoțând un pumnal din buzunar îi dă 13 lovituri. Sărmana fată Î11 zadar a căutat să se apere svîrcolindu-se și țipând teribil. Asasinul se pusese cu genunchii pe pieptul ei și așa o lovia cu pumnalul. Victima a primit 13 răni grele dintre cari 9 în spate,­­2 la gât, una în cap și una la mâna dreaptă. Crezând deja că și a omorît amanta, Henri a fugit repede la el acasă și s-a culcat. Luisa Hennebelle perduse o canti­tate mare de sânge, dar cu toată slăbi­ciunea sa,­ a putut să se scoale și să meargă încet la ea acasă, unde a căzut jos. Vecinii au­ înștiințat imediat poliția. Un doctor, sosind în grabă a dat fetei toate ajutoarele de lipsă, dar în zadar, căci după câte­va ceasuri de suferințe, Luisa a murit. Când a mers poliția acasă la Henin, ca să-l aresteze, l-a găsit mort. Nenoro­citul își trăsese un glonț în tîmpla dreaptă. UN PROVERB PE ZI In desagii săracului, sunt toate greu (Boem)­ tătile. ..........■ [UNK] [UNK]!■ MII­L'M­IHI'I HIHIHI....... FORMAREA NOULUI SINISTER FRANCEZ (Prin fir telegrafic) Paris, 23 Martie. D. Carnot a insistat pe lângă d. Dupuy pentru ca să continue cu negocierile în vederea formării cabinetului și a che­mat după amenzi pe d. Casimir Périer. Camera a ținut numai o ședință de cinci minute și s’a amânat pe jos. Cabinetul s’a format în mod definitiv D-nii Dupuy, preșidenția și interne ; Develle, externe ; Peutral, finanțe; G­ué­­rin, justiție; Poincarre, instrucție pu­blică; Terrier, comerț; Viette, lucrări publice; Viger, agricultură, general Loi­­zillon, rezbel și amiralul Rieu­ier, ma­rină.

Next