Universul, octombrie 1893 (Anul 11, nr. 232-258)

1893-10-09 / nr. 239

ANUL XI. — Nr. 239 Sămăiă, 9 21 Octombre 1890 s’a deschis, pe lângă administrația ziarului ,UNIVERSUL*, Str. Brezoianu No. 11, Bucur­­ești (casa proprie) O Agenție GENERALĂ Sub direcțiunea unei persoane speciale adusă într’adins din străinătate BJH Pentru cumpărări, venztur­i și arendări de moșii, păduri, case, locuri virane și ori­ce fel de proprietăti­ î.­­Hi Pentru închirieri de case, de camere mo­bilate, prăvălii, biurour­î, magazii de mărfuri, locuri virane, etc. @8H Pentru împrumuturi de bani cu ipotecii. CSB Pentru a procura profesori și profesoare, institutori și institutoare, guvernante, bane de copii, etc. ESI Pentru a da ori­ce informațiune asupra industriei și comerțului din țară și străinătate, precum asupra lucrărilor publice și a ori­ce licitații pentru construcții și aprovizionări din România. ESI Pentru facerea de planuri și a redacta acte publice de către un personal competent într’adins ang­ajat și traduceri din ori­ce limbă. SSI Pentru publicitatea în toate ziarele din țară și străinătate. 2SS. Ori­ce persoană din provincie care va cere vr’o informație, va trimite și o marca de 1.5 bani pentru­ răspunsul. MONITORUL Licitatiunilor Publice și Particulare Direcția și Administrația Bulevardul Carol Nr. 14 București. 909 (11)0­ TV war, na T<e foarte ieftin m­a­­i»8 ¥ viermi vecinii a­­dica: cărămidă groasă, piatră, bolovan trepte, lespezi, stejar de construcție, tablă, uși, ferestre, grinzi, căprioare, scânduri, dușumele, fierărie și altele. A se adresa la Biserica Sărindari. u<)8 (6) Tie ■VIECVZA.RÎEÎ Cărămidă, uși, ferestre, tablă, grinzi, piatră, stejar de construcție, dușumele, fierărie și altele. — Prețul ne mai po­menit de ieftin. A se adresa Calea Moșilor No. 78. 999 (10) DE VÉNZARE O PERECHE CAI DE LUX A­ se a«­res» Calea Victoriei i­«. 19S. 1002 (3) 0d"I>© venzare“H Un DOCAR de lux cu coș pe resorturi model nou­ din Viena. A se adresa strada Romană No. 104 1025 (3) ■ £ 20,000 leig se poate câștiga numai cu 2 lei cu un bilet al loteriei de bine­facere pentru­­ construirea unui nou Spital în Galați autori­zată de înaltui­ Guvern Român, care tragere nu se mai poate amâna și se va trage în ori­ce caz fără nici-o altă amânare la 26 Octombre a. c., grăbiți de a va procura aceste bilete de la Depositarul nostru d-mi R. MARCU Casa de schimb (Hotel Continental Bucuresci). Cinci bilete costă numai 9 lei și se poate lesne în­tâmpla un câștig, de­oare­ce suma câștigurilor sunt foarte avantajoase împărțite. Se expe­diază bilete și în Provincie, la revânzătorii de bilete se dă rabat mai mare. 1039 (12) DE VÂNZARE eftin neaml pomenit Material vecinii, cărămidă groasă, ferestre, scânduri, grinzi, tablă, piatră, bolovani de calda­râm. Adresa Hotel Arena, Bulevardul Carol, colțul cu Olari. 1011 18 DE ÎNCHIRIAT Apartamente STRADA MODEI Nr. 3. 1053 (7) »11 I­NC­­IUI­AT casele din strada Ai­rimich­ia (Spirea­­veche, No. 51), compusă din 5 camere, un antreu, bucătărie și magazie, pim­­niță, grădină, pozițiune frumoasă, pri­vind spre București­ două intrări, una scară de piatră și mai la vale de tră­sură. A se adresa la d. Maxențianu, Str. Arionoaia No. 50, sad la Admi­nistrația noastră. 1054- (12) T>e inultui’iat In casa Carageorgevici, (intrarea ală­turi cu Theatrul Hugo). Un apartament [a etagiul I itt compus din 4 camere spațioase de stăpân, antreu mare, bucă­tărie, odae de servitori. Apă și gaz. — li se adresa chiar în apartament, de la orele 8—11 am. și de la 2—4 p. m. 1059 (14) CALENDAR PE 1893 Ortodox Vineri, 8 Octombre. — Cuvioasa Pelagia. C­atoll 6­­ Vineri, 20 Octombre. — Wendeliu. Ros. soarelui 6.23. Ap. soarelui 5.6. București 8 Octombre. ZGOMOTE DESPRE CRIZĂ «Din ciocnirea ideilor se naște lu­mina», e un proverb vechin­ și plin de înțelepciune. Când sunt mai mulți oameni, discu­tând, se vor produce tot­dea­una mai multe osebite păreri—și­ mai ales dacă cei cari discută nu sunt pasionați, mai lesne se va găsi soluția bună a ches­tiilor. Ceea ce e adevărat pentru oameni, discutând interesele lor particulare,­­ cu atât mai mult pentru cei însărcinați cu administrarea averii și purtarea in­tereselor altora. Intre membrii unui guvern, spre pildă, pot să fie deosebiri personale de i- Ho Y ei nicifîn t­ăril ÎS Sil* 110. D­ar îihîtimî prin înțelegere reciprocă se poate vedea cumi sunt legile și ordinele mai folositoare binelui țării. E vorba, acum, de o criză ministe­rială, prin faptul excluderii piezișe a d-lui Carp și a prietenilor săi din mi­nister. Că rezultatul crizei va fi bun, ne în­doim. O schimbare loială de regim nu ni se pare probabilă. Dar, iată cum ziarul oficios, «l’Indé­­pendance roumaine», arată situația în care se află actualminte guvernul: «Timpul de Sâmbătă seară și un alt organ oficios, tratează ca închipuit tot ce s’a zis asupra desbinărilor din sînul guvernului și al partidului conservator. Nouă ne place mai bine să nu ne as­cundem după deget și să arătăm situația așa cum este. Deci adevărul e acesta : «Deja în cursul sesiunei trecute, se produseră adânci nemulțumiri in sînul majorităței. «A trebuit de multe ori intervenția e­­nerg­ică a președintelui consiliului ca să ralieze pe conservatorii rebeli la pro­iectul cutărui sau cutării­ ministru mai ales la ale d-lii Carp. «Pe de altă parte, un grup de conser­vatori, cari aveau­ ca șef militant și de­clarat pe d. Păucescu, nu -și ascundea sentimentele­ vrăjmășești față cu mi­nistrul domeniilor și cu grupul său­. S­a văzut, nu fără mirare, generalul Manu­, cenzurând vorbele d-lui Carp cu o severi­tate pe care nu o avea pentru unii membri ai opoziției. Aduceți-vă aminte de faimosa ședință în care d. Carp a fost chemat la ordine pentru că răspunsese verde d-lui I. Grădișteanu, care­­ denunțase ca «delator al propriului său­ partid», fără să-și atragă cea mai mică observație din partea președintelui. «Vrăjmășia asta s’a arătat în alte o­­cazii, prin mici înțepături de ace, cari n’au­ trecut neobservate. De la închide­rea Com­enilor, situația e departe de a se fi îmbunătățit. Unele personagii însem­nate ale partidului,—£ î generalul Manu­ le cunoaște, se plângeau­ cu glas tare de preponderența ce se dă junimiștilor și desaprobau într’un chip destul de public pe d. Lascar Catargiu pentru că a lăsat inter­im­ul presidenției d-lui Carp. Pote tăgădui generalul Manu acest fapt ? «Intre altele, noi știm că în districte s’au­ produs nemulțumiri grave din ca­uza administrațiunei, iar câțî­va membri din cabinet au­ relevat aceasta în sînul ca­binetulului. D. Carp a vorbit cu insis­tență asupra acestui subiect unuia din amicii noștri, iar tabloul situați­unei pe care l-a desfășurat nu era de loc îm­bucurător, din potrivă. «De alminteri, nu putem de­cât să-l fe­licităm pentru franeheța și prevederea sa. «Acestea sunt fapta.—Și ni se pare im­prudent, de a califica de fantastice niște relațiuni ba­za­u pe un adevăr desăvârșit. «însemnează aceasta că criza se va produce fatalmente? Noi nu afirmăm nimic. Ea va fi înlăturată dacă aceia cari o vor provoca vor face abstracție de ei înșiși. Ne putem aștepta la această abnegațiune ? Un lucru este cu desăvâr­șire hotărît: «în condițiunile actuale gu­vernul­ui merge cu greutate; la fie­care pas, el va șchipăta.» • Cum se vede, e o afirmație complectă că sunt disensiuni grave în cabinet. Dacă șchiopătează guvernele, șchio­pătează și țara. De aceea, noi dorim ca, în ori­ce par­tid s’ar afla la putere, liberal sau con­servator, să domnească o deplină înțe­legere și nu, prin ambiții personale, e­­lementele bune să fie înlăturate. * 4« *!• Pe bord domnea un entusiasm ma­re. Soldații au­ început să cânte. Unul dintre ei ca să scape de atâta zgomot se retrăsese într’un colț al bordului. Un marinar s’a repezit la el zicându’i: — Nu sta aci camarade, nu da lu­mei să înțeleagă că ni-e frică de mare și de Mauri! Un cântec răsboinic In jurul grupurilor de soldați, care cântai­ cu entusiasm­, se aflai­ o mulțime de «civili», reporteri de gazete, turiști călători, etc. Aceștia se întrețineau­ foarte amabil cu soldații. Ei benchetuiau­ cu aceștia, și în acea sărbătoare intere­­resantă, auziai când și când pe câte un soldat strigând: — O să murim cu toții pentru patrie! Unul dintre ei a început să cânte cu­pletul din «Romancero» : Con el moro, con el moro Nos vámos a pelar ! Ni uno solo, ni unó solo Con vida liemor de dej ar! (Cu maurul, cu maurul, noi mergem să ne batem; pe nici unul nu trebuie să’l lăsăm viu.) Când s’a isprăvit cântecul strigăte pu­ternice de vivat au­ isbucnit din peptu­­rile soldaților. Entusiasmul era la culme. Intr’aceia se făcuse noapte. Soldații începură să se pregătească de culcare. Unii s’au­ întins pe puntea vaporului, alții prin cabine. Peste puțin timp toți au­ adormit, iar «Sevilla» se legăna pe adâncile valuri ale mării. Era un spec­tacol admirabil de văzut cum dorm­iau­ soldații grupuri grupuri, iar ofițerii aler­gați de colo până colo, supraveghindu i. In sfîrșit ei au­ debarcat în Maroco. Răsboiul între Spanioli și Mauri va începe în curând. Cine știe, dacă el nu va da naștere unui conflict european, căci Anglia, Franța, Italia și Turcia urmăresc cu atenție răsboiul acesta. Declarațiunea reginei-regente I­ată discursul, pe care l’a ținut re­­gina-regentă în consiliul de miniștrii, pe care l’a presidat ea, când s’a dis­cutat chestiunea Marocului. — Monarh­iile constituționale trebue să se îndrepteze după dorințele opi­niei publice, care în acest moment e surescitată și cere supunerea kabylilor din Maroco. «Eu­ sunt dispusă să urmez indicările guvernului, dar declar, că mi-ar plăcea să văz, că guvernul, răspunzând senti­mentului general, hotărăște să se lu­creze în chestia asta cu cea mai mare energie și activitate. Nenorocirea din comuna Străoanul (Trei femei asfixiate) (­Correspond, pârtie, a ziarului „ UNIVERSUL’ ’) Din Panciu ni se scrie, că în comuna Străoanul, plasa Zăbrăuți, jud. Putna s’a întâmplat în ziua de 5 Octombrie o nenorocire îngrozitoare, în următoarele împrejurări: Locuitorul Toader Iorga așezase în pivniță un vas mare ca de vre-o 80 de decalitri, pe care l’a umplut cu must? Omul își culesese strugurii și nădăjduia­ să facă parale frumușețe, vînzându-și vinul. După ce au­ umplut vasul bine, Toader, femeia lui și alți oameni care îl ajutaseră, văzând, că vremea e no­­roasă și temându-se că dacă va ploua peste noapte, beciul să se umple de apă, a fi astupat hermetic gura beciului și toate răsuflătorile ușii. A doua zi dimineața se aflau­ mai­ mulți oameni în curtea lui Iorga. Fe­meia acestuia a zis bărbatului: — Eu­ mă duc să văz dacă a început să fiarbă mustul... — Bine, dute. Femeia — al cărei nume e Maria s’a scoborât în tecu­t. Bărbatul său­ și cei­­l’alți au tot așteptat-o să vină ca să le­ dea răspuns, dar în zadar. Ea nu mai­ ieșea din pivniță. Atunci s’a dus a doua­ femee, cu numele Catinca Gheorghe Iorga. Nici aceasta n’a mai ieșit. — Ce să fie asta? se întrebai­ oa­menii îngrijați. -- Tia aîS fitt Xm-Mi nun Li LI.OL> Manolachii — uite s’au­ apucat acolo la băut. Stați că le scot eu­. Și se scoboară și ea în pivniță, dar nu s’a mai întors. Bărbatul ei presimțind o mare neno­rocire s’a scoborît după femei. Trec 5 minute, 10, un sfert de ceas. Bărbații, caid rămăseseră afară se duc până la gura beciului și văd pe cele 3 femei și pe Manolach­e întinși pe jos. Manolache gemea încet. Ei l’au­ scos cu cângile afară, înștiințând imediat pe medicul plășii, doctorul Râdulescu, care­ tocmai se afla în comună. In urma în­grijirilor repezi și bune date de doctor, Manolache și-a venit în fire. Cele­l­alte trei femei însă muriseră deja înainte de a fi scoase din fundul beciului. Cauza acestei nenorociri îngrozitoare e aceasta: Fiind astupate toate răsuflătoarele pi­vniței, gazul (accidul carbonic) care s’a produs prin fierberea mustului n’a pu­tut ieși afară și femeile au­ murit asfix­iate, căci acest gaz e foarte otrăvitor. își poate orî­cine închipui emoțiunea locuitorilor la auzirea aceste nenorociri, dar mai cu seamă desperarea bărbaților, a copiilor și a rudelor nenorocitelor fe­mei asfixiate. O sinucidere romantică Intr’una din zilele trecute a sosit la Madrid venind cu trenul din Lisabona o americană tânără și foarte frumoasă. Ea a descins la hotelul Puerto del Sol. Străina a mâncat cu poftă și purtarea sa n’a atras de loc atenția personalului (Corespondența telegrafică a ziarului „Universul“) Madrid 1 Octombre. Spaniolii în Maroco au­ primit deja știrea telegrafică des­pre izbucnirea unui războiu între spa­nioli și Marocani. Am fost la Melilla și am trecut împreună cu trupele ce ple­caseră din Malaga spre Maroco. Când vaporul «Sevilla» pe bordul că­ruia m­e aflam și-a început călătoria, și noi pornisem deja din portul Malaga, am fost urmați de o mulțime de bărci pline de oameni, care aclamați cu en­­tusiasm Spania și armata ei. îndată ce ne am despărțit de bărcile acestea, «Sevilla» a pornit cu o iuțeală nespus de mare. Mediterana, era furi­oasă și cu cât ne depărtam de port, cu atât auziam mai încet strigătele en­­tușiaste ale spaniolilor \ 5 bani în capitală—10 bani în indcid'­­­­ *• Redacția și Adm­inistrația: STRADA BREZOIANU 11, BUCU­RESCI »________________________ _• f hotelului, ^hotelului. A doua zi ea s’a sculat de dimineață și părea veselă. Câte­va ore le-a petrecut scriind scrisori, apoi a ce­rut o butelie de rom vech­in. Peste o jumătate de oră se aude o detunătură puternică. Oamenii aleargă și deschid odaia ei. Americana era în­tinsă pe o canapea, cu o mână pe pept și cu hainele pline de sânge. In mijlocul camerii se afla un revol­ver scump cu pat de fildeș și de ar­gint. Numai un glonț fusese­ slobozit. Doctorii chemați în grabă au­ decla­rat, că rana e foarte gravă. Americana a declarat încet, că are mai multe hârtii și bani pe masă. Procurorul, care a ve­nit imediat le-a luat, dresând procesul verbal. Un nume fals din hârtiile acelea s-a dovedit că ea se înscrisese la oțel sub numele fals de d-șoara Browne, pe când, în realitate o chema Alice-Helene Middleton din Chi­cks'0» artistă, care se angajase la un circ, din Paris unde trebuia să meargă ca să debuteze. Autoritățile spaniole pretind, că neno­rocita fată s’a sinucis din cauza drago­stei­. După o versiune, amantul ei s’a sinucis în Portugalia; după altă ver­siune ea a fost abandonată. Atunci, des­­­perată, a venit la Madrid cu gândul să se omoare după cum a declarat în scri­sorile adresate la Lisabona, Paris și Chicago. Negreșit, că în afacerea aceasta e o dramă emoționătoare. Alice a și murit a doua­ zi la spital. Ea n'are de­cât 24 de ani și e de o rară frumusețe. _________________Tsel I aci[] b­] Curier judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Un proces interesant Procesul fostului portărel din Iași Pa­raschiv ia o altă fază. Se știe că cur­tea cu jurați din Iași­ 1 condamnase, dar curtea de casație a casat hotărârea și a trimes afacerea înaintea curței cu juri din Roman care a și început ju­decarea procesului.

Next