Universul, octombrie 1893 (Anul 11, nr. 232-258)
1893-10-09 / nr. 239
ANUL XI. — Nr. 239 Sămăiă, 9 21 Octombre 1890 s’a deschis, pe lângă administrația ziarului ,UNIVERSUL*, Str. Brezoianu No. 11, București (casa proprie) O Agenție GENERALĂ Sub direcțiunea unei persoane speciale adusă într’adins din străinătate BJH Pentru cumpărări, venzturi și arendări de moșii, păduri, case, locuri virane și orice fel de proprietăti î.Hi Pentru închirieri de case, de camere mobilate, prăvălii, biurourî, magazii de mărfuri, locuri virane, etc. @8H Pentru împrumuturi de bani cu ipotecii. CSB Pentru a procura profesori și profesoare, institutori și institutoare, guvernante, bane de copii, etc. ESI Pentru a da orice informațiune asupra industriei și comerțului din țară și străinătate, precum asupra lucrărilor publice și a orice licitații pentru construcții și aprovizionări din România. ESI Pentru facerea de planuri și a redacta acte publice de către un personal competent într’adins angajat și traduceri din orice limbă. SSI Pentru publicitatea în toate ziarele din țară și străinătate. 2SS. Orice persoană din provincie care va cere vr’o informație, va trimite și o marca de 1.5 bani pentru răspunsul. MONITORUL Licitatiunilor Publice și Particulare Direcția și Administrația Bulevardul Carol Nr. 14 București. 909 (11)0 TV war, na T<e foarte ieftin mai»8 ¥ viermi vecinii adica: cărămidă groasă, piatră, bolovan trepte, lespezi, stejar de construcție, tablă, uși, ferestre, grinzi, căprioare, scânduri, dușumele, fierărie și altele. A se adresa la Biserica Sărindari. u<)8 (6) Tie ■VIECVZA.RÎEÎ Cărămidă, uși, ferestre, tablă, grinzi, piatră, stejar de construcție, dușumele, fierărie și altele. — Prețul ne mai pomenit de ieftin. A se adresa Calea Moșilor No. 78. 999 (10) DE VÉNZARE O PERECHE CAI DE LUX A se a«res» Calea Victoriei i«. 19S. 1002 (3) 0d"I>© venzare“H Un DOCAR de lux cu coș pe resorturi model nou din Viena. A se adresa strada Romană No. 104 1025 (3) ■ £ 20,000 leig se poate câștiga numai cu 2 lei cu un bilet al loteriei de binefacere pentru construirea unui nou Spital în Galați autorizată de înaltui Guvern Român, care tragere nu se mai poate amâna și se va trage în orice caz fără nici-o altă amânare la 26 Octombre a. c., grăbiți de a va procura aceste bilete de la Depositarul nostru d-mi R. MARCU Casa de schimb (Hotel Continental Bucuresci). Cinci bilete costă numai 9 lei și se poate lesne întâmpla un câștig, deoarece suma câștigurilor sunt foarte avantajoase împărțite. Se expediază bilete și în Provincie, la revânzătorii de bilete se dă rabat mai mare. 1039 (12) DE VÂNZARE eftin neaml pomenit Material vecinii, cărămidă groasă, ferestre, scânduri, grinzi, tablă, piatră, bolovani de caldarâm. Adresa Hotel Arena, Bulevardul Carol, colțul cu Olari. 1011 18 DE ÎNCHIRIAT Apartamente STRADA MODEI Nr. 3. 1053 (7) »11 INCIUIAT casele din strada Airimichia (Spireaveche, No. 51), compusă din 5 camere, un antreu, bucătărie și magazie, pimniță, grădină, pozițiune frumoasă, privind spre București două intrări, una scară de piatră și mai la vale de trăsură. A se adresa la d. Maxențianu, Str. Arionoaia No. 50, sad la Administrația noastră. 1054- (12) T>e inultui’iat In casa Carageorgevici, (intrarea alături cu Theatrul Hugo). Un apartament [a etagiul I itt compus din 4 camere spațioase de stăpân, antreu mare, bucătărie, odae de servitori. Apă și gaz. — li se adresa chiar în apartament, de la orele 8—11 am. și de la 2—4 p. m. 1059 (14) CALENDAR PE 1893 Ortodox Vineri, 8 Octombre. — Cuvioasa Pelagia. Catoll 6 Vineri, 20 Octombre. — Wendeliu. Ros. soarelui 6.23. Ap. soarelui 5.6. București 8 Octombre. ZGOMOTE DESPRE CRIZĂ «Din ciocnirea ideilor se naște lumina», e un proverb vechin și plin de înțelepciune. Când sunt mai mulți oameni, discutând, se vor produce totdeauna mai multe osebite păreri—și mai ales dacă cei cari discută nu sunt pasionați, mai lesne se va găsi soluția bună a chestiilor. Ceea ce e adevărat pentru oameni, discutând interesele lor particulare, cu atât mai mult pentru cei însărcinați cu administrarea averii și purtarea intereselor altora. Intre membrii unui guvern, spre pildă, pot să fie deosebiri personale de i- Ho Y ei nicifîn tăril ÎS Sil* 110. Dar îihîtimî prin înțelegere reciprocă se poate vedea cumi sunt legile și ordinele mai folositoare binelui țării. E vorba, acum, de o criză ministerială, prin faptul excluderii piezișe a d-lui Carp și a prietenilor săi din minister. Că rezultatul crizei va fi bun, ne îndoim. O schimbare loială de regim nu ni se pare probabilă. Dar, iată cum ziarul oficios, «l’Indépendance roumaine», arată situația în care se află actualminte guvernul: «Timpul de Sâmbătă seară și un alt organ oficios, tratează ca închipuit tot ce s’a zis asupra desbinărilor din sînul guvernului și al partidului conservator. Nouă ne place mai bine să nu ne ascundem după deget și să arătăm situația așa cum este. Deci adevărul e acesta : «Deja în cursul sesiunei trecute, se produseră adânci nemulțumiri in sînul majorităței. «A trebuit de multe ori intervenția energică a președintelui consiliului ca să ralieze pe conservatorii rebeli la proiectul cutărui sau cutării ministru mai ales la ale d-lii Carp. «Pe de altă parte, un grup de conservatori, cari aveau ca șef militant și declarat pe d. Păucescu, nu -și ascundea sentimentele vrăjmășești față cu ministrul domeniilor și cu grupul său. Sa văzut, nu fără mirare, generalul Manu, cenzurând vorbele d-lui Carp cu o severitate pe care nu o avea pentru unii membri ai opoziției. Aduceți-vă aminte de faimosa ședință în care d. Carp a fost chemat la ordine pentru că răspunsese verde d-lui I. Grădișteanu, care denunțase ca «delator al propriului său partid», fără să-și atragă cea mai mică observație din partea președintelui. «Vrăjmășia asta s’a arătat în alte ocazii, prin mici înțepături de ace, cari n’au trecut neobservate. De la închiderea Comenilor, situația e departe de a se fi îmbunătățit. Unele personagii însemnate ale partidului,—£ î generalul Manu le cunoaște, se plângeau cu glas tare de preponderența ce se dă junimiștilor și desaprobau într’un chip destul de public pe d. Lascar Catargiu pentru că a lăsat interimul presidenției d-lui Carp. Pote tăgădui generalul Manu acest fapt ? «Intre altele, noi știm că în districte s’au produs nemulțumiri grave din cauza administrațiunei, iar câțîva membri din cabinet au relevat aceasta în sînul cabinetulului. D. Carp a vorbit cu insistență asupra acestui subiect unuia din amicii noștri, iar tabloul situațiunei pe care l-a desfășurat nu era de loc îmbucurător, din potrivă. «De alminteri, nu putem decât să-l felicităm pentru franeheța și prevederea sa. «Acestea sunt fapta.—Și ni se pare imprudent, de a califica de fantastice niște relațiuni bazau pe un adevăr desăvârșit. «însemnează aceasta că criza se va produce fatalmente? Noi nu afirmăm nimic. Ea va fi înlăturată dacă aceia cari o vor provoca vor face abstracție de ei înșiși. Ne putem aștepta la această abnegațiune ? Un lucru este cu desăvârșire hotărît: «în condițiunile actuale guvernului merge cu greutate; la fiecare pas, el va șchipăta.» • Cum se vede, e o afirmație complectă că sunt disensiuni grave în cabinet. Dacă șchiopătează guvernele, șchiopătează și țara. De aceea, noi dorim ca, în orice partid s’ar afla la putere, liberal sau conservator, să domnească o deplină înțelegere și nu, prin ambiții personale, elementele bune să fie înlăturate. * 4« *!• Pe bord domnea un entusiasm mare. Soldații au început să cânte. Unul dintre ei ca să scape de atâta zgomot se retrăsese într’un colț al bordului. Un marinar s’a repezit la el zicându’i: — Nu sta aci camarade, nu da lumei să înțeleagă că ni-e frică de mare și de Mauri! Un cântec răsboinic In jurul grupurilor de soldați, care cântai cu entusiasm, se aflai o mulțime de «civili», reporteri de gazete, turiști călători, etc. Aceștia se întrețineau foarte amabil cu soldații. Ei benchetuiau cu aceștia, și în acea sărbătoare intereresantă, auziai când și când pe câte un soldat strigând: — O să murim cu toții pentru patrie! Unul dintre ei a început să cânte cupletul din «Romancero» : Con el moro, con el moro Nos vámos a pelar ! Ni uno solo, ni unó solo Con vida liemor de dej ar! (Cu maurul, cu maurul, noi mergem să ne batem; pe nici unul nu trebuie să’l lăsăm viu.) Când s’a isprăvit cântecul strigăte puternice de vivat au isbucnit din pepturile soldaților. Entusiasmul era la culme. Intr’aceia se făcuse noapte. Soldații începură să se pregătească de culcare. Unii s’au întins pe puntea vaporului, alții prin cabine. Peste puțin timp toți au adormit, iar «Sevilla» se legăna pe adâncile valuri ale mării. Era un spectacol admirabil de văzut cum dormiau soldații grupuri grupuri, iar ofițerii alergați de colo până colo, supraveghindu i. In sfîrșit ei au debarcat în Maroco. Răsboiul între Spanioli și Mauri va începe în curând. Cine știe, dacă el nu va da naștere unui conflict european, căci Anglia, Franța, Italia și Turcia urmăresc cu atenție răsboiul acesta. Declarațiunea reginei-regente Iată discursul, pe care l’a ținut regina-regentă în consiliul de miniștrii, pe care l’a presidat ea, când s’a discutat chestiunea Marocului. — Monarhiile constituționale trebue să se îndrepteze după dorințele opiniei publice, care în acest moment e surescitată și cere supunerea kabylilor din Maroco. «Eu sunt dispusă să urmez indicările guvernului, dar declar, că mi-ar plăcea să văz, că guvernul, răspunzând sentimentului general, hotărăște să se lucreze în chestia asta cu cea mai mare energie și activitate. Nenorocirea din comuna Străoanul (Trei femei asfixiate) (Correspond, pârtie, a ziarului „ UNIVERSUL’ ’) Din Panciu ni se scrie, că în comuna Străoanul, plasa Zăbrăuți, jud. Putna s’a întâmplat în ziua de 5 Octombrie o nenorocire îngrozitoare, în următoarele împrejurări: Locuitorul Toader Iorga așezase în pivniță un vas mare ca de vre-o 80 de decalitri, pe care l’a umplut cu must? Omul își culesese strugurii și nădăjduia să facă parale frumușețe, vînzându-și vinul. După ce au umplut vasul bine, Toader, femeia lui și alți oameni care îl ajutaseră, văzând, că vremea e noroasă și temându-se că dacă va ploua peste noapte, beciul să se umple de apă, a fi astupat hermetic gura beciului și toate răsuflătorile ușii. A doua zi dimineața se aflau mai mulți oameni în curtea lui Iorga. Femeia acestuia a zis bărbatului: — Eu mă duc să văz dacă a început să fiarbă mustul... — Bine, dute. Femeia — al cărei nume e Maria s’a scoborât în tecut. Bărbatul său și ceil’alți au tot așteptat-o să vină ca să le dea răspuns, dar în zadar. Ea nu mai ieșea din pivniță. Atunci s’a dus a doua femee, cu numele Catinca Gheorghe Iorga. Nici aceasta n’a mai ieșit. — Ce să fie asta? se întrebai oamenii îngrijați. -- Tia aîS fitt Xm-Mi nun Li LI.OL> Manolachii — uite s’au apucat acolo la băut. Stați că le scot eu. Și se scoboară și ea în pivniță, dar nu s’a mai întors. Bărbatul ei presimțind o mare nenorocire s’a scoborît după femei. Trec 5 minute, 10, un sfert de ceas. Bărbații, caid rămăseseră afară se duc până la gura beciului și văd pe cele 3 femei și pe Manolache întinși pe jos. Manolache gemea încet. Ei l’au scos cu cângile afară, înștiințând imediat pe medicul plășii, doctorul Râdulescu, care tocmai se afla în comună. In urma îngrijirilor repezi și bune date de doctor, Manolache și-a venit în fire. Celelalte trei femei însă muriseră deja înainte de a fi scoase din fundul beciului. Cauza acestei nenorociri îngrozitoare e aceasta: Fiind astupate toate răsuflătoarele pivniței, gazul (accidul carbonic) care s’a produs prin fierberea mustului n’a putut ieși afară și femeile au murit asfixiate, căci acest gaz e foarte otrăvitor. își poate orîcine închipui emoțiunea locuitorilor la auzirea aceste nenorociri, dar mai cu seamă desperarea bărbaților, a copiilor și a rudelor nenorocitelor femei asfixiate. O sinucidere romantică Intr’una din zilele trecute a sosit la Madrid venind cu trenul din Lisabona o americană tânără și foarte frumoasă. Ea a descins la hotelul Puerto del Sol. Străina a mâncat cu poftă și purtarea sa n’a atras de loc atenția personalului (Corespondența telegrafică a ziarului „Universul“) Madrid 1 Octombre. Spaniolii în Maroco au primit deja știrea telegrafică despre izbucnirea unui războiu între spanioli și Marocani. Am fost la Melilla și am trecut împreună cu trupele ce plecaseră din Malaga spre Maroco. Când vaporul «Sevilla» pe bordul căruia me aflam și-a început călătoria, și noi pornisem deja din portul Malaga, am fost urmați de o mulțime de bărci pline de oameni, care aclamați cu entusiasm Spania și armata ei. îndată ce ne am despărțit de bărcile acestea, «Sevilla» a pornit cu o iuțeală nespus de mare. Mediterana, era furioasă și cu cât ne depărtam de port, cu atât auziam mai încet strigătele entușiaste ale spaniolilor \ 5 bani în capitală—10 bani în indcid' *• Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11, BUCURESCI »________________________ _• f hotelului, ^hotelului. A doua zi ea s’a sculat de dimineață și părea veselă. Câteva ore le-a petrecut scriind scrisori, apoi a cerut o butelie de rom vechin. Peste o jumătate de oră se aude o detunătură puternică. Oamenii aleargă și deschid odaia ei. Americana era întinsă pe o canapea, cu o mână pe pept și cu hainele pline de sânge. In mijlocul camerii se afla un revolver scump cu pat de fildeș și de argint. Numai un glonț fusese slobozit. Doctorii chemați în grabă au declarat, că rana e foarte gravă. Americana a declarat încet, că are mai multe hârtii și bani pe masă. Procurorul, care a venit imediat le-a luat, dresând procesul verbal. Un nume fals din hârtiile acelea s-a dovedit că ea se înscrisese la oțel sub numele fals de d-șoara Browne, pe când, în realitate o chema Alice-Helene Middleton din Chicks'0» artistă, care se angajase la un circ, din Paris unde trebuia să meargă ca să debuteze. Autoritățile spaniole pretind, că nenorocita fată s’a sinucis din cauza dragostei. După o versiune, amantul ei s’a sinucis în Portugalia; după altă versiune ea a fost abandonată. Atunci, desperată, a venit la Madrid cu gândul să se omoare după cum a declarat în scrisorile adresate la Lisabona, Paris și Chicago. Negreșit, că în afacerea aceasta e o dramă emoționătoare. Alice a și murit a doua zi la spital. Ea n'are decât 24 de ani și e de o rară frumusețe. _________________Tsel I aci[] b] Curier judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Un proces interesant Procesul fostului portărel din Iași Paraschiv ia o altă fază. Se știe că curtea cu jurați din Iași 1 condamnase, dar curtea de casație a casat hotărârea și a trimes afacerea înaintea curței cu juri din Roman care a și început judecarea procesului.