Universul, decembrie 1893 (Anul 11, nr. 284-308)
1893-12-01 / nr. 284
ANUL XI.— No. 284-Miercuri, 1 (13) Decembre 189B IMPORTANT Sur lOul PREMî Abonaților ziarului UNIVERSU.L m de la 1 DECEMBRE 1893 h M?” Pentru 3 luni *”A1 In Capitală, lei 7.60.—In județe, lei 9.60 PREMII 1 Calendar American, 1 Calendar al ziarului Universul, 1 Calendar de buzunar, 1 frumos calendar de perete în șapte culori, un frumos clopoțel pentru masă sau o călimară de lemn și sticlă, și 2 volume din romanele noastre. WF* Pentru 6 luni In Capitală, lei 14.60.—In județe lei 18.60 PREMII " Toate calendarele de mai sus, 3 volume din romanele noastre precum și o elegantă cutie garnisită cu mătase, conținând patru obiecte de scris, cu mânerul de os, o chibritelniță frumoasă de masă cu statuetă de bronz, și 1 frumos ac de cravată de mărgean sau imitația brilantului. 1W* Pentru 1 “Ăl In Capitală lei 28.60.—In județe lei 36.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, 5 volume din romanele noastre, o elegantă cutie conținând 3 cuțite de desert aurite și 3 furculițe tot aurite cu mânerul de porțelan, sau 6 cuțite, după alegere, și o altă cutie frumoasă garnisită cu mătase conținând patru obiecte de scris, cu mânerul de os, 1 clopoțel de masă, o călimară, o frumoasă chibritelniță și 1 frumos ac de cravată de mărgean sau imitația brilantului. N.B.—Toți abonații ziarului «Universul» politic, primesc gratis »Universul literar» colorat, săptămânal. Premiile se dau îndată ce se primește costul abonamentului. íi OtJ-ii DÜ-NOU 15 Toți abonații UNIVERSULUI vor concura, prin tragere la sorți, la următoarele vremii: 5 ceasoarnice de aur și 5 de argint pentru bărbați ; 5 ceasoarnice de aur și 5 de argint pentru dame; 10 ceasoarnice de metal aurit pentru bărbați și 10 pentru dame; 10 ceasornice de masă cu deșteptător; 5 frumoase zaharnițe de argint plaquet; 20 obiecte de artă de marmură; 5 serviciul* de masă pentru oțet, untdelemn, sare și piper, de argint plaquet; 2 frumoase serviciuri de licheni*, de argint plaquet; 2 frumoase serviciuri pentru fructe, de argint plaquet, 100 frumoase tablouri colorate și 100 volume din romanele noastre. — Tragerea se va face negreșit la 15 ianuarie 1894 și toți abonații vor putea asista la această tragere. gpH“ Cine nu va lua premiul până într’o lună de la data de când începe abonamentul, perde dreptul la acel premiu. Sluții se vor trimite direct prin m mandat sau în mărci poștale într’o Scrisoare recomandată, la administrația ziarului L]MRISL i<, strada Brezoianu ]ro. 11, București: Costul Abonamentului fără Premii in capitala: Pentru un an............................Lei 20.10 Pentru 6 luni..............................» 10.60 Pentru 3 luni..............................» 5.60 In provincie: Pentru un an. .... Pentru 6 luni. .... Pentru 3 luni. .... Lei 28.10 » 14.60 » 7.60 CALENDAR PE 1893 Ortodox Marți 30 Noembre.—Andreiü I in. Catolic Marți 12 Decembre.—Epimach. Res.’ soarelui 7.29 ; Ap. soarelui 4.19. București, 1o Noembre. REGIMUL CĂSĂTORIEI Convorbiam mai deună zi cu un țăran, om de vre-o 70 de ani, socotit în satul lui ca un fel de sfătuitor părinte. Nu și-ar vinde bucatele, n’arcumDIN DANEMARCA (Coresp. pârtie, a ziarului UNIVERSUL) Copenhaga, 25 Noembre. Sfîrșitul unei expedițiim!polare Ați primit deja știrea despre expedițiunea lui Björling, expediție care a 5 bani în capitală—10 bani în judetul Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU - BUCURESCI păra o vită., Bran sad Stan fără ca să vie la moș Ion. Mai ales când e vorba de căsătorie, moș Ion e un judecător ascultat cu sfințenie. Vorbind cu acest moșneag despre căsătorii îl întrebam: — Se însoară de tineri flăcăii pe la d-voastră ? — De răspunse bătrânul, și da însă mai mult ba. — De ce ? — Apoi mai bine le place multora, să aibă țiitoare zij . Apoi bătrânul urmă: — Nu se însoară flăcăii pentru multe și mărunte pricini. Mai întâi și de toate, e armata. După ce trei ani de zile învață toate relele la oraș își pierd simțul cinstirei familiei. Ba ei îți răspund chiar în față: «La ce să’mi bag capul în jug cu o femee, când cu șmecherie știm noi rezerviștii să ni le luăm pe toate?». Armata, adaose bătrânul, face treptat să piară căsătoriile, aduce zizanie în familie și face să nu se nască ca mai înainte copii mulți și sănătoși. Armata, domnule, e mai rea ca ciuma din vremuri, care lua multe suflete dintr’o dată, apoi pleca în cea pustie. Dar urgiile pe care le învață flăcăii în oștire sunt de toate zilele și de ele nimeni nu scapă.* Altă pricină că nu se fac însurătorie și cheltuiala și marile amânări. Câți am mai văzut ed cari stricad logodna tot așteptând să facă formele, căci de dragostea e ca para focului, dacă torni apă peste ea se stinge ! Cheltuiala iar e mare. Trebuesc câte și mai multe și puțini sunt cei chiaburi și mulți cei săraci. — D’apoi altă vreme, nu erau aceleași cheltuieli ? îl întrebarăm. — Nu, ferească sfântu. Făceai strigări și apoi dădeai două sfinți popei și nunta era făcută, căci zapciul n’avea mai nici odată cuvent ca să se împotrivească. «Acu, cu nunta, se duce tot câștigul pe o vară și omul, biet, își ia mai bucuros femee ibovnică. «Apoi ar fi bine, domnule, să se mai scurteze formele și să se ieftenească angaralele, căci acum și oamenii s’au învățat cu fel de fel de îmbrăcămințî mai scumpe, — ca la oraș, unde a văzut când era în armată multe frumuseți. * — Până nu s’or face schimbări, până ce s’o despărți de tot de neamuri trei ani pe flăcăii, sfîrși moșneagul, avem să dăm mereu din văd în mai roz. Ce să mai adăugăm la aceste înțelepțești cuvinte ale lui moș Ion a avut un sfîrșit foarte tragic la polul nordic. Iată câteva date foarte interesante asupra acestor pioneri sublimi ai științei: Pe la sfîrșitul lunei Mai 1892, doi tineri, A. J. Björling și Calstinius au debarcat la St. Jean. Ei aveau călduroase scrisori de recomandație de la consulii Danemarcei și Suediei la Londra și de la mai multe persoane din aristocrația orașului lor natal. Scopul lor era să formeze o expediție în regiunea polară, neexplorată încă. Björling era șeful acestei întreprinderi îndrăznețe. El era înalt, cu umerii lați și puternici, cu ochii albaștri și frumos ca un erod din legendele nordului. Björling făcea un contrast bătător la ochi cu tovarășul său. Calstinius era chel, mic, nervos. Cunoscuse pe Björling deja de pe băncile școalei și legase cu el o prietenie sinceră, oarbă chiar. De almintielea Björling nu făcuse pentru prima oară expediția aceasta polară ; el fusese la Spitzberg și în 1891 ajunsese până aproape de golful Schmidt, pe care avea de gând să-l exploreze în toate amănuntele lui. Plecarea.Promisiunile Polul nordic îl atrăgea, îl fermeca . Cei doi prieteni nu erau bogați. Ei au cumpărat cu 40.000 de fr. o veche corabie cu pînză numită Riple, construită acum 30 de ani; în acest interval corabia aceasta în urma multor ciocniri se ruinase aproape cu desăvîrșire. Riple era aprovisionată pe timp de 4 luni. Indrăsneții navigatori mai aveau trebuință de un căpitan și de câțiva matrozi. Doi căpitani însă, cu cari vorbiseră au refuzat unul după altul să ia conducerea corăbiei pe care o examinaseră deja și văzuseră, că e în stare proastă. In sfârșit au găsit un subofițer danez care a consimțit să ia parte la aventura aceasta. Un englez a primit funcția de subcăpitan. In sfârșit Björling și Calstinius precum și un bucătar au format echipagiul. Doi marinari s-au încercat în zadar să facă pe îndrăzneții voiajori ca să renunțe la planul lor. Ei aveau credința oarbă că vor isbuti și vor face cine știe ce isprăvi mari. Plecarea corăbiei Riple a avut loc pe la jumătatea lunei Iunie. Moartea marinarilor Riple sosise în portul Sf. Jean, de unde a plecat apoi, fără să se mai întoarcă. Un locotenent cu numele Peary venind în Septembre, în acel port spusese, că corabia cu marinari a ajuns până la Upernavik. Acolo Björling a cumpărat de la dânsul două puști. Apoi a plecat spre golful Schmidt. Peste câtva timp a venit la Upernavik știrea, că corabia fiind iluită de niște blocuri uriașe de ghiață și a sfărîmat, întreg echipagiul a perit. Björling era neînsurat. Bătrâna sa mamă, când a auzit de soarta lui tragică a murit imediat, de emoțiune. Progresul telefonului De două zile, capitala Danemarcei, Copenhaga, e legată prin telefon cu Stokholmul, capitala Suediei. Distanța între Copenhaga și Stokholm e cam de 500 de kilometri. E probabil însă, că linia telefonică e mai lungă. Tubul trece pe sub mare adică pe sub golf. Inaugurarea ei va face epocă în istoria chipurilor de comunicațiune, europene. Haas. Incidentul de la Novo-Sulițe (AMENUNTE) Citim în «Galații» : In privința incidentului ce s’a întâmplat la Novo-Sulițe, suntem astăzi în pozițiune de a comunica cititorilor faptele cum s’au petrecut, având informațiuni în această privință de la un martor ocular. La începutul lunei curente niște plute coborad pe malul stâng al Prutului încărcate cu lemnărie. Timpul se înăsprise și sufla un vânt tare; plutașii, toți români, nu au putut trage plutele la malul stâng al rîului din cauza vântului ce sufla cu violență și au scăpat una Kvx „ 4?«« 4 ................ i. V ---- ----.1.1 U.HA dio voino co loist «eu uilUctldl» IJC UlcXILU țărei noastre. Plutașii asigurând plutele cele-l’alte au alergat la malul nostru ca să pue mâna pe cea 1'alta, ce era amenințată a se risipi. Santinela noastră, care avea ordine stricte de a nu lăsa pe nimeni să se apropie de malul fruntariei noastre din cauza holerei, a somat pe plutași de mai multe ori ca să se retragă, însă ei, fie că nu au auzit, fie că nu au voit să dea atențiune somațiunelor ce le-au fost făcute de santinela română, înaintată La țărmul drept al Prutului, astfel că soldatul de pază fu nevoit ca să tragă cu pușca. Din cauza omorîrei unui om s’a născut incidentul pentru explicarea căruia s’a numit o comisiune mixtă, compusă din d. Vladimir Herța și prefectul d. Hotin din partea Rusiei și de d. colonel Urșianu de la marină din partea României. După cum anunțasem deja, d. colonel Urșianu s’a dus la fața locului în ziua de 18 curent și întâlnindu-se cu delegații Rusiei au procedat la cercetarea incidentului despre care am vorbit. Acum ni se comunică că comisiunea întrunindu-se la Novo-Sulițe la prima ședință a aplanat incidentul, nefiind de o importanță care ar fi meritat discuțiune. Spaima unui bancher din Iași Citim în «Democrația română» : Sunt cunoscuți doi bancheri din Iași, d-nii Nelken și Löbel. In fiecare dimineață și seară vezi pe unul dintre înșir _____~ x 1 ^ ULI U gUdulel» CilUIL 111 £ 1 ICI SUUllUia, Adie UUU-ține suma de bani necesară operațiunelor de o zi. Vineri noapte, pe la orele 11 și jum., d-lui Nelken i se pare că aude niște pași. Se scoală iute, dă alarmă, se adună lume și după asigurarea bancherului că negreșit niște hoți ad pătruns în casă, se începe a vizita toate odăile, curtea, podul, doară se va pune mâna pe cei doritori de a se îmbogăți deodată. Dar hoții nicăiri și lumea se retrase convinsă că bancherul numai a visat de hoți, iar bancherul, la rândul său a adormit mulțumit că a scăpat cu o mică spaimă. Sinuciderea unui banchier din Iași Din Manchester se scrie că zilele trecute sa sinucis acolo în locuința sa bancherul și comisionarul Z. Kahane, originar din Iași, asociatul firmei în lichidare Ionas Löbl & Comp. din localitate. Nenorocitul avea vîrsta de 60 de ani. Nu se știe nimic asupra căușelor care au determinat, pe Z. Kahane să-și curme singur zilele. 0 cTro’etarTTeTT" Timpul liber al fiecărui om prețuește cât omul însuși. O teribilă ciocnire de trenuri IN TRANSILVANIA Deună-zi la 5 ore și 30 minute dimineața, plecă din gara Cluiului trenul accelerat spre Budapesta. El mergea cu iuțeală teribilă și se apropia de Nădăușul unguresc unde tocmai voiau să pună pe alte șine trenul mixt de persoane ce tocmai sosise acolo. Trenul mixt sta tocmai dinaintea edificiului gării, când trenul accelerat se apropia de stațiune, unde trenul accelerat nu obicînu ește a se opri. Dinaintea gărei, linia ferată face o curbă mare și conducătorul trenului accelerat numai în momentul din urmă observă că tot pe aceeași linie se află încă un tren. El, însă nu și-a perdut cumpătul a dat numai decât contra vapor, și a putut astfel să poată înlătura în câteva catastrofa care nu se putea înconjura. Momentul suprem se apropia și trenul accelerat, isbi în cel de persoane. Zgomot și zguduitură teribilă se auzi în gară, și funcționarii înspăimântați, priviau catastrofa cu fețe palide ca marțea. Cele două locomotive se suiră una peste alta, vaporul trenului accelerat, urla grozav în locomotivă și roatele se înverteau în aer cu o iuțeală nebună. După o isbitură înfricoșată, trenul accelerat se opri. Partea de dinainte a celor două locomotive s’a ruinat total, asemenea și partea vagonului de mâncare, unde se afla bucătăria. Călătorii, speriați de moarte, au sărit din cupeuri, bucătarul Novac și ajutorul său Puterko strigau după ajutor. Funcționarii gărei și muncitorii tăiară bucăți partea cea stricată a vagonului de mâncare și mântuiră din gura morții pe cei ce strigau după ajutor. Ei au scăpat cu câte-o rană, iar dintre călători nu a fost rănit nici unul mai primejdios, ba chiar și conducătorii locomotivei au scăpat norocoși din gura morții. Un cupeu al trenului mixt s'a făcut bucăți, iar trei vagoane de marfă s-au stricat tare. Paguba este însemnată. Incidentul acesta a produs mare sonație în Clușutt și împrejurime. NENOROCIREA DIN ROMAN Intr’una din nopțile trecute, pe la orele 12, Laver Șapse, soldat în regimentul 14 dorobanți Roman, aflânduse în cafeneaua evreului Burich Leibovici, o lampă cu gaz făcând explozie i s’a aprins hainele pe el cauzându-I și mai multe răni la față, urechi și la gât. Pacientul a fost transportat imediat la spitalul militar unde i s’au dat primele ajutoare. BĂTAIA BIH BARLAD Intr’una din zilele trecute, la orele 12 în cofetăria Boroda, fiind față mai multe persoane, o ceartă s’a iscat între d-nii Istrati, avocat și d. Iorgu Vaia, care observă celui d’intuiti ca să nu mai insulte familiile în pledoariile sale înaintea instanțelor judiciare. Cum d. Istrati nu împărtășia opiniunea agresorului, acesta, drept convingere, începu a aplica câteva bastoane pe capul d-lui Istrati căruia, din aceste lovituri neprevăzute în sistemul argumentațiunilor juridice, s-a produs rănire și scurgere de sânge. Poliția nefiind de părerea acestui spiü de duel, a dresat cuvenitul proces-verbal însoțit de certificatul d-lui doctor Calalb și de mărturiile celor ce se aflau presenți la comiterea faptului. Afacerea se află înaintea Parchetului de Tutova. 1 I un noniconorr ti uivrnu vinurul. Cât de mare să fie gardul, umbra zidului e mai răcoroasă. ________________________(Grecesc).