Universul, decembrie 1893 (Anul 11, nr. 284-308)

1893-12-01 / nr. 284

ANUL XI.— No. 284-Miercuri, 1 (13) Decembre 189B IMPORTANT Sur lOu­l PREM­î Abonaților ziarului UNIVERS­U.L m de la 1 DECEMBRE 1893 h M?” Pentru 3 luni *”A1 In Capitală, lei 7.60.—In județe, lei 9.60 PREMII 1 Calendar American, 1 Calendar al ziarului Universul, 1 Calendar de bu­zunar, 1 frumos calendar de perete în șapte culori, un frumos clopoțel pentru masă sau o călimară de lemn și sticlă, și 2 volume din romanele noastre. WF* Pentru 6 luni In Capitală, lei 14.60.—In județe lei 18.60 PREMII " Toate calendarele de mai sus, 3 vo­lume din romanele noastre precum și o elegantă cutie garnisită cu mătase, conținând patru obiecte de scris, cu mânerul de os, o chibritelniță frumoasă de masă cu statuetă de bronz, și 1 fru­mos ac de cravată de mărgean sau imi­tația brilantului. 1W* Pentru 1 “Ăl In Capitală lei 28.60.—In județe lei 36.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, 5 vo­lume din romanele noastre, o elegantă cutie conținând 3 cuțite de desert au­rite și 3 furculițe tot aurite cu mâne­rul de porțelan, sau 6 cuțite, după ale­gere, și o altă cutie frumoasă garnisită cu mătase conținând patru obiecte de scris, cu mânerul de os, 1 clopoțel de masă, o călimară, o frumoasă chibri­telniță și 1 frumos ac de cravată de mărgean sau imitația brilantului. N.B.—Toți abonații ziarului «Univer­sul» politic, primesc gratis »Universul literar» colorat, săptămânal. Premiile se dau îndată ce se primește costul abonamentului. íi OtJ-ii DÜ-N­OU 15 Toți abonații UNIVERSULUI vor con­­cura, prin tragere la sorți, la următoarele­­ vremii: 5 ceasoarnice de aur și 5 de argint pentru bărbați ; 5 ceasoarnice de aur și 5 de argint pentru dame; 10 cea­­soarnice de metal aurit pentru băr­bați și 10 pentru dame; 10 ceasornice de masă cu deșteptător; 5 frumoase zaharnițe de argint plaquet; 20 o­­biecte de artă de marmură; 5 servi­ciul*­ de masă pentru oțet, unt­de­lemn, sare și piper, de argint plaquet; 2 fru­moase serviciuri de licheni*, de argint plaquet; 2 frumoase serviciuri pentru fructe, de argint plaquet, 100 frumoase tablouri colorate și 100 volume din romanele noastre. — Tragerea se va face negreșit la 15 ianuarie 1894 și toți abonații vor putea asista la această tragere. gpH“ Cine nu va lua premiul până în­­tr’o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu. Sluții se vor­ trimite direct prin m mandat sau­ în­ mărci poștale într’o Scrisoare recomandată, la adminis­trația ziarului L]­M­­RISL i<, strada Brezoianu ]­ro. 11, București: Costul Abonamentului fără Premii in capitala: Pentru un an............................Lei 20.10 Pentru 6 luni..............................» 10.60 Pentru 3 luni..............................» 5.60 In­ provincie: Pentru un an. .... Pentru 6 luni. .... Pentru 3 luni. .... Lei 28.10 » 14.60 » 7.60 CALENDAR PE 1893 Ortodox Marți 30 Noembre.—Andreiü I­ in. Catolic Marți 12 Decembre.—Epimach. Res.’ soarelui 7.29 ; Ap. soarelui 4.19. București, 1o Noembre. REGIMUL CĂSĂTORIEI Convorbiam mai deună zi cu un ță­ran, om de vre-o 70 de ani, socotit în satul lui ca un fel de sfătuitor părinte. Nu și-ar vinde bucatele, n’ar­cum­DIN DANEMARCA (Coresp. pârtie, a ziarului UNIVERSUL) Copenhaga, 25 Noembre. Sfîrșitul u­nei expedițiim!­polare Ați primit deja știrea despre expe­­dițiunea lui Björling, expediție care a 5 bani în capitală—10 bani în judetul Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU - BUCURESCI păra o vită., Bran sad Stan fără ca să vie la moș Ion. Mai ales când e vorba de căsătorie, moș Ion e un judecător as­cultat cu sfințenie. Vorbind cu acest moșneag despre că­sătorii îl întrebam: — Se însoară de tineri flăcăii pe la d-voastră ? — De­­ răspunse bătrânul, și da însă mai mult ba. — De ce ? — Apoi mai bine le place multora, să aibă țiitoare­ zij . Apoi bătrânul urmă: — Nu se însoară flăcăii pentru multe și mărunte pricini. Mai întâi și de toate, e armata. După ce trei ani de zile învață toate relele la oraș își pierd simțul cinstirei fami­liei. Ba ei îți răspund chiar în față: «La ce să’mi bag capul în jug cu o femee, când cu șmecherie știm noi rezerviștii să ni le luăm pe toate?». Armata, adaose bătrânul, face treptat să piară căsătoriile, aduce zizanie în fa­milie și face să nu se nască ca mai înainte copii mulți și sănătoși. Armata, domnule, e mai rea ca ciuma din vremuri, care lua multe suflete dintr’o dată, apoi pleca în cea pustie. Dar urgiile pe care le învață flăcăii în oștire sunt de toate zilele și de ele nimeni nu scapă.* Altă pricină că nu se fac însurători­e și cheltuiala și marile amânări. Câți am mai văzut ed cari stricad logodna tot așteptând să facă formele, căci de­­ dragostea e ca para focului, dacă torni apă peste ea se stinge ! Cheltuiala iar e mare. Trebuesc câte și mai multe și puțini sunt cei chiaburi și mulți cei săraci. — D’apoi altă vreme, nu erau­ ace­leași cheltuieli ? îl întrebarăm. — Nu, ferească sfântu. Făceai stri­gări și apoi dădeai două sfinți popei și nunta era făcută, căci zapciul n’avea mai nici odată cuvent ca să se împo­trivească. «Acu, cu nunta, se duce tot câștigul pe o vară și omul, biet, își ia mai bu­curos femee ibovnică. «Apoi ar fi bine, domnule, să se mai scurteze formele și să se ieftenească an­garalele, căci acum și oamenii s’au în­vățat cu fel de fel de îmbrăcămințî mai scumpe, — ca la oraș, unde a văzut când era în armată multe frumuseți. * — Până nu s’or face schimbări, până ce s’o despărți de tot de neamuri trei ani pe flăcăii, sfîrși moșneagul, avem să dăm mereu din văd în mai roz­. Ce să mai adăugăm la aceste înțe­­lepțești cuvinte ale lui moș Ion a avut un sfîrșit foarte tragic la polul nordic. Iată câte­va date foarte interesante asupra acestor pioneri sublimi ai științei: Pe la sfîrșitul lunei Mai­ 1892, doi tineri, A. J. Björling și Calstinius au debarcat la St. Jean. Ei aveau căldu­roase scrisori de recomandație de la consulii Danemarcei și Suediei la Lon­dra și de la mai multe persoane din a­­ri­stocrația orașului lor natal. Scopul lor era să formeze o expediție în regiunea polară, neexplorată încă. Björling era șeful acestei întreprin­deri îndrăznețe. El era înalt, cu umerii lați și puternici, cu ochii albaștri și frumos ca un erod din legendele nor­dului. Björling făcea un contrast bătă­tor la ochi cu tovarășul său. Calstinius era chel, mic, nervos. Cu­noscuse pe Björling deja de pe băncile școalei și legase cu el o prietenie sin­ceră, oarbă chiar. De almintielea Björling nu făcuse pentru prima oară expediția aceasta po­lară ; el fusese la Spitzberg și în 1891 ajunsese până aproape de golful Schmidt, pe care avea de gând să-l exploreze în toate amănuntele lui. Plecarea.Pro­misiunile Polul nordic îl atrăgea, îl fermeca . Cei doi prieteni nu erau bogați. Ei au cumpărat cu 40.000 de fr. o veche co­rabie cu pînză numită Riple, construită acum 30 de ani; în acest interval co­rabia aceasta în urma multor ciocniri se ruinase aproape cu desăvîrșire. Riple era aprovisionată pe timp de 4 luni. Indrăsneții navigatori mai aveau trebuință de un căpitan și de câți­va matrozi. Doi căpitani însă, cu cari vorbiseră au refuzat unul după altul să ia con­ducerea corăbiei pe care o examinaseră deja și văzuseră, că e în stare proastă. In sfârșit au găsit un sub­ofițer da­nez care a consimțit să ia parte la a­­ventura aceasta. Un englez a primit funcția de sub­­căpitan. In sfârșit Björling și Calstinius precum și un bucătar au format echi­­pagiul. Doi marinari s-au încercat în zadar să facă pe îndrăzneții voiajori ca să re­nunțe la planul lor. Ei aveau credința oarbă că vor isbuti și vor face cine știe ce isprăvi mari. Plecarea corăbiei Riple a avut loc pe la jumătatea lunei Iunie. Moartea marinarilor Riple sosise în port­ul Sf. Jean, de unde a plecat apoi, fără să se mai în­toarcă. Un locotenent cu numele Peary ve­nind în Septembre, în acel port spu­sese, că corabia cu marinari a ajuns până la Upernavik. Acolo Björling a cumpărat de la dânsul două puști. A­­poi a plecat spre golful Schmidt. Peste cât­va timp a venit la Uperna­­vik știrea, că corabia fiind iluită de niște blocuri uriașe de ghiață și a sfă­­rîmat, întreg echipagiul a perit. Björling era neînsurat. Bătrâna sa mamă, când a auzit de soarta lui tra­gică a murit imediat, de emoțiune. Progresul telefonului De două zile, capitala Danemarcei, Copenhaga, e legată prin telefon cu Stokholmul, capitala Suediei. Distanța între Copenhaga și Stokholm e cam de 500 de kilometri. E probabil însă, că linia telefonică e mai lungă. Tubul trece pe sub mare adică pe sub golf. Inaugurarea ei va face epocă în istoria chipurilor de comunicațiune, eu­ropene. Haas. Incidentul de la Novo-Sulițe (AMENUNTE) Citim în «Galații» : In privința incidentului ce s’a întâm­plat la Novo-Sulițe, suntem astă­zi în pozițiune de a comunica cititorilor fap­tele cum s’au petrecut, având informa­­țiuni în această privință de la un mar­tor ocular. La începutul lunei curente niște plute coborad pe malul stâng al Prutului în­cărcate cu lemnărie. Timpul se înăsprise și sufla un vânt tare; plutașii, toți ro­mâni, nu au putut trage plutele la ma­lul stâng al rîului din cauza vântului ce sufla cu violență și au scăpat una­­ Kvx „ 4?«« 4­ ................ i. V ---- ----.1.­1 U.HA dio v­oino co loist «eu uilUctldl» IJC UlcXILU țărei noastre. Plutașii asigurând plutele cele-l’alte au alergat la malul nostru ca să pue mâna pe cea­ 1'alta, ce era a­­menințată a se risipi. Santinela noastră, care avea ordine stricte de a nu lăsa pe nimeni să se a­­propie de malul fruntariei noastre din cauza holerei, a somat pe plutași de mai multe ori ca să se retragă, însă ei, fie că nu au auzit, fie că nu au voit să dea atențiune somațiunelor ce le-au­ fost făcute de santinela română, înain­tată La țărmul drept al Prutului, ast­fel că soldatul de pază fu nevoit ca să tragă cu pușca. Din cauza omorîrei unui om s’a năs­cut incidentul pentru explicarea căruia s’a numit o comisiune mixtă, compusă din d. Vladimir Herța și prefectul d. Hotin din partea Rusiei și de d. colo­nel Urșianu de la marină din partea României. După cum anunțasem deja, d. colonel Urșianu s’a dus la fața locului în ziua de 18 curent și întâlnindu-se cu dele­gații Rusiei au procedat­ la cercetarea incidentului despre care am vorbit. Acum ni se comunică că comisiunea întrunindu-se la Novo-Sulițe la prima ședință a aplanat incidentul, ne­fiind de o importanță care ar fi meritat dis­­cuțiune. Spaima unui bancher din Iași Citim în «Democrația română» : Sunt cunoscuți doi bancheri din Iași, d-nii Nelken și Löbel. In fie­care dimi­neață și seară vezi pe unul dintre înșir _____~ x 1 ^ ULI U gUd­u­lel» CilUIL 111 £ 1 ICI SUUllUia, Adie UUU-ține suma de bani necesară operațiune­­lor de o zi. Vineri noapte, pe la orele 11 și jum., d-lui Nelken i se pare că aude niște pași. Se scoală iute, dă alar­mă, se adună lume și după asigurarea bancherului că negreșit niște hoți ad pătruns în casă, se începe a vizita toate odăile, curtea, podul, doară se va pune mâna pe cei doritori de a se îmbogăți de­odată.­­ Dar hoții nicăiri și lumea se retrase convinsă că bancherul numai a visat de hoți, iar bancherul, la rândul său­ a a­­dormit mulțumit că a scăpat cu o mică spaimă. Sinuciderea unui banchier din Iași Din Manchester se scrie că zilele trecute s­a sinucis acolo în locuința sa bancherul și comisionarul Z. Kahane, originar din Iași, asociatul firmei în lichidare Ionas Löbl & Comp. din loca­litate. Nenorocitul avea vîrsta de 60 de ani. Nu se știe nimic asupra căușelor care au determinat, pe Z. Kahane să-și curme singur zilele. 0 cTro’etarTTeTT" Timpul liber al fie­cărui om­ prețuește cât omul însuși. O teribilă ciocnire de trenuri IN TRANSILVANIA Deună-zi la 5 ore și 30 minute di­­mineața, plecă din gara Clu­iului tre­nul accelerat spre Budapesta.­ El mer­gea cu iuțeală teribilă și se apropia de Nădăușul­ unguresc unde tocmai voiau să pună pe alte șine trenul mixt de per­soane ce tocmai sosise acolo. Trenul mixt sta tocmai d­inaintea edificiului gării, când trenul accelerat se apropia de stațiune, unde trenul accelerat nu obicînu ește a se opri. D­inaintea gărei, linia ferată face o curbă mare și con­ducătorul trenului accelerat numai în momentul din urmă observă că tot pe aceeași linie se află încă un tren. El, însă nu și-a perdut cumpătul a dat nu­mai de­cât contra­ vapor, și a putut ast­fel să poată înlătura în câteva catas­trofa care nu se putea înconj­ura. Momentul suprem se apropia și tre­nul accelerat, isbi în cel de persoane. Zgomot și zguduitură teribilă se auzi în gară, și funcționarii înspăimântați, priviau catastrofa cu fețe palide ca mar­țea. Cele două locomotive se suiră una peste alta, vaporul trenului accelerat, urla grozav în locomotivă și roatele se înverteau în aer cu o iuțeală nebună. După o isbitură înfricoșată, trenul accelerat se opri. Partea de d­inainte a celor două locomotive s’a ruinat total, asemenea și partea vagonului de mân­care, unde se afla bucătăria. Călătorii, speriați de moarte, au sărit din cu­peuri, bucătarul Novac și ajutorul său Pu­terko strigau după ajutor. Funcțio­narii gărei și muncitorii tăiară bucăți partea cea stricată a vagonului de mân­care și mântuiră din gura morții pe cei ce strigau după ajutor. Ei au scăpat cu câte-o rană, iar dintre călători nu a fost rănit nici unul mai primejdios, ba chiar și conducătorii locomotivei au scăpat norocoși din gura morții. Un cupeu al trenului mixt s'a făcut bucăți, iar trei vagoane de marfă s-au stricat tare. Paguba este însemnată. Incidentul acesta a produs mare son­ație în Clușutt și împrejurime. NENOROCIREA DIN ROMAN Intr’una din nopțile trecute, pe la orele 12, Laver Șapse, soldat în regi­mentul 14 dorobanți Roman, aflându­se în cafeneaua evreului Burich Leibovici, o lampă cu gaz făcând explozie i s’a aprins hainele pe el cauzându-I și mai multe răni la față, urechi și la gât. Pa­­cientul a fost transportat imediat la spi­talul militar unde i s’au dat primele a­­jutoare. BĂTAIA BIH BARLAD Intr’una din zilele trecute, la orele 12 în cofetăria Boroda, fiind față mai multe persoane, o ceartă s’a iscat între d-nii Istrati, avocat și d. Iorgu Vaia, care observă celui d’intuiti ca să nu mai insulte familiile în pledoariile sale îna­intea instanțelor judiciare. Cum d. Istrati nu împărtășia opiniu­­nea agresorului, acesta, drept convin­gere, începu a aplica câte­va bastoane pe capul d-lui Istrati căruia, din aceste lovituri neprevăzute în sistemul argu­­mentațiunilor juridice, s-a produs rănire și scurgere de sânge. Poliția nefiind de părerea acestui spiü de duel, a dresat cuvenitul proces-ver­­bal însoțit de certificatul d-lui doctor Calalb și de mărturiile celor ce se aflau presenți la comiterea faptului. Afacerea se află înaintea Parchetului de Tutova. 1 I un nonicon­orr ti u­iv­r­nu v­inu­r­u­l.­­ Cât de mare să fie gardul, umbra zidului e mai răcoroasă. ________________________(Grecesc).

Next